924 matches
-
și-a luat sarcina „grea, dar frumoasă” de a studia viața popoarelor în forma lor particulară-specifică, după care apreciază că etnografia nu se folosește în studiile sale de o singură metodă ci de mai multe, după caz, evidențiind că, în timp ce etnologia studiază civilizația și legile de evoluție ale diferitelor popoare, etnografia „se ocupă de specificul etnic al unui popor”. A fost conferențiar de etnografie la Universitatea din Cluj, preparator-șef lucrări la Muzeul Etnografic din Cluj, pedagog, invățător (la Brașov și
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
Științele auxiliare au fost clasificate de către istoricul Aurelian Sacerdoțeanu în : Geografia oferă informații despre spațiul în care s-au petrecut evenimentele istorice. Filologia, lingvistică, semantica, etimologia, toponimia sau onomastica oferă informații despre limba vorbită de o anumită civilizație. Antropologia și etnologia oferă informații despre răspândirea și activitatea omului sau informații despre etnii din cadrul unei civilizații . Filosofia și dreptul oferă informații despre gândurile, legile și regimul de guvernământ ale unei civilizații. O altă clasificare propusă: Istoricul Nicolae Edroiu a propus clasificarea științelor
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
raselor și răspândirea acestora pe planetă în funcție de condițiile naturale și cele socio-culturale. Sociologia istorică este disciplină care se ocupă de studierea vieții sociale, de fenomenele și procesele sociale, urmărind relațiile interumane, fiind extrem de utilă cercetării istorice a societăților din trecut. Etnologia este știința care urmărește formarea și caracterele fizice ale raselor, iar etnografia se ocupă de activitatea populațiilor și manifestările lor materiale. Psihologia cu ramură să, psihologia colectivă, oferă informații despre comunitățile umane, prin analiza cadrului social de desfășurare a faptelor
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
pot fi complexe fixe-așezări, necropole, sanctuare, fortificații, drumuri și alte monumente, cât și cele mobile, cuprinzând artefacte, obiecte casnice, arme, piese de podoaba, monede etc. Arheologia colaborează cu discipline că epigrafia, numismatica, sigilografia, metrologia, cronologia, arta, arhitectura, lingvistică, toponomia, etnografia, etnologia, geografia, paleontologia, geologia, paleoantropologia, paleozoologia, arheobotanica, informatică și arhivistica. Există culturi vii ale unei populații încă active ce poate fi observată în totalitate și culturi moarte ale unor grupuri, triburi sau civilizații dispărute, a căror apartenența nu pot fi stabilite
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
anul 2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai mult cărți de specialitate, între care: A publicat numeroase articole în țară și străinătate și a participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale legate de etnologie, etnografie și folclor. Deține Premiul special al juriului pentru studii etnoantropologice "Pitre Salmone Marino".
Sabina Ispas () [Corola-website/Science/299738_a_301067]
-
este un termen care provine din: cuvântul grec "ethnos" (grup uman cu trăsături comune, tagmă, societate de indivizi asemănători), tradus în epoca modernă drept etnie, grup lingvistic sau rasial, comunitate, popor, națiune Etnologia a primit astfel două accepțiuni: (1) "studiu al etniilor" sau "grupurilor/comunităților etnice", diferite de etnia (și cultura națională a) cercetătorului; (2) "studiu al propriei etnii naționale", al obiceiurilor și folclorului național, considerat a fi exprimat de grupuri sociale "privilegiate
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
cercetătorului; (2) "studiu al propriei etnii naționale", al obiceiurilor și folclorului național, considerat a fi exprimat de grupuri sociale "privilegiate" (precum țăranii), care moștenesc trăsături culturale arhaice și astfel descriu forme culturale "autentice". Prima accepțiune se datorează "Școlii franceze" de etnologie și antropologie și este legată de cercetările etnologilor/antropologilor francezi asupra culturilor coloniale; cea de a doua, "Școlii germane" și este legată de studierea poporului și culturii naționale germane (Völkerkunde). În România și țările estice a predominat și predomină a
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
unei aceleiași discipline": Etnografia "corespunde primelor stadii ale cercetării: observație și descriere, muncă de teren; o monografie referitoare la un grup destul de restrâns pentru ca autorul să fi putut strânge cea mai mare parte a informației sale datorită unei experiențe personale" Etnologia "reprezintă un prim pas spre sinteză; fără a exclude observația directă, ea tinde spre concluzii suficient de largi (...); această sinteză se poate opera în trei direcții: În toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia și constituie prelungirea acesteia" Antropologia
