16,853 matches
-
care afirmă, fără nici o distincție, și adesea sub o formă voluntar obscură, precum oracolele Sybillelor, valoarea sa absolută”. Gânditorul neokantian aduce În scenă definițiile hegeliene ale Dreptului și Statului. Filosoful clasig german postkantian scria În 1821: „Statul este realitatea ideii etice, spiritul etic ca voință manifestă, evidentă În ea Însăși, substanțială, care se gândește pe ea Însăși, care se cunoaște și care nu Împlinește ceea ce ea știe, decât pentru că o știe”. Hegel mai dezvoltase ideea conform căreia: „Statul este substanța etică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
fără nici o distincție, și adesea sub o formă voluntar obscură, precum oracolele Sybillelor, valoarea sa absolută”. Gânditorul neokantian aduce În scenă definițiile hegeliene ale Dreptului și Statului. Filosoful clasig german postkantian scria În 1821: „Statul este realitatea ideii etice, spiritul etic ca voință manifestă, evidentă În ea Însăși, substanțială, care se gândește pe ea Însăși, care se cunoaște și care nu Împlinește ceea ce ea știe, decât pentru că o știe”. Hegel mai dezvoltase ideea conform căreia: „Statul este substanța etică conștientă de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
etice, spiritul etic ca voință manifestă, evidentă În ea Însăși, substanțială, care se gândește pe ea Însăși, care se cunoaște și care nu Împlinește ceea ce ea știe, decât pentru că o știe”. Hegel mai dezvoltase ideea conform căreia: „Statul este substanța etică conștientă de ea Însăși” și pe cea conform căreia: „Esența Statului este universalul În sine și pentru sine, raționalitatea lui A voi”. Del Vecchio arată, Într-o manieră critică, deschisă: câte nedreptăți Îngrozitoare și atroce nu au fost comise pe parcursul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
totuși există o altă lege - Legea Dreptății - care nu trebuie niciodată să fie abolită, sau violată În esența sa și În valoarea ideii sale”. „Numai conformându-se acestei Legi Supreme - apreciază gânditorul italian - Statul, ca și Individul, pot dobândi demnitatea etică și pecetea ideală, totodată baza organizării politice a unui Stat de drept.” Statul nu trebuie acceptat să devină „stăpânul absolut al individului”, după cum nici reciproca nu poate fi admisă, anume ca „Statul să depindă etic de puterea arbitrară a indivizilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mai contrar față de adevăr, decât să identificăm a priori acești termeni opuși, adică de a considera orice dat relativ al experienței ca având o valoare absolută. În același mod s-ar confunda printr-un paralogism grosolan, metodele și fundamentele disciplinelor etice cu acelea ale disciplinelor fizice: s-ar submina și aneantiza, Într-un cuvânt, lumea lui «a trebui să fie» (Sollen, n.n. - V.V.) cu aceea a lui «a fi» (Sein, n.n. - V.V.)”. În consecință: Statul este - după Del Vecchio - „punctul ideal
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să subjuge pe cei mai slabi”. Or, tocmai contra acestei tendințe reale, se opune Dreptul, iar „Dreptul unui om (individ) este la fel de sacru ca și acela al unui milion de oameni, de semeni.” Giorgio del Vecchio stabilea În mod kantian etic, moral, că: „Un Stat care nu va recunoaște egalitatea juridică a tuturor cetățenilor săi, este un Stat ilegitim”. Capitolul VIII Statul și statul de drept. Statul și societatea statelor 1. Statul Așa cum am relevat, pe tot parcursul lucrării nostre, Statul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acelora care ei Înșiși au luat parte la formarea sa, la un moment dat”. Această problemă privește, În fond, „toată viața Dreptului”, spune cu dreptate și adevăr Giorgio del Vecchio. Întrebarea este una care vizează: care este raportul dintre imperativul etic (de recunoaștere a personalității fiecăruia!), și voințele individuale, relație interindividuală care constituie un acord voluntar și necesar, totodată. Aceeași lege care impune, În mod imperativ, acordul, Îi determină și conținutul. u alte cuvinte reunirea oamenilor În Societate nu e un
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Într-un stil mai abstract-filosofic, decât În alte locuri ale Întreprinderii sale teoretice, Giorgio del Vecchio consideră revelator că: „Raportul de sociabilitate Între State, ca și raportul de sociabilitate Între indivizi, trebuie să fie acceptat ca un corolar al legii etice fundamentale, căci ar fi cu totul greșit să voim a deduce valoarea legii prin faptul unui acord precedent.” Astfel, a fost sesizată o „dificultate de logică În construcția sistemului juridic pozitiv”. Presupunerea care stă la baza sistemului juridic pozitiv nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
