1,985 matches
-
Funcțiile metodelor 1.3. Sistemul metodelor de instruire 1.4. Descrierea principalelor metode de învățământ 2. Mijloace de învățământ: definire, clasificare, funcții EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de elaborare și evaluare a portofoliului BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE 1. Scurt istoric Etimologia cuvântului delimitează semnificația termenului metodă, care în limba greacă înseamnă cale spre (odos - „cale”, „drum”; metha - „spre”, „către”). Din punct de vedere istoric, există două categorii de metode didactice: metodele tradiționale, clasice, cum ar fi expunerea, conversația, exercițiul, demonstrația, observația
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
muzeul colecționarului se află în pericol La cei 89 de ani ai săi, învățătorul Costache Buraga este un fenomen. Nu numai că a colecționat și restaurat toate rămășițele istoriei din regiunea Dănești, dar el a cercetat fiecare obiect, găsindu le etimologia denumirii și originea. Colecțiile sale sînt averi inestimabile prin valoarea istorică a obiectelor. Costache Buraga și-a închinat întreaga viață muzeului și colecței sale. ,,încă de cînd aveam patru ani și mă trimetea tătuța cu vacile la păscut mă încînta
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pot fi în versuri - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda - sau în proză: basmul, legenda, para bola, snoava, schița, povestirea, nuvela, romanul. Cele mai importante specii (precizate și în programa pentru examenul de bacalaureat) sunt basmul, nuvela și romanul. Basmul (etimologie slavă: basnî - născocire) este o specie epică amplă (în proză sau în versuri) în care se narează întâmplări fabuloase, la care participă personaje sau forțe supranaturale, purtătoare ale unor valori morale. Basmul dezvoltă categoria estetică a fabulosului/a miraculosului, având
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nici nu mă cheamă Popescu - spune Gelu; cred că mă cheamă Popescu - afirmă Zare întro scrisoare), fiindcă nui leagă de părinți și nui diferențiază de ceilalți. Golite de sens, numele devin semne ale alterității, de aceea Zare Popescu, fascinat de etimologii, le conferă sensuri noi: Popescu înseamnă pentru el cel care stă semeț, Grințu, cel care veghează, santinela, martorul, iar Radu, bucurie. Complexați de statutul lor de orfani, cei trei tineri apelează la modalități diferite de ași reconstitui biografia, dar rezultatele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și Centrul de cercetări Teologice, ecumenice și interculturale „Sf. Ioan Casian”. Publicat în volumul cu același titlu, închinat simpozionului amintit, apărut în Editura Vasiliana’98, Iași, 2006.) Activitatea ecumenistă contemporană operează cu o serie întreagă de termeni teologici a căror etimologie trebuie căutată, adesea, în perioada patristică. Această căutare depășește sfera filologică și nu de puține ori scoate la iveală din tezaurul patristic, comun întregii Biserici primare nedespărțite, lumini și sensuri noi pentru înțelegerea corectă și temeinică a dezideratului de unitate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în limba română. Dintre numeroasele articole publicate în Foaie pentru minte, inimă și literatură sau Gazeta de Transilvania ambele reviste de limbă română înființate de Barițiu -, atrage atenția cel intitulat Scriitorii clasici. Textul se deschide cu o prezentare erudită a etimologiei termenului de clasic, pentru a aluneca subtil înspre apologia culturii greco-latine și, ca urmare, spre necesitatea subsumării la aceste modele încă viabile: "așadar, dacă învățând (studiind cineva cu temei producțiile antice) va cunoaște cum că în cele mai ales producturi
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
inițială de creștinare a societății și punea capăt ambiguităților politico-religioase. Ar fi condamnabil, spunea el în enciclica din 1901, să deturnăm termenul de "democrație creștină" de la primul său înțeles pentru a-i da un sens politic. Fără îndoială, democrația-creștină, conform etimologiei însăși a cuvîntului și folosirii lui de către filosofi, indică regimul popular; dar, în circumstanțele actuale, nu trebuie să-l folosim decît dacă-l dezbrăcăm de orice sens politic și dacă-i atașăm doar semnificația unei acțiuni creștine binefăcătoare în rîndul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
