926 matches
-
a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre un semnificat/,,concept" și un semnificant/,,o imagine acustică"82), și analiza triadică a semnului, descrisă de Peirce (prin structura ternară
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să se uite spre tine. Nimic din toate acestea din partea celor doi indieni îmbrăcați în costume tradiționale, pironiți unul lîngă altul pe canapea. Ce-i de făcut atunci cînd gesturile reflexe nu mai merg? Tot ce aflasem din cărțile de etnologie nu-mi mai era acum de nici un folos. Confruntat fizic cu o altă lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul meu de intelectual, inutil, la vedere. După cîteva clipe nesfîrșite, am scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
propriei lumi? Posibile-le și imposibilele nu sunt nici raționale, nici iraționale. Ele sunt existențiale. Lucrînd asupra acestor ipoteze (care lărgesc considerabil ideea de decizie), mi s-au impus ca pertinente relațiile neașteptate între universul conceptual profesional (sociologie, istorie, economie, etnologie, filosofie), observațiile de teren și plăcerile intime provocate de lectura unor romane, poeme, piese de teatru, de pictură și de cinema. Redactarea acestui eseu este ultima etapă în efortul de decantare și de articulare a componentelor unui spectacol al umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă (1972-1975), inspector la Comitetul de Cultură al județului Sibiu (1975-1978), director al Teatrului de Stat din Sibiu (1983-1988), cercetător (din 1988) și șef al sectorului de etnologie (din 1990) la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Din 1991 predă și la Universitatea din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
1988) și șef al sectorului de etnologie (din 1990) la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Din 1991 predă și la Universitatea din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu. Din 1991 predă și la Universitatea din același oraș și la aceea din Alba Iulia. Este redactor-șef al publicației „Studii și cercetări de etnologie” (din 1978). În 1993 obține titlul de doctor în etnologie cu teza Ceata de feciori la români. Colaborează la „Revista de etnografie și folclor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde” ș.a. De la lucrarea Butea junilor (1976) la Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori (1999), M. manifestă un interes constant pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
de iarnă întâlnit la „junii” din Transilvania. Aportul său constă în observarea nemijlocită a fenomenului și în îmbogățirea bibliografiei cu o sumă apreciabilă de documente. Cutul. Eșantion de cultură și civilizație tradițională românească (text apărut în „Studii și cercetări de etnologie”, 1990) este o monografie temeinică a unei vechi localități din județul Sibiu, cu o existență menționată într-un document de la 1291. Bogate capitole sunt consacrate graiului local, ocupațiilor tradiționale, portului popular, datinilor și obiceiurilor, literaturii populare. Folcloristica sibiană (1999) configurează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
studii a statului francez. Urmează cursuri de lingvistică, etnografie și sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendryès, Antoine Meillet și Marcel Mauss la Sorbona, la École Pratique des Hautes Études și la Collège de France. Obține în 1934 o diplomă în etnologie la Sorbona. Revenită în țară, își continuă între 1934 și 1936 studiile de doctorat și funcționează ca bibliotecară la Seminarul de sociologie. Este profesoară de limba și literatura română la Caransebeș (1936-1938), la licee din București (1940-1952), iar după moartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286508_a_287837]
-
pilde. Pasiunea începuturilor se mai întrevede în anii maturității în decantarea sensurilor și a etimologiei unor expresii populare sau în formularea punctuală a unor ipoteze asupra originii și vechimii diverselor balade istorice. Independent însă de aceste abordări accidentale ale domeniului etnologiei, G. rămâne important prin culegerea din 1913. SCRIERI: Cuvinte și lucruri, Cluj, 1922; Note și fapte de folclor și filologie, Cluj, 1928; Uralte Schichten und Entwicklungsstufen in der Struktur der dako-rumänischen Sprache, Sibiu, 1944. Culegeri: De la românii din Serbia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnografie și folclor, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion H. Ciubotaru, postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Studii de etnologie, îngr. Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1998. Repere bibliografice: A. Brükner, „Obrzęd kolędowania u Slovian i u Rumunów”, „Zeitschrift für slawische Philologie”, 1934; D. Caracostea, Balada poporană română, București, 1932-1933, 355-416; Ovidiu Bârlea, Procesul de creație al baladei populare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
ucide, Iași, 1995; Astă vară n-a fost vară..., Iași, 1996; Strigă acum..., Iași, 2000; Conversație pe Titanic, Iași, 2001; Rău de România, Iași, 2003. Ediții, antologii: Magda Isanos, Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a muri, pref. Petru Ursache, Iași, 1993 (în colaborare cu Petru Ursache); Nichifor Crainic, Nostalgia Paradisului, pref. Dumitru Stăniloae, postfață Petru Ursache, Iași, 1994 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
acea teorie ideală acțiunii agenților politici"47. Prin "teorie ideală a eticii" trebuie să înțelegem, în termenii lui Geuss, o teorie despre "cum anume trebuie să acționeze oamenii unii față de ceilalți", elaborată fără a lua în considerare lecțiile "istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", derivată din "doar câteva principii generale" și (considerate a fi) "invariante istoric" și bazată, în mod uzual, pe "un anumit tip de individualism" (și anume pe ideea că "preceptele eticii ... sunt aplicabile direct și în primă instanță
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
la evaluarea "structurii de bază a societății", respingând utilizarea lor, încă din primele pagini din A Theory of Justice, în cazul acțiunilor, judecăților sau deciziilor indivizilor?64 Cum să sugerezi despre Rawls că nu este atent la "lecțiile istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei", de vreme ce el acordă un rol crucial unor fapte esențiale evidențiate tocmai de astfel de discipline în formularea, legitimarea și discutarea problemelor legate de implementarea principiilor dreptății pentru care a argumentat?65 Sau de vreme ce el a fost un
