841 matches
-
firesc, el ar trebui să fie urmat de unul consacrat școlilor de gândire din antropologie și felului În care acestea au conceput studiul mitului și al ritului. Sper să am puterea și timpul de a-l realiza, Închizând astfel cercul euristic. De la cuvinte la conceptetc "De la cuvinte la concepte" De la amurgul mitului...tc "De la amurgul mitului..." Cuvântul mit nu este un termen neutru, creat de savanți pe baza identificării fenomenelor denumite de acesta și a analizei riguroase a caracteristicilor specifice. Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
VI-lea și al V-lea Î.Hr., gândire aflată În căutarea temeiurilor teoretice ale noilor forme de interpretare a lumii: istoria, logica, filosofia, științele naturii. Opus atunci lui logos, golit atât de prestigiul său simbolic, cât și de forța euristică, mythos-ul ajunge să fie gândit printr-un dublu raport de opoziție: față de real, mitul este ficțiune; față de rațional, mitul este absurd. Această perspectivă conduce la un dublu blocaj: Mitul este definit fie În mod negativ, printr-o serie de lipsuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
taxi, intrarea În oraș etc.). (Textul este o repovestire a descrierii realizate de J. Pitt-Rivers, 1987, pp. 51-68.) Liminalitateatc "Liminalitatea" Termenul a fost inventat la Începutul secolului trecut de Arnold Van Gennep, dar a devenit un concept bogat În valențe euristice În opera lui Victor Turner. În esență, acesta consideră că riturile sunt mecanisme culturale care permit controlarea schimbărilor sociale. De aceea, „ritul este, prin definiție, asociat cu tranzițiile sociale” (1977, p. 77). În mod obișnuit, existența socială este organizată În jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acest moment, noi nu avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt este Simion Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acțiunea didactică prin intermediul motivațiilor ludice care sunt subordonate scopului activității de predareevaluare într-o perspectivă formativă. Prin joc, copiii pot ajunge la descoperiri de adevăruri, își pot antrena capacitatea de a acționa creativ, pentru că strategiile jocului sunt în fond strategii euristice, în care manifestă istețimea, spontaneitatea, inventivitatea, inițiativa, răbdarea, îndrăzneala, etc. Jocurile copiilor devin metodă de instruire în cazul în care ele capătă o organizare, se succed în ordinea implicată de logica cunoașterii și a învățăturii. În acest caz, intenția principală
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
o regândi din acest punct de vedere; IV. revenirea la problemă, ceea ce a fost straniu este reconvertit în familiar. Această etapă presupune o explicitare a soluției în termeni clari, accesibili. Pentru ultimele trei etape (excursia sinectică propriuzisă) se utilizează strategii euristice cum ar fi: 1. analogia și evaluarea reprezintă transferarea de însușiri de la un lucru la altul (V. Belous, 1990); 2. inversiunea constituie procedeul prin care se urmărește găsirea unei soluții noi prin abordarea inversă a problemei; se folosesc întrebări de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care-i separă pe copii de obiectivele stabilite și determină măsurile care trebuie luate ( muncă individuală, diferențiată ). Didactica modernă introduce metode noi ca problematizarea care urmărește dezvoltarea gândirii logice a copilului și nu asimilarea mecanică, superficială a unor informații, conversația euristică bazată pe demonstrații și exemple concrete și toate metodele orale care stimulează activismul copiilor remarcându-se În mod special implicarea activă a copilului În activitate. Didactica modernă introduce și materiale noi acolo unde sunt posibilități ex : computere, diapozitive, teatru, film
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
mai lua În considerare alte specii de animale) prezintă forme și grade de comportament cultural. Desigur, nu există speranța de a descoperi manifestări religioase atât de Îndepărtate În timp, dar acesta este arcul cronologic de posibil interes; iar În scop euristic, În cercetarea unui fenomen atât de evaziv, este bine să ne oferim o perspectivă cât mai largă. Ideea conform căreia comportamentul cultural de tip hominid a avut o evoluție În timp este un lucru evident, o informație empirică. Această evoluție
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Orientând activitatea elevilor, profesorul îi încurajează să descopere cunoștințe, să rezolve probleme, dar și să-și formuleze ei înșiși probleme. Învățarea pe bază de probleme, învățarea prin descoperire sau învățarea prin descoperire dirijată reprezintă forme ale unei învățări de tip euristic prin care profesorul stimulează creativitatea elevilor. Elevii trebuie îndrumați să dobândească o gândire independentă, să manifeste toleranță față de ideile noi, să acționeze liber și să utilizeze o critică de tip constructiv. Acest tip de învățare nu numai că duce la
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]
-
nu stau țăranii salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Noua schemă dominantă de interpretare a istoriei românilor este cea a europenismului. Meta-povestirea românității în meandrele istoriei este reașezată de pe linia împlinirii idealului național pe traseul intrărilor și retragerilor din "Europa". Rămâne metafora oceanică a fluxului și refluxului ca dispozitiv euristic de descifrare hermeneutică a sensului ascuns în destinul istoric românesc, însă apele naționalismului purtate de curenții independenței și unității naționale sunt înlocuite de mareele europenismului. Jaloanele simbolice sunt date acum de cotiturile istoriei naționale înspre și dinspre Europa. Iată, schematic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcute posibile de recursul la metaforă. Astfel se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă" a pieței pentru care a militat atât de ardent A. Smith, "cușca de fier" a birocrației asupra căreia a avertizat M. Weber, profeția necropolară făcută de K. Marx cum că proletariatul va fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este o metaforă hibridă, în care sunt integrate elemente masonice cu elemente de inspirație administrativă arhiva fiind, materialmente, o construcție în interiorul căreia se derulează procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umane care urmează a fi însușită, prin învățare, și după modul de organizare a informației și a situației stimulatorii, Ana Turcicov - Bogdan, (citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2002) evidențiază următoarele tipuri de învățare: învățarea algoritmică, pe segmente operaționale; învățarea euristică, prin rezolvări de probleme; învățarea programată, reglată de feed-bak-ul fiecărui segment sau pas metodic; învățarea prin modelare și analogie; învățarea prin creație. Având în vedere principalele procese și căi psihice solicitate în învățare se disting următoarele tipuri ale acestora: * învățarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
timpului didactic alocat; * stabilirea temei/ temelor de lecție; * concretizarea obiectivelor operaționale în funcție de particularitățile elevilor/ sportivilor; * evaluarea calității și eficienței procesului didactic. Problematica și practica proiectării didactice s-au conturat pe terenul unei abordări pragmatice a educației, riguros științifice, dar și euristice deopotrivă, în școala anglo-saxonă, în trei etape mari: * până în anii 1960, când Skinner formula teoria învățării prin condiționare operantă, promovând principiile instruirii programate liniare; * perioada 1960-1980 în care R.M.Gagne demonstrează importanța diferențierii condițiilor învățării și corelează formele învățării ierarhizate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]