1,763 matches
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Dar nu trece decât un an și personalitatea învățătorului Marin Rotaru ni se dezvăluie în toată plenitudinea ei: MARIN ROTARU * 13 noiembrie 1946 - S-a născut în comuna Dumbrăveni, jud. Constanța. În Institutul * 1975 - A înființat Muzeul de Arheologie și Etnografie „Valea Elanuluiʺ în satul Giurcani, com. Găgești, jud. Vaslui. * 1976 - Devine membru al Cenaclului plastic „N. N. Tonitzaʺ din Bârlad. * 1984 - A obținut gradul didactic I în învățământul primar. * 2006 - Este premiat cu distincția „Gheorghe Lazărʺ - clasa I, învățământ. 1971 - a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
decât o viață tot românească.” De menționat, ceea ce nu spune I.Hangiu, în ceea ce a preluat Ioan Baban, revista preconiza crearea unui Institut pentru Studiul Europei Sud estice și a r ealiza, în parte, un Muzeu regional de istorie și etnografie al Tutovei (nr.7 al publicației). Militând pentru o asemenea instituție, revist a po pulariza des muzeul particular Al. Saint-Georges din Bârlad, operă a ofițerului îndrăgostit de arhivistică și care își realizase o colecție cu piese din trecutul poporului nostru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Robert • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, Christine Knussen, Ronald McQueen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
materială și spirituală ale civilizațiilor care s-au succedat de-a lungul timpului pe aceste meleaguri. Pornind de la un nucleu bazat inițial pe mărturii arheologice și istorice, preocupările muzeului s-au dezvoltat și diversificat treptat incluzând și domeniile: artă plastică, etnografie, științele naturii. Ulterior, acestea au devenit secții și chiar muzee de sine stătătoare, instituția suferind de-a lungul timpului o serie de modificări organizatorice. Actualul Complex Muzeal, ce poartă în titulatură numele ctitorului său, mutat din 1996 într-o clădire
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
reorganizării unor instituții de cultură subordonate Consiliului Județean Bacău (Muzeul de Istorie „Iulian Antonescu” și Muzeul de Artă și Etnografieă, se ajunge la actuala formulă de funcționare - Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Acesta are în componență secțiile de istorie-arheologie; artă; etnografie; logistică, informatizare și relații publice, precum și un compartiment contabil și administrativ. În domeniul cercetării istorice și arheologice, în activitatea muzeistică, s-a continuat, de-a lungul timpului, ceea ce începuse Iulian Antonescu împreună cu puținii săi colaboratori în 1957. Dacă la înființare
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
XIX-lea în stilul conacelor moldovenești din acea perioadă - îmbinând elemente de neoclasic cu elemente de baroc. Expoziția a fost reorganizată în 1991 și cuprinde în cele 7 săli de expoziție un număr de 704 exponate din domeniile: arheologie, istorie, etnografie și arheologie industrială. Sălile ce expun piese istorico-arheologie sunt axate pe istorie locală, din zona orașului Buhuși. În celelalte săli sunt reprezentate aspecte privind istoria țesutului și postăvăritului, fiind expuse: darac de scărmănat lână, mici subansamble, război de țesut, meliță
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
și Artă Bacău. De a lungul timpului a suferit modificări de titulatură și de sediu. S-a numit pe rând: Secția de artă în cadrul Complexului Muzeal Județean Bacău (1981 1991, Muzeul de Artă Bacău (1991 1999, Muzeul de Artă și Etnografie (1999-2003 și din nou Secția de artă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău din 2003. În actuala clădire muzeul funcționează din 1976, aici fiind găzduite expoziția permanentă, depozite, laboratorul de restaurare și birouri. Expozițiile temporare sunt organizate la Galeriile „Alfa
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
punct de vedere cronologic și artistic a celor mai valoroase piese din colecția patrimonială. La gândirea actualei expoziții permanente s-a avut în vedere prezentarea evoluției artei românești, în limitele impuse de natura valorică și cantitativă a materialului. SECȚIA DE ETNOGRAFIE SCURT ISTORIC Secția de etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău a fost înființată în jurul anului 1970. În prezent ea deține în colecție un număr de 4155 de piese care provin din cele trei zone etnografice ale județului Bacău - Trotuș
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