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
egalitatea în fața legii, 23 egalitatea oportunităților, 46 empirism logic, 117 epistemologie populară, 102 etica discursului, 90 etică/filosofie morală, 32-34, 62-63, 71, 77, 97, 113, 123-124, 159-161 etică/filosofie morală aplicată, 32-34, 38, 84, 87, 89, 96-97, 143, 151, 165 etnologie, 33, 40 evaluare politică/a comportamentului politic, 15, 96, 139, 144, 147, 160 exigența/cerința/imperativul legitimării, 31, 49, 50, 65-66, 69, 124, 126-128 exploatare economică, 133-134 F fascism, 104 fericire umană, 132 fezabilitate, 20-22, 76, 118-119, 121 filosofie experimentală
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Theory, pp. 397-449. Trad. rom. Rawls, O teorie, pp. 400-448. În ce mă privește, am fost convins de argumentarea lui Cohen (Rescuing Justice, pp. 229-343) că Rawls a greșit, dimpotrivă, tocmai pentru că a acordat un rol important "lecțiilor istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei" în specificarea și justificarea (și nu doar în discutarea implementării) principiilor dreptății, nu pentru că, așa cum îl acuză (în mod eronat) Geuss, el nu a ținut cont de aceste "lecții". 66 Cohen, Rescuing Justice, p. 268. 67 David
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
populare de dragoste, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978; Proverbe și zicători, introd. edit., Chișinău, 1981; Cât îi Maramureșul, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Folcloristul Efim V. Junghietu, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 289; Datcu, Dicț. etnolog., II, 29-30. Gr.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287678_a_289007]
-
inevitabilele preferințe bibliografice, "se audă și alte voci"4. O altă reușită a acestei cărți este (și) cea referitoare la clasificarea și interpretarea unor idei și concepte esențiale în domeniul științelor sociale și umaniste. Referințele precise sunt la "etnografie" și "etnologie"; "antropologie" și "sociologie" etc. (a se vedea secțiunea Confuzia termenilor din capitolul I). În mod cu totul special, prețuiesc sensibilitatea autorilor cărții pentru dimensiunea spirituală a vieții sociale. Sunt pagini importante în carte unde cei doi autori evidențiază subtil și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
producție", "profit", "raport cerere-ofertă", "vânzare-cumpărare", "credit", "salariu", "capital" etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren despre dar, magie și sacrificiu semnate de Franz Boas (1909), Bronislaw
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să "aruncăm" câteva nume, ignorându-le pe toate celelalte. Un efort elementar de onestitate ne obligă, așadar, să ne declarăm preferințele, lăsând în același timp să se audă și alte voci. Capitolul I Înțelegerea lumii contemporane I. Confuzia termenilor Etnografie, etnologie, antropologie: confuzia termenilor, atât în literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
literatura savantă, cât și în scrierile de popularizare, poate să deruteze pe cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor popoarelor așa numite "primitive", iar etnologia cunoștințele enciclopedice pe care le puteam extrage din ele. De fapt, etnologia apărea ca ramură a sociologiei, dedicată studiului societăților "primitive". În această perioadă, cuvântul "antropologie" "pe scurt" era rezervat studiului omului în aspectele sale somatice și biologice. Și astăzi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cititor. Să încercăm, așadar, să facem ordine. Etnografia desemna mai întâi (sfârșitul secolului al XIX-lea începutul secolului XX) descrierea obiceiurilor și tradițiilor popoarelor așa numite "primitive", iar etnologia cunoștințele enciclopedice pe care le puteam extrage din ele. De fapt, etnologia apărea ca ramură a sociologiei, dedicată studiului societăților "primitive". În această perioadă, cuvântul "antropologie" "pe scurt" era rezervat studiului omului în aspectele sale somatice și biologice. Și astăzi, în Statele Unite ale Americii, când spunem anthropology "pe scurt" înțelegem cel mai
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
mai adesea studiul evoluției biologice a ființelor umane și evoluția lor culturală în timpul preistoriei. Numeroase departamente încă reunesc antropologia fizică, arheologia și antropologia culturală. Dar, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, expresia cultural anthropology desemnează studiul comparativ al etnografiei și etnologiei, concepute ca o colecție de date, și analiza lor sistematică. În ceea ce-i privește, autorii britanici preferă expresia "antropologie socială" celei de "antropologie culturală", pentru că privilegiază studiul faptelor sociale și al instituțiilor. În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
În anii 1950, Claude Lévi-Strauss a introdus în Franța uzajul anglo-saxon al termenului "antropologie" (fără adjectivul "culturală") ca studiu al ființelor umane sub toate aspectele lor. Ca și în Statele Unite, termenul detrona, fără să-l elimine totuși, pe cel de "etnologie". Succesul structuralismului, impactul său asupra altor științe umaniste, pe de o parte, legăturile antropologiei cu filosofia și sociologia, pe de altă parte, au făcut ca în Franța, când spunem azi antropologie "pur și simplu", să înțelegem disciplina care are de-
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a se reproduce identic sau de a muri. Să remarcăm totuși că abandonarea punctului de vedere etnocentric, care consta în clasificarea raselor, apoi a etniilor sau a societăților după criterii care consacrau supremația civilizației occidentale a putut reabilita termenul de "etnologie". Renunțarea la perspectiva "primitivistă" a justificat uneori deschiderea spre lumea numită "modernă" a termenului "etnologie"; o etnologie concepută în acest caz ca un studiu teoretic bazat pe o anchetă la scară mică, imersiunea prelungită a unui cercetător pe teren, observația
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]