uită-n jur și întreabă cam oțărât: "Bun. Si acu' se fasem?" " Ne apucăm cu mâinile de amândouă bucile și ne dăm cu curu' dă pământ!", vine imediat soluția coanei Cateluța, care fierbe. Femeia, adăugă pătrunsă de o surprinzătoare zvâcnire etică: "Săraca nevastă-ta! Vai dă capu' ei cu așa un cotoi bețiv la ușă!". "Ei, acu' te apucă griza aia mare dă nevastă-mea. Parcă ieri ziseai că-i o scârbă si o bagaboantă dă să întinde cu tosi pă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
azvârlita pă fereastră, da' la o adică te zgârcești să-ți iei și tu un geam blindat la așa o bijuterie. Pă bune dă nu ești chiar fraier original." Fratele aruncătorului de asfalt îi spuse lui Ciucurel în aceeași notă etică: "Bă, după ce că ești prost dă bubui, mai ești și obraznic și îl ameninți pă tăticu' nostru. Să-ți fie învățătură dă minte, să nu te mai iei pă stradă dă oamenii nevinovați, numa' așa, că ești tu jmecher ce nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
însă că o asemenea operație nu e inutilă, atît pentru că limbajul confirmă în mod evident ilegalitatea faptelor, cît și pentru că el lasă să se vadă, destul de clar, tendința societății românești de normalizare a ilegalității, de situare firească în afara oricăror constrîngeri etice. Mituirea nu e dramatică, tensionată, riscantă, ci ritualizată, familiară, amicală. De altfel, multe dintre comentariile produse în media și pe internet au intrat într-o paradigmă asemănătoare, a atitudinilor minimalizatoare și indiferente la etic, evocîndu-se prostia personajelor, sumele prea mici
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
naturalistă, céliniană a lui Radu Aldulescu. Observația realistă nu lipsește, însă poetizarea imundului, "estetica urâtului" determină configurația romanului și a protagoniștilor săi. Precum Arghezi în Flori de mucegai (unde, spre deosebire de baudelairienele Flori ale răului, miza estetică are și un background etic), prozatoarea se dovedește interesată de revelarea petelor de lumină, a oazelor de umanitate dintr-un univers al întunericului moral și al dezumanizării. Antoniu și Kawabata sunt doi cloșarzi care împart de cinci ani aceeași magherniță improvizată dintr-un ghetou de la
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
cîteva aluzii, Într o discuție cu Feder și Nut, și ca să-l impresioneze pe Vic, se pomeni lăudîndu-se că lucra deja la ultimele detalii ale primei clonări umane. — Știți că majoritatea oamenilor de știință se opun, din motive așa-zis etice, dar adevărul e că sunt cu toții niște ipocriți. Dacă ar putea, ar face-o ei primii! Într-un studiu al lui Michel Djerzinski se arată că, peste mai puțin de cincizeci de ani, planeta noastră va fi locuită de o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Complexul lui Portnoy Moto Complexul lui Portnoy (Portnoy’s Compliant [pôrt´noiz kqm-pl³nt]) s. (după Alexander Portnoy [1933]) Tulburări psihice caracterizate printr-o continuă stare conflictuală între impulsurile altruiste și cele etice puternic înrădăcinate, pe de o parte, și pornirile sexuale extravagante, adesea de natură perversă, pe de altă parte. Spievogel este de părere că: „Abundă actele de exhibiționism, voyeurism, fetișism, autoerotism și sex oral: totuși, din cauza moralității sale, pacientul nu obține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pot analiza mai multe aspecte privind diferitele forme de organizare socială din perioadele mai sărace în consemnări istorice. Potrivit experților, o serie de caracteristici fundamentale ale societății chineze, pornind din antichitate, precum monarhia autocratică, structura socială bazată pe familie, concepția etică clădită pe devotamentul față de împărați și părinți pot fi reflectate de cultura numelui. Cum a ajuns în Occident tehnica creșterii viermilor de mătase Metoda creșterii viermilor de mătase ar fi fost inventată de Leizu, una dintre soțiile împăratului Huangdi, acum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
creștinismul cu obrazul celălalt, cu ruga pentru binele dușmanului? Ca bun creștin, în fața Bisericii care te decreta vinovat, nu mai aveai ce obraz să întorci, căci ți se lua capul. A lua asupra ta păcatele tuturor presupune mai degrabă dezordine etică. Fiecare trebuie să răspundă pentru partea lui de vină. Morala nu e o creanță transferabilă. Nu întâmplător, țapul ispășitor din Levitic 16 nu este închinat lui Dumnezeu, ci lui Azazel, adică Diavolului. Ritualul de Yom Kipur, denumit Jertfa împăcării, presupune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pămînt, moartea lui era transmisă telepatic la capătul galaxiei, pe Axi 12, În imagini de o acuratețe perfectă, atît de teribile Încît au stîrnit pe loc mînia cumplită a axionilor, ființe altfel extrem de pașnice și superioare din punct de vedere etic. Deși navelor lor le-au trebuit cîțiva ani ca să ajungă pe pămînt, cînd au ajuns acolo, l-au transformat Într-o minge de foc. De aici orașele incendiate de pe copertă. În epilog, care se petrece În 1985, toți oamenii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mijloc de transformare socială. Astfel devine revoluția o problema de seamă a politicii. Dar acest fenomen intereseaza viața întreagă și importanța lui depășește domeniul politicii, căci în mod firesc ne întrebăm ce valoare are acest fenomen din punct de vedere etic? E admisibilă revoluția cu grozăviile, ce se comit în numele celor mai frumoase și ideale principii? Scuză scopul mijloacele sau nu? Iată cum devine revoluția o problemă politică și etică în același timp. De aceea MASARYK ,președintele Republicii Cehoslovace, susține că