artistic a celor mai valoroase piese din colecția patrimonială. La gândirea actualei expoziții permanente s-a avut în vedere prezentarea evoluției artei românești, în limitele impuse de natura valorică și cantitativă a materialului. SECȚIA DE ETNOGRAFIE SCURT ISTORIC Secția de etnografie a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău a fost înființată în jurul anului 1970. În prezent ea deține în colecție un număr de 4155 de piese care provin din cele trei zone etnografice ale județului Bacău - Trotuș, Bacău și Colinele Tutovei. Actul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cele trei zone etnografice ale județului Bacău - Trotuș, Bacău și Colinele Tutovei. Actul de naștere al colecției poate fi considerat donația făcută în anul 1971 de preotul Vasile Heisu din comuna Răcăciuni. El a donat atunci 700 de piese de etnografie și artă populară. O parte din obiecte, în special piese de port popular și textile de interior, au fost integrate în expoziția permanentă inaugurată în anul 1972 la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni. COLECȚIILE SECȚIEI DE ETNOGRAFIE Pe parcursul celor peste
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de piese de etnografie și artă populară. O parte din obiecte, în special piese de port popular și textile de interior, au fost integrate în expoziția permanentă inaugurată în anul 1972 la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni. COLECȚIILE SECȚIEI DE ETNOGRAFIE Pe parcursul celor peste trei decenii care au trecut, colecția secției de etnografie s-a îmbogățit prin achiziții și donații. Ea cuprinde în prezent textile de casă (scoarțe, covoare, lăicere, ștergare etc. textile de port popular, ceramică, arta lemnului, obiecte care
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
special piese de port popular și textile de interior, au fost integrate în expoziția permanentă inaugurată în anul 1972 la sediul Primăriei din comuna Răcăciuni. COLECȚIILE SECȚIEI DE ETNOGRAFIE Pe parcursul celor peste trei decenii care au trecut, colecția secției de etnografie s-a îmbogățit prin achiziții și donații. Ea cuprinde în prezent textile de casă (scoarțe, covoare, lăicere, ștergare etc. textile de port popular, ceramică, arta lemnului, obiecte care oglindesc ocupațiile principale și secundare, meșteșugurile tradiționale, datini și obiceiuri. Acestor categorii
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Bacău au fost deschise, în diferite locații, trei expoziții cu caracter permanent: Textile de interior din județul Bacău (1994 1996Ă, Industria casnică țărănească. Textile din interior din județul Bacău (1997 2002Ă și Păstoritul la români (1998-2002Ă. În prezent secția de etnografie are deschise două expoziții permanente:Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău care funcționează în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția de artă populară Colecția “Preot Vasile Heisu”, deschisă din anul 1972
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
cu caracter permanent: Textile de interior din județul Bacău (1994 1996Ă, Industria casnică țărănească. Textile din interior din județul Bacău (1997 2002Ă și Păstoritul la români (1998-2002Ă. În prezent secția de etnografie are deschise două expoziții permanente:Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău care funcționează în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția de artă populară Colecția “Preot Vasile Heisu”, deschisă din anul 1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău care funcționează în clădirea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția de artă populară Colecția “Preot Vasile Heisu”, deschisă din anul 1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de etnografie fac parte și cele 652 de piese expuse în Muzeul Comănești, deschis în anul 1988 la parterul Palatului Ghica Comănești din orașul Comănești. Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău ocupă o suprafață
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
deschisă din anul 1972 la sediul Primăriei comunei Răcăciuni. Din inventarul secției de etnografie fac parte și cele 652 de piese expuse în Muzeul Comănești, deschis în anul 1988 la parterul Palatului Ghica Comănești din orașul Comănești. Expoziția permanentă de etnografie Din tezaurul etnografic și de artă populară al județului Bacău ocupă o suprafață de 630 m.p. și este situată la etajul trei al corpului A din clădirea Complexului Muzeal „ Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția a fost deschisă publicului vizitator la 1