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
mai mare parte a informației sale datorită unei experiențe personale" Etnologia "reprezintă un prim pas spre sinteză; fără a exclude observația directă, ea tinde spre concluzii suficient de largi (...); această sinteză se poate opera în trei direcții: În toate cazurile, etnologia cuprinde ca demers preliminar etnografia și constituie prelungirea acesteia" Antropologia "vizează o cunoaștere globală a omului, cuprinzând subiectul în toată extinderea lui istorică și geografică, aspirând la o cunoaștere aplicabilă ansamblului dezvoltării umane de la, să spunem, hominizi până la rasele moderne
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
la o cunoaștere aplicabilă ansamblului dezvoltării umane de la, să spunem, hominizi până la rasele moderne și căutând să ajungă la concluzii, pozitive sau negative, valabile însă pentru toate societățile umane, de la marele oraș modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
moderne și căutând să ajungă la concluzii, pozitive sau negative, valabile însă pentru toate societățile umane, de la marele oraș modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
modern până la cel mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după 1960, și după 1990
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
mai mic trib melanezian" - antropologie :: etnologie :: etnografie "În acest sens se poate spune, așadar, că între antropologie și etnologie există același raport care a fost definit mai sus între aceasta din urmă și etnografie" (Claude Levi-Strauss) - antropologie/etnologie/etnografie "Etnografia, etnologia și antropologia nu constituie trei discipline diferite sau trei concepții diferite despre aceleași studii. Ele sunt, de fapt, trei etape sau trei momente ale aceleiași cercetări" (Claude Levi-Strauss) În anii din urmă (după 1960, și după 1990 și mai evident
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
unifice sub influența antropologiei americane sau anglo-americane. În acest context termenii englezești tind tot mai mult, precum și în alte domenii, să devină canonici în limbajul științific antropologic la nivel global. Se poate si observa ca,treptata renunțare la termenii de "etnologie", "etnografie", "folclor", cu tot ce însemnau ei, și înlocuirea lor sau (mai frecvent) încercarea de integrare a lor în termenul mai generos de "antropologie culturală". În același timp termeni precum "Volkerkunde" sau "ethnologie" tind să fie utilizați doar în sensul
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
tind să fie utilizați doar în sensul indicării unui "specific local" (cu istoria lor), german sau francez, legat de aceste denumiri; respectiv să capete accepțiunea unor științe asociate unor ideologii sau regimuri politice care le-au instrumentat (precum în cazul etnologiei și folclorului românești). Se păstrează însă o relativă distincție între antropologia culturală ca știință socială complexă, integratoare etc. și etnografie ca însemnând partea descriptivă (survenind unei metodologii) a antropologiei. Totodată tinde să se extindă accepțiunea termenului etnografie înspre (a) alte
Etnologie () [Corola-website/Science/299168_a_300497]
-
contemporan. Membru al rezistenței împotriva dictaturii comuniste, a fost unul dintre reprezentanții marcanți ai mișcărilor pentru drepturi civile și instaurare a democrației în România (1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața Universității, 1990. Este autorul unor cercetări și studii de etnologie, antropologie și folclor, vizând în principal configurarea unei "etnologii a libertății". s-a născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini moldave și aromâne. Tatăl său, Vladimir Munteanu (1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
unul dintre reprezentanții marcanți ai mișcărilor pentru drepturi civile și instaurare a democrației în România (1989-1991), lider al demonstrației studențești din Piața Universității, 1990. Este autorul unor cercetări și studii de etnologie, antropologie și folclor, vizând în principal configurarea unei "etnologii a libertății". s-a născut într-o familie de intelectuali cu rădăcini moldave și aromâne. Tatăl său, Vladimir Munteanu (1930-1992), de profesie inginer, era originar din sudul Basarabiei (Chilia Nouă, județul Ismail), iar mama, Maria Munteanu, profesoară de limba română
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