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ne întrebăm ce valoare are acest fenomen din punct de vedere etic? E admisibilă revoluția cu grozăviile, ce se comit în numele celor mai frumoase și ideale principii? Scuză scopul mijloacele sau nu? Iată cum devine revoluția o problemă politică și etică în același timp. De aceea MASARYK ,președintele Republicii Cehoslovace, susține că revoluția este «crucea politicii de azi și a eticii». Dar revoluția presupune o întreagă stare socială, complexă, cu o structură economică determinată, cu o constituție juridică anumită. Revoluția vrea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
al spiritului omenesc, totuși noi nu mai avem conștiința superiorității noastre, ci ne simțim mici față de propriile noastre creații, ne simțim stăpâniți de lucruri. Spiritul timpului nostru este practicanalitic, nu științific sintetic; “ Aceeași criză o constatăm și în domeniul culturii etice. Desigur că și aici războiul a avut o parte covârșitoare de influență, căci dacă ne gândim puțin la momentele, pe care le-am trăit în război, și la răsturnarea ordinii morale pe care o vedem, înțelegem că războiul ne-a
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Cozma, că: „nu se dezminte și demonstrează încă o dată că este una din cele mai mizerabile figuri ale istoriei României”. 2. Revoluția pe cale morală sau revoluția spiritului În concepția sociologului român Petre Andrei „a cerceta revoluția din punct de vedere etic înseamnă a analiza care e scopul ei, ce valoare are acest scop și de ce mijloace se servește pentru realizarea scopului ei“. Domnia sa a apreciat și a dezbătut problematica revoluției sub toate aspectele: În genere revoluția a fost concepută în mod
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
ca el e numai membrul unei națiuni, iar națiunea o verigă din lanțul umanității, căreia totul trebuie să i se subordoneze. Individul cultivat, liber, conștient de sine însuși, precum și națiunea nu sunt decât trepte culturale ale umanității. Prin urmare „baza etică a întregii vieți este umanitatea. Revoluția brutală poate trezi în suflete idealul individualismului și al anarhiei etice, ducând la rezultate funeste, distrugătoare. Mulți dintre revoluționari, proclamînd sfințenia personalității umane, au ajuns la un adevărat negativism social,căci au înfățișat ca
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să i se subordoneze. Individul cultivat, liber, conștient de sine însuși, precum și națiunea nu sunt decât trepte culturale ale umanității. Prin urmare „baza etică a întregii vieți este umanitatea. Revoluția brutală poate trezi în suflete idealul individualismului și al anarhiei etice, ducând la rezultate funeste, distrugătoare. Mulți dintre revoluționari, proclamînd sfințenia personalității umane, au ajuns la un adevărat negativism social,căci au înfățișat ca un ideal distrugerea statului și a oricărei ordini sociale” . Iar „progresul se face prin acumulare, nu prin
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
să fie guvernat de alții. Posedând o disciplină internă, care îl dispensează de orice disciplină externă, el este propriul său dictator.»” (citându-l pe Gustave Le Bon). „La o asemenea dictatură însă, care este expresia cea mai înaltă a progresului etic nu se poate ajunge decât prin libertate, înlăuntrul democrației. Numai întrucât e liber să conceapă scopuri și să ia inițiative, numai dacă poate să-și organizeze activitatea așa cum socotește el că e nimerit, poate ajunge omul să aibă un sentiment
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
De unde, mai întâi, numeroasele greșeli ce se comit cu bună credință, numai din nepricepere sau din lipsă de informații, de către alegătorii din țările cu regim constituțional. La care trebuie să mai adăugăm, în al doilea rând, alte greșeli de ordine etică. Acestea izvorăsc, în general, din precăderea ce se dă, în atâtea și atâtea cazuri, interesului particular asupra celui public. În cazurile de acest fel, alegătorii - și după ei aleșii - hotărăsc așa cum e mai bine pentru ei, nu așa cum ar fi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]