4,693 matches
-
o preferință puternică pentru o monarhie), puterea suverană trebuie să fie un "Leviathan", cu o autoritate absolută. Leviathan-ul era conceput ca o putere pur seculară prezentată sub forma unei figuri mitice care îi supune pe cei orgolioși și pe rebeli. Evocarea Leviathan-ului ca emblemă pentru pacificare socială internă constituia un răspuns la teologiile politice ale revoluției engleze și o soluție a războaielor religioase de la începutul epocii moderne. În 1936, specialistul în filozofie politică Leo Strauss a scris un studiu intitulat "Hobbes
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
al Băncii Naționale a României (BNR). Ion I. Lapedatu a dovedit talent politic încă din anii studenției. În 1902, a fost ales Președinte al Societății Academice „Petru Maior”, societatea studenților români de la Budapesta care afirma cultura și limba română prin conferințe, serbări, dezbateri, evocări de personalități, editarea de lucrări, a revistei „Roza cu ghimpi” (1876 --1894) și a „Almanahului Societății” (1885, 1901), întreținând un cor, o orchestră și o bibliotecă. Ion I. Lapedatu a participat ca delegat din circumscripția Nocrich la Marea Adunare Națională
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice din presa de specialitate au fost în mare majoritate laudative. Într-un articol publicat în 1973 în revista Cinema, criticul Călin Căliman lăuda emoția adâncă degajată de acest film și caracterul său patriotic. "„Evocarea vieții lui Ciprian Porumbescu este străbătută din loc în loc, pe tot parcursul filmului, de clipe puternic emoționale, care izbutesc să transmită nu numai fiorul adânc patriotic care a animat creația și credința acestuia”". O parte din meritul realizării acestor secvențe
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
fiicei sale Berta să-l mai întâlnească. Are, în felul său, dreptate. Ciprian trăiește periculos! Ca președinte al Asociației studenților români e urmărit mereu de autorități. Nevoit să-și reia studiile la Viena, el se stinge apoi în Italia. Ternă evocare biografică, pe un bogat fundal istoric. Interesante compozițiile plastice la care a colaborat Ovidiu Gologan: în jurul flăcării Putnei, tinerii patrioți apar ca niște distorsii spectrale. Dar emfaza dialogului explicativo-speculativ și a manierei declamatorii a actorilor curmă, curând, fiorul. Filmul devine
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
căiește pentru că s-a lăsat atras de plăcerile carnale în detrimentul spiritualității, se spovedește și invocă redempțiunea. Căința sa este acentuată prin descrierea crudă și cutremurătoare a cadavrelor în descompunere, imagine inspirată, probabil, din insuportabilul spectacol macabru al „Osuarului Inocenților”, în contrast cu evocarea temelor religioase. Întreaga construcție a catrenului este perfect echilibrată, lipsită de cuvinte inutile sau plasate de dragul rimei. Scris cu un humor amar, într-un moment de deprimare fatalistă, în așteptarea execuției inevitabile, acest mic poem de patru rânduri de octosilabe
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
a naratorului: textul se referă la judecătorii îmbrăcați în negru având buzele „mai albe decât foaia de hârtie pe care aștern aceste cuvinte”, arătând că el însuși scrie povestea după ce evenimentele s-au întâmplat. Ceea ce face povestirea deosebit de eficientă în evocarea terorii este lipsa sa de elemente supranaturale; acțiunea care are loc este reală și nu imaginată. „Realitatea” povestirii este consolidată prin concentrarea lui Poe pe senzații: temnița este lipsită de aer și neiluminată, naratorul este supus la foame și la
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
(n. 29 aprilie 1885 - d. 31 martie 1948) a fost un jurnalist și scriitor ceh de limbă germană. Participant activ la lupta antifascistă, a întemeiat reportajul ca formă a luptei sociale. Astfel, a scris reportaje revelatoare prin plasticitatea evocării și subtilitatea comentariului. Activitatea jurnalistică și-a început-o în anul 1906, când a lucrat ca reporter la ziarul "Bohemia" de limbă germană. Interesele pentru crime și pentru viața de sărăcie din Praga au caracterizat întreaga sa activitate de început
Egon Erwin Kisch () [Corola-website/Science/323218_a_324547]
-
la o școală privată și încheie cu perioada de dinaintea devenirii membru Hellfire Club. Tatăl ei Winston este introdus, la fel și fratele ei Christian Frosts și surorile ei Adrienne și Cordelia Frost. Mai tarziu, Marvel va dezvolta istoria personajului prin evocarea acesteia ca având un trecut amoros cu multe personaje Marvel, precum Iron Mân și Prințul Namor. Cu ajutorul lui Joss Whedon și John Cassaday, Emma a fost introdusă în al treilea volum "Astonishing X-Men". A fost un personaj central al seriilor
Emma Frost () [Corola-website/Science/316959_a_318288]
-