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Bacău ocupă o suprafață de 630 m.p. și este situată la etajul trei al corpului A din clădirea Complexului Muzeal „ Iulian Antonescu” Bacău. Expoziția a fost deschisă publicului vizitator la 1 decembrie 2005. Circuitul de vizitare al expoziției permanente de etnografie de la sediul muzeului nostru începe cu prezentarea celor două ocupații principale: agricultura și creșterea animalelor și se continuă cu prezentarea următoarelor ocupații secundare: albinăritul, vânătoarea și pescuitul. Creșterea animalelor a avut o pondere mare în economia satului românesc datorită importanței
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Era individului, Alain Renaut • Guvernarea orașului, Thierry Oblet • Identitatea socioculturală a tinerilor, Sabina-Adina Luca • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria gândirii sociologice. Marii clasici, Gilles Ferreol • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
filosofia dreptului, științele naturale în raport cu cele sociale, metodologia științelor sociale, istoria dreptului, drept public comparat, dreptul internațional / dreptul națiunilor, istoria tratatelor, știința politică, istorie parlamentară, istoria religiilor, legislație comparată, știința penală, economia politică, știința financiară, sisteme sociale, statistică și demografie, etnografie, geografie agricolă, industrială și comercială, istoria comerțului și a industriei, istoria științelor, istoria generală a artelor); cei care postulau pentru un doctorat în acest nou cadru trebuiau să fie deja deținători ai unei diplome de doctor la una dintre facultățile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
regulat și persoanele care au participat pentru o perioadă scurtă de timp înainte de a renunța. Încercarea de a adapta metodele tradiționale de cercetare a comunităților la spațiile noi create de mediile virtuale a condus la crearea unor concepte noi ca: etnografie virtuală sau cyber-arheologie. Totuși, în lipsa altor căi de acces la obiectele de studiu decât textul sau mesajul verbal pur, aceste metode întâmpină dificultăți majore, care necesită o serie de adaptări și transformări prin includerea unor metode interdisciplinare, care să surprindă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai bine de 50 de ani identitatea istorică a Văii Dăneștilor, fixând-o - prin ampla sa cercetare istorică în cadrele referențiale ale cunoașterii trecutului părții de sud a Moldovei. Rezultatul investigațiilor sale a fost bogata colecție de arheologie și de etnografie pe care a donat-o Muzeului Județean Vaslui, la care se adaugă și manuscrise vechi, toate constituind rodul osârdiei sale și inima acestui străvechi pământ vasluian. Reflectarea rezultatelor acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de studii și articole
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a muzeului vasluian, cu ocazia celei de-a XXIX-a Sesiuni Naționale de Comunicări Științifice “Acta Moldaviae Meridionalis” (29-30 noiembrie 2006), în cadrul unei expoziții organizate de către muzeografii Laurențiu Chiriac și Ciprian Lazanu. Așadar, COSTACHE BURAGA pasionat cercetător în domeniul arheologiei, etnografiei, literaturii, colecționar și inovator a fost o personalitate complexă a zonei DĂNEȘTILOR. El a reprezentat o idee, a fost omul care a urmărit valorificarea trecului fondator al satului moldovenesc, având mereu aceleași năzuințe și pasiuni, iar acum a rămas doar
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Worterbuch. Leipzic, 1804 A.T.Laurian și J.C. Massimu, Dictionariulu limbei romane, 1871 Mihai Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, 1931 BURAGA GH. COSTACHE 1909 1999 Scriitor, arheolog, etnograf Buraga Gh. Costache pasionat cercetător în domeniul arheologiei, folcloristicii, monografiei, etnografiei și dialectologiei, eseist și poet, colecționar, inovator, Costache Buraga este una dintre personalitățile cele mai complexe ale Dăneștiului contemporan. S-a născut la Dănești jud. Vaslui, la 2 martie 1909, ca al doilea copil din cei șase ai lui Gheorghe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
tradiții orale, oarecari reflecții în marginea faptelor cercetate, cugetări cu caracter de generalitate. Autodidacți cu o vocație enciclopedică, ce demonstrează că tradiția Cantemir-Hașdeu rodește încă pe pământul românesc, veritabili cunoscători ai culturii folclorice, cercetători de o viață pe tărâmul arheologiei, etnografiei, dialectologiei, botanicii etc., soții Buraga au dat o carte document, expresia sintetică a originalului muzeu în care și-au transformat casa, după mai multe decenii de efort îndreptat spre adunarea unor mărturii istorice și preistorice referitoare la cultura materială și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]