maici, supranumite "didascălele", fiind selectate pe criteriul erudiției, a căror primă stareță a fost însăși Soltana, una dintre fiicele domnitorului. Aceste păsări rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestor fenomene. Situația este evidentă în dialogurile lui Platon: încercările de a pătrunde prin nume esența lucrurilor și de a le înțelege trăsăturile pornesc numai de la cuvintele grecești, de la raportările între ele, de la semnificațiile lor originare, de la structura sau de la etimologia lor (reală sau atribuită), încît reflecția ce ar implica fenomene observate la alte limbi este exclusă. Aceeași atitudine se constată în lumea romană, cu diferența că, de data aceasta, în focarul atenției era latina. Desigur, romanii aveau cunoștințe de limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Desigur, romanii aveau cunoștințe de limbă greacă și respectau această limbă, dar în universul lor nu exista decît un singur centru și un singur popor și, în consecință, o singură limbă, cea latină. De aceea, chestiunile predilecte ale erudiților romani, etimologia, analogia și retorica, privesc numai limba latină, iar, mai tîrziu, în Evul mediu, cînd latina era limba oficială, a cultului și a științei, ea rămînea obiectul exclusiv al interesului filozofic și științific. De aceea, subtilitățile metafizice și teologice, care caracterizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
propunîndu-se o legătură naturală între simbol și obiect, iar nu una convențională. Această legătură nu este de obicei una imediată și actuală, dar se poate descoperi prin urmărirea cuvintelor pînă la originile lor, pînă la elementele inițiale. În acest context, etimologia devine factorul esențial al filozofiei limbii și, de aceea, primele etimologii folosite de către gramaticienii și filozofii greci nu erau dominate de nici un fel de principii teoretice sau istorice. Unei astfel de orientări s-a opus însă gîndirea sofiștilor, după care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
convențională. Această legătură nu este de obicei una imediată și actuală, dar se poate descoperi prin urmărirea cuvintelor pînă la originile lor, pînă la elementele inițiale. În acest context, etimologia devine factorul esențial al filozofiei limbii și, de aceea, primele etimologii folosite de către gramaticienii și filozofii greci nu erau dominate de nici un fel de principii teoretice sau istorice. Unei astfel de orientări s-a opus însă gîndirea sofiștilor, după care căutarea vreunei explicații a limbii în lumea obiectelor fizice este zadarnică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
obișnuite, prin terminologizarea unor cuvinte cărora li se atribuie semnificații determinate. În procesul terminologi-zării, pot fi valorificate și unele abateri (conotative) semantice ale cuvintelor, o serie de elemente motivate afectiv ale semnificației inițiale sau anumite valențe ce decurg din perspectiva etimologiei. Acesta nu este însă un aspect determinant al limbajului de specialitate. Trebuie observat, apoi, că elementele care privesc dimensiunea lingvistică sînt în parte determinate de celelalte dimensiuni. Fiecare stil funcțional cuprinde mai multe tipuri de limbaje (acestea ținînd tot de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu individuală, a modificărilor fonetice. Constatarea regularității schimbărilor fonetice este însă rezultatul firesc al metodei comparativ-istorice, ele caracterizează aspectele de tranziție fonetică din istoria unei limbi sau a unui grup de limbi și se instituie într-un îndreptar pentru stabilirea etimologiilor. De fapt, caracterul regulat al acestor schimbări a fost observat încă de lingviștii de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și de la începutul secolului următor, însă ei nu au folosit termenul lege pentru a denumi acest fenomen. În sensul acestei constatări
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
opta pentru o utilizare mai extinsă sau mai restrînsă a elementelor lingvistice purtătoare de specific (național) sau neutre din acest punct de vedere și, de aceea, filozoful se poate folosi sau nu și de asocierile și relațiile sugerate de forma, etimologia sau componentele cuvintelor. Posibilitatea acestor opțiuni arată că nu este admisibilă opinia unei dependențe nemijlocite, permanente și totale a gîndirii filozofice de limba în care se exprimă această gîndire. Tentativa discursului filozofic particular În mod inevitabil, tendința de apropiere de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
neputincios să realizeze o traducere pentru dor, în care s-a condensat substanța lirică de ultimă expresie a existenței umane desfășurate într-o matcă etnică. În cazul lui dor, Blaga nu face o evaluare de conținut în raport cu latinescul dolus, cu etimologia. Concluzii desprinse din compararea semantismului orginar cu cel din limba română se oferă însă în cazul latinescului pavimentum din care a rezultat românescul pămînt 384, unde se relevă, crede Blaga, o translație de la civilizația dominată de urbanism (pavimentum însemna "podea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, Editura Fundației culturale române, București, 1991. 400 Deși cu audiență, opera lui Noica nu a beneficiat de prea multe exegeze. Ca o contribuție reală în acest sens se remarcă îndeosebi lucrările semnate de Ștefan Munteanu, Etimologie, ontologie și poezie în eseurile lui Constantin Noica (în Ștefan Munteanu, Scrieri alese, Editura "Clusium", Cluj-Napoca, 2003, p. 29-39) și de Emilia Guliciuc, Constantin Noica sau revolta întru spirit și Aporiile gîndirii nicasiene, ambele apărute în 1999, la Editura Didactică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