primit un trofeu de cristal AKKUARIA NEL MONDO și titlul de Ambasciatore di Akkuaria în România. Cunoscutul italienist a fost invitat pe 16 aprilie la Modica, orașul natal al lui Salvatore Quasimodo, laureat al Premiului Nobel. Aici face o scurtă evocare a celebrului autor și citește în propria traducere câteva texte ale marelui poet italian, reluate apoi în original de poeți locali participanți la acest important eveniment, amplu reflectat de presă siciliana, scrisă și audio-vizuală. Scriitorul Domenico Pisana a făcut o
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
în Franța, a făcut ca ordinea și Identic, în aceeași tonalitate fundamentale ale românilor”. adevărul să fie restabilite, iar stilistică, își continuase precedentul În cadrul departamentului numit aberațiile formulate să fie înlăturate. studiu: „În 1942, în plin război, pe de noi evocări, formulate cu bucuria Aș defini toate comentariile cărții vremea când era atașat cultural al unei lucidități meritorii, am include și Neamul și Babilonia drept respirații României în Portugalia, Eliade pe cele despre Fănuș Neagu și Paul de cultură, literatură, ideologie
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
a locuitori săi romani (terra... exempta de Blaccis), urmată de donarea sa capitulului mănăstirii cisterciene Cârța. Această relatare reprezintă prima mențiune scrisă, provenită din cancelaria regală maghiară, a unor realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului și, concomitent, cea mai timpurie evocare a românilor de la sudul Oltului de Mijloc. Identificarea explicită a așezării și confirmarea caracterul său românesc datează din anul 1252. În această perioadă Cârța, viitoarea Cârțișoara, era centrul administrativ și politico-religios al Țării Făgărașului (terra Olahorum de Kircz), denumită în
Cârțișoara, Sibiu () [Corola-website/Science/301702_a_303031]
-
O poezie manifest"”, Flacăra, 1978, nr. 14, pag. 7; · Duțescu Mihai „"Poezie evocatoare"”, Ramuri, 1978, nr. 5, pag. 6; · Petrache Ion, „"Frumusețea verbului"”, Săptămâna, 1978 nr. 386, pag.7; · Stan, Constantin, „"Poezia sincerității"”, Scânteia tineretului, 1978 aprilie 24; · Ulici Laurențiu, „"Evocare și notație"”, România Liberă, 1978 nr. 14, pag. 11; · Băileșteanu, Fănuș, „"Căldura vieții"”, România Literară”, 1979, nr. 17, pag. 11; · Bălan, Ion Dodu, „"Sensibilitatea contemporană și tradiție"”, România literară, 1979 martie 3, pag. 2; · Deaconescu, Ion, „"Amintirile de acasă"”, Înainte
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
câteva povestiri ce provin din volumul "Istorisiri de vânătoare" (1937). Cartea a fost considerată un „memorial cinegetic”, fiind comparată cu "Povestirile unui vânător" (1852) de Ivan Turgheniev. Critica literară a elogiat descrierile poetice ale naturii de o deosebită sensibilitate și evocarea unei comuniuni indestructibile între om și natură. Colecția de povestiri "" a fost scrisă în scopul de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu și de tovarășii săi în expedițiile lor de vânătoare; prozatorul constată cu regret
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
preistorici ce migraseră din depărtări necunoscute aflate la miazănoapte până în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau povestirea unui vânător că a văzut zimbri în prăpăstiile inaccesibile din munții Călimani (în „Vânt dinspre Căliman”). Patetismul inevitabil al evocărilor sadoveniene este corectat prin umor, autorul neezitând să apeleze la ironie și autoironie pentru a reduce subiectivitatea unor povestiri. Spre exemplu, atunci când descrie cu emoție și mândrie prima sa experiență cinegetică, autorul nu uită să consemneze cu ironie că i-
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
am nimica. Mi-a venit vremea.”" Conștiința omului ce trăiește la munte capătă alte dimensiuni, trecând de la efemer la etern, într-o stare de liniște stăpânitoare. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în evocarea realistă a unei lumi vegetale și animale vii care trăiește după alte reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Romantismul liric al scrierii provine, potrivit criticului Pompiliu Constantinescu, din evadarea permanentă din constrângerea socială, din exaltarea forțelor primare ale naturii
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun în bagajul său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
rostindu-și cu un patos reținut dar cu atât mai convingător, încrederea în oamenii uriașului efort colectiv. Dar „poemul“ nu se oprește numai la atmosfera și la aspectele prezentului, ci înglobează cu aceeași naturalețe și spațiul eroic al trecutului, prin evocarea câtorva din cele mai reprezentative și mai atașante figuri ale istoriei noastre. În acest fel tabloul poetic primește toate dimensiunile ne¬cesare și, fără să aibă caracterul unei fresce sau dinamismul desfășurărilor epopeice, el îți transmite cu limpezime, cu o
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
estetice a celor două poezii: Durere de Nichifor Crainic și Durerea de Vasile Voiculescu, le reproducem aici. Iar pentru o mai bună înțelegere a ceea ce a însemnat Alexandru Vlahuță pentru tânăra generație de scriitori este imperios necesar a se reciti evocarea lui Vasile Voiculescu - La Bârlad în Lamura, 2, nr. 4, ianuarie 1921, p. 262-267.