conducerea științifică a profesorului Silviu Angelescu. În 1993 efectuează un stagiu de specializare în științe politice și guvernamentale la Washington, SUA, ca bursier al Național Forum Foundation (Admiral Jeremiah Denton Foundation). În 2005 devine Doctor al Universității din București, specializarea etnologie și folclor (magna cum laude, 2005), cu teza “Folclorul detenției - Ideea de libertate în cultura tradițională românească”. Marian Munteanu a desfășurat activități de cercetare etnologică și folcloristică în regiunile Suceava, Neamț, Hunedoara, Timoc, Făgăraș, Vrancea - în ultimele două, în colective
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
în cultura tradițională românească”. Marian Munteanu a desfășurat activități de cercetare etnologică și folcloristică în regiunile Suceava, Neamț, Hunedoara, Timoc, Făgăraș, Vrancea - în ultimele două, în colective aflate sub coordonarea profesorului Mihai Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Pop. Din 1999 Marian Munteanu predă cursuri de etnologie, antropologie, folclor și istoria religiilor la Facultatea de Litere a Universității din București, în calitate de profesor asociat. Este membru al Asociației de Științe Etnologice din România (ASER) și editor al revistei de etnologie CERC (Cercetări Etnologice Românești Contemporane). De-a lungul timpului a lucrat ca expert în resurse umane și management la diferite firme de consultanță precum și în domeniul editorial. În ultimii ani ai regimului comunist inițiază activități de rezistență activă anticomunistă. Organizează
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
Papahagi, "Antologie aromânească", Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2008 • Nicolae Iorga, "Caracterul comun al instituțiilor din Sud-Estul Europei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • Dionisie Fotino, "Istoria Daciei", Editura Valahia, București, 2008 (ediție îngrijită) • "*** CERC - Cercetări Etnologice Românești Contemporane", Revistă de etnologie, 2005 - 2008 (ediții îngrijite) • Dr. Dragoș Nicolescu, "Morala medicului" (Tratat de etică medicală), Editura Valahia, București, 2006 (ediție îngrijită) • "Prea Fericitul Teoctist, Patriarhul românilor de pretutindeni", Euxinus, 2005 • Gavrilă Filichi, "Ziua a cincisprezecea" (15 Noiembrie 1987, Brașov, România. O mărturie
Marian Munteanu () [Corola-website/Science/299192_a_300521]
-
în promovarea conceptului de "anatomie funcțională", căutând să elimine descrierea rece și seaca, enumerarea noțiunilor fără a ține seama de ființă vie: Se implică și în studii destul de complexe de antropologie fizică, satisfăcându-și astfel și pasiunea pentru fotografie și etnologie. Alcătuiește o valoroasă colecție de cranii și schelete umane complete, cea mai numeroasă din Europa acelor vremuri. Pune bazele Institului de Antropologie care astăzi îi poartă numele (Centrul de Cercetări Antropologice "Francisc I. Rainer"). Descoperă ganglionii limfatici subepicardici, observă resorbția
Anatomie () [Corola-website/Science/298823_a_300152]
-
din București, fiind membru în Consiliul științific al Centrului. Este președintele Asociației Române de Istorie a Religiilor. S-a născut în București la 18 septembrie 1948, ca fiu al lui Mihail și Bella Oișteanu. Domeniile sale predilecte de studiu sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este membru al Comisiei de Folclor și Etnologie a Academiei Române și al "International Union of Ethnological and Anthropological Sciences" (Londra). Este membru al Grupului pentru Dialog Social. Este de asemenea membru în Comitetul
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
a Religiilor. S-a născut în București la 18 septembrie 1948, ca fiu al lui Mihail și Bella Oișteanu. Domeniile sale predilecte de studiu sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este membru al Comisiei de Folclor și Etnologie a Academiei Române și al "International Union of Ethnological and Anthropological Sciences" (Londra). Este membru al Grupului pentru Dialog Social. Este de asemenea membru în Comitetul educațional al "Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”" și membru al "European
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298876_a_300205]
-
structuralismul", "materialismul", "interpretativismul", "criticismul." Antropologia cuprinde patru mari ramuri: În funcție de tradițiile naționale și de modul în care s-au dezvoltat aceste științe în diferite țări, ceea ce se înțelege prin antropologie culturală mai este numit și antropologie socială în Marea Britanie sau etnologie în Franța, Italia și țările est europene. Există, totuși, și o accepțiune mai restrânsă a termenului "etnologie", ca însemnând studiul propriilor comunităților rurale (îndeosebi a aspectelor "folclorice" ale acestora), adică apropiat de înțelesul științei poporului național în Germania (Volkskunde). Dimpotrivă
Antropologie () [Corola-website/Science/296527_a_297856]