s-a remarcat că mongolii s-au adaptat mai degrabă la primul mediu, iar cele turcice la cel de-al doilea. 109 Să nu uităm totuși că în dicționarul limbii române este consemnată o pondere relativ însemnată de cuvinte cu etimologie necunoscută (dintre care măcar o parte ar putea proveni din limba geto dacilor). 110 Ulterior, aceste triburi au submers în toată Europa generând limbile italice și celtice, dar modelând limbile mai vechi din Balcani, inclusiv greaca. 111 Exceptându-i pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
originalității sale. Reputația se reduce întotdeauna la suma interpretărilor greșite acumulate pe seama lui: acesta este și cazul unui Democrit presocratic. Afacerea pare clasată, după cum o dovedesc enciclopediile, istoriile și alte instrumente normative: filosoful apare în categoria presocraticilor, termen a cărui etimologie presupune clar existența unor gânditori care au activat înainte de Socrate... Același efect nedorit poate fi remarcat și în legătură cu conceptul micilor socratici sau chiar al socraticilor minori, prin care coabitează în aceeași rubrică oameni care n-au mare lucru în comun
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
statut invers celui al simțurilor demne de dispreț. Primele sunt acceptate; acestora li se asociază fără rușine practici elaborate și tehnici subtile care generează arta imaginilor și a sunetelor, pictura și muzica, ambele activități ținând incontestabil de estetică - a cărei etimologie amintește de capacitatea de a... mirosi. În schimb, zadarnic am căuta în lucrările de filosofie vreun elogiu adus olfacției, gustului sau pipăitului, și cu atât mai puțin o celebrare a activităților artistice asociate: nimeni nu recunoaște oenologia, știința parfumurilor sau
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
numele dialogului filosofului - un luptător însărcinat să incarneze Plăcerea? Dar despre Protarh? Istoria ideilor nu reține aceste două nume, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazul numelor altor interlocutori mai mult sau mai puțin celebri puși în scenă în dialoguri. Cu ajutorul etimologiei, vedem că Philebos îl desemnează pe amatorul de băieți, iar Protarh pe șef, guvernator. Ironia lui Platon transpare clar în alegerea acestor două nume de botez, căci unul dă numele dialogului, desigur, dar apare o singură dată pentru a spune
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cultura, judecata, o plăcere demnă de acest nume. Și care nu are nimic de-a face cu cea a porcilor... 4 Patru, adică trei sau șapte. În mod ciudat, nimeni nu vede vreodată aspectul subliniat în literatura universală și savantă: etimologia patronimului filosofului îl semnalează totuși: epikouros, cel care ajută; epikourein, a ajuta; epikouria, ajutor, asistență. Epicur pare predestinat sau determinat de propriu-i nume să contribuie la mântuire: la a sa și, cu aceeași ocazie, la a altora... Littré precizează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Aristip 103; ascet 178, 180, 199-200, 203, 208; și banii 197, 211; și blândețea 198, 200, 202, 217, 231; și cirenaicii 188-189; și clipa de față 188-189; corpus 182-183; și cultura 239-240; dietetică alimentară 174; și edificarea sinelui 176, 195; etimologia numelui 181-182; evitarea neplăcerii 201; și familia 211-212; și femeile 213-215; filosof-medic 182-183, 194, 201; și Herodot 183, 187, 215, 261; și imanența 185-186, 190-192; îndoieli asupra existenței lui Leucip 37-38; și materialismul atomist 103; și Menoiceus 183, 215, 261
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a resurselor alocate și a sarcinilor asumate de către membrii comunității. Planificarea după un regulament clar a activităților de teren ale supervizorului contribuie la reducerea stresului și nesiguranței supervizaților. Funcțiile supervizării (de nivel) În privința unei abordări mai generale a supervizării, reținem etimologia latină a acestui cuvânt (Cojocaru, 2005). Cele două particule flexionare ce compun cuvântul supervizare (super + videre) au făcut ca termenul să fie tratate, de timpuriu, ca un atribut al leadership-ului prudențial („îți dau de făcut un lucru și vreau să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nume care a fost de obicei interpretat ca Însemnînd „desfrînata”. Anne Pasquier a arătat recent că Înțelesul corect al adjectivului prouneikos În grecește ar fi Însă „indisciplinat, needucat” (din pro + neikos). Pasquier mai indică drept posibilă și o a doua etimologie (pro + eneiko: „purtător, cel care duce o povară”), care ar sublinia mobilitatea celei numite Prounikos, În opoziție cu nemișcarea eonilor Pleromei. Deoarece, În cazul acesta, primul sens al lui prouneikos ar fi de „hamal”, Marvin W. Mayer are cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]