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
miercurea; a fost ales la Academie, în locul lui Daniel Rops. O nouă alegere, Maurice Druon 4, romancier, 48 ani, cel mai tânăr membru al ilustrei Academii. Pe Eugen Ionescu l-am auzit de trei ori la radio și televiziune: o evocare caldă a lui Urmuz, cu toată atmosfera epocii; un interviu la reluarea piesei Regele moare, Ionescu a apărut la telev[iziune] în postură de rege, pe tron, cu sceptru, cam rizibil. Azi, Radio France - culture, evocând începuturile sale dramatice, 20
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
de Stat. Pe lângă activitatea literară a desfășurat și o intensă activitate politică. A fost ales ca deputat în Marea Adunare Națională. A încetat din viață la data de 24 aprilie 1977 în orașul Cluj. Romanul "Nepoții oltenilor" (1941) este o evocare a drumului parcurs de doi tineri, porniți împreună în viață, unul dintre ei devenind luptător comunist, iar celălalt eșuând în rândurile mișcării fasciste. În culegerea de schițe și povestiri " Dincolo de strada fericirii", ca și nuvela " Toate drepturile rezervate", întâlnim aceeași
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
a resimțit în poeziile lui Mircea Dinescu, ale lui Ioan Alexandru și ale lui Adrian Păunescu. Lirica sa este contemplativă, de expresie modernă, caracterizată prin imagism și o mare varietate de tonuri afective, de la perceperea cosmică a naturii ruse până la evocarea miturilor vechi păgâne și creștine, de la nostalgia satului până la fronda față de formele civilizației orașului: Proza: Apărută în traducere românească la Societatea „Adevărul” S.A., în anul 1992, Serghei Esenin - „Văgăuna și alte scrieri în proză”, în românește de Laurențiu Duță și
Serghei Esenin () [Corola-website/Science/298503_a_299832]
-
Filmul a obținut și unele distincții internaționale: Premiul pentru interpretare masculină (Gheorghe Dinică) la Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary (1976), Mențiunea specială a juriului la "Rencontres Internationales Film et Jeunesse" de la Cannes (1977) și Diploma de Onoare pentru evocare istorică la Festivalul internațional al filmului neorealist și de avangardă de la Avellino (1978).
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
cele mai complete colecții de fluturi din lume. În literatura sa epistolară evocă cu talent și minuțiozitate acest topos care l-a impresionat încă din momentul descinderii. Epistolele trimise profesorului și junimistului Constantin Meissner (1854- 1942) conțin informații, mărturii și evocări privitoare la familia lui Aristide Caragea, la acest fermecător și binecuvântat loc de meditație, la oamenii din sat și de pe moșie și, mai ales, la lecturile și cercetările pe care le întreprinde în cei doi ani cât a fost dascăl
G.T. Kirileanu și cercetarea literară by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3741_a_5066]
-
Bibescu își publică, la întoarcerea în Franța, prima sa carte: "Les Huit Paradis" (1908). Premiat în scurt timp de Academia Franceză, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondență, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul "Lucile Decaux". Începând din 1916 Martha Bibescu a condus un spital pentru răniți
Martha Bibescu () [Corola-website/Science/299027_a_300356]
-
cu poezii în revista Ateneu în decembrie 1964 și a continuat să publice sporadic versuri și proze scurte. Nu a publicat niciodată articole în presa comunistă. Ion Lazu a publicat în presa literară a ultimelor două decenii: cronici, interviuri, eseuri, evocări (Mircea Ciobanu, D. Alexandru, Cezar Baltag, G. Țărnea, Gabriela Negreanu, Dragoș Vrânceanu, Cornel Regman, Constanța Buzea etc), pagini de memorialistică. În ultimii 2-3 ani, pe blogul său a postat la rubrica "Scriitorul zilei" un număr de cca 500 prezentări ale
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]