12,242 matches
-
a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 87; Brezeanu, Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piață, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1999, p. 30 ș.a. footnote>. Ca urmare, o relație de calcul alternativă ar fi: Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remunerațiile personalului - Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială (5.5) Diferența este dată de includerea sau nu a rubricilor legate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
analizei, în funcție de scopul urmărit de analist<footnote Preferința pentru o relație de calcul sau pentru alta este dată de multe ori de obiectivul analizei. În anumite lucrări, se accentuează asupra diferenței dintre EBE (calculat conform primei relații de calcul) și excedentul de trezorerie al exploatării (ETE, calculat conform celei de a doua relații de calcul). Vezi, de exemplu, Berk, Jonathan; DeMarzo, Peter, Finance d’entreprise, 2e édition, Pearson Education France, 2011, adaptation française par Gunter Capelle-Blancard, Nicolas Couderc, avec la collaboration
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
precum cele legate de amenzi și penalități plătite sau încasate, sau aflate în legătură cu vânzarea de active imobilizate. În cazul în care se dorește evidențierea situației efective, faptice la nivelul unui anumit exercițiu financiar, acestea merită luate în considerare în calculul excedentului brut de exploatare, dat fiind faptul că sunt venituri încasabile, respectiv cheltuieli plătibile. Pe de altă parte, cea mai mare parte a acestora nu au un caracter repetabil, respectiv nu există motive pentru a anticipa înregistrarea acestui indicator și în
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
aspecte cu caracter excepțional. Rezultatul din exploatare este calculat și raportat de întreprindere în cadrul situațiilor sale financiare și reprezintă diferența existentă dintre veniturile și cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare a acesteia. Din perspectiva logicii soldurilor intermediare de gestiune, excedentul de exploatare este corectat cu veniturile și cheltuielile calculate la nivelul întreprinderii: Rezultatul din exploatare = EBE + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare + Alte venituri de exploatare calculate - Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare calculate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
care numărul de acțiuni prezentat spre cumpărare este mai mare decât numărul de acțiuni pe care societatea și-a propus să le cumpere, atunci reducerea se va face proporțional. 2.2.3. Prime legate de capital Primele de capital reprezintă „excedentul dintre valoarea de emisiune și respectiv valoarea bunurilor primite ca aport, pe de o parte și valoarea nominală a acțiunilor sau a părților sociale, pe de altă parte”<footnote Gh. Crețoiu, I. Bucur, Contabilitate. Fundamentele și noul cadru juridic, ediția
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
profitul brut al societății în limita a 5% din profitul brut, dar nu mai mult de 20% din capitalul social. Pe de altă parte, Legea nr. 31/1990, legea societăților comerciale, prevede că în fondul de rezervă se include și excedentul obținut prin vânzarea acțiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuințat la plata cheltuielilor de emisie sau destinat amortizărilor<footnote Legea nr. 31/1990, legea societăților comerciale. footnote>. Celelalte tipuri de rezerve
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
20% din capitalul social. Pe de altă parte, Legea nr. 31/1990, legea societăților comerciale, prevede că în fondul de rezervă se include și excedentul obținut prin vânzarea acțiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă acest excedent nu este întrebuințat la plata cheltuielilor de emisie sau destinat amortizărilor<footnote Legea nr. 31/1990, legea societăților comerciale. footnote>. Celelalte tipuri de rezerve, rezerve statutare și alte rezerve, sunt constituite din profitul net al perioadei, și pentru că nu afectează
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
Care era regimul? Producția era excedentară, mai ales din cauza randamentelor excesive din cîteva zone din Franța și din Italia în care se produceau 200 de hectolitri la hectar. De multă vreme, din 1907, în Republica franceză se cunoștea procedeul distilării excedentelor și comunicasem această practică Europei. De unde o negociere anuală pentru volumul de excedent distilat și prețul ce trebuia fixat pentru acest excedent. Viticultorii aduceau din ce în ce mai multe vinuri proaste la distilat. Se producea, deci, pentru a fabrica alcool (pentru care statul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
zone din Franța și din Italia în care se produceau 200 de hectolitri la hectar. De multă vreme, din 1907, în Republica franceză se cunoștea procedeul distilării excedentelor și comunicasem această practică Europei. De unde o negociere anuală pentru volumul de excedent distilat și prețul ce trebuia fixat pentru acest excedent. Viticultorii aduceau din ce în ce mai multe vinuri proaste la distilat. Se producea, deci, pentru a fabrica alcool (pentru care statul vărsa subvenții mari), care se vindea foarte prost, de alt-fel. Cum piața era
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
produceau 200 de hectolitri la hectar. De multă vreme, din 1907, în Republica franceză se cunoștea procedeul distilării excedentelor și comunicasem această practică Europei. De unde o negociere anuală pentru volumul de excedent distilat și prețul ce trebuia fixat pentru acest excedent. Viticultorii aduceau din ce în ce mai multe vinuri proaste la distilat. Se producea, deci, pentru a fabrica alcool (pentru care statul vărsa subvenții mari), care se vindea foarte prost, de alt-fel. Cum piața era mereu dezorganizată din cauza creșterii excedentului, distilările se înmulțeau și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
trebuia fixat pentru acest excedent. Viticultorii aduceau din ce în ce mai multe vinuri proaste la distilat. Se producea, deci, pentru a fabrica alcool (pentru care statul vărsa subvenții mari), care se vindea foarte prost, de alt-fel. Cum piața era mereu dezorganizată din cauza creșterii excedentului, distilările se înmulțeau și agricultorii deveneau încetul cu încetul funcționari și munceau cam 40% pentru Stat, pentru distilare. Aici trebuie făcută sociologie politică și se intră în problematica de care Grupului celor Zece i-a fost greu să se ocupe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acceptînd o cheltuială suplimentară la început în vederea economisirii ulterioare. Mi-a venit ideea să abandonăm distilarea facultativă. În consecință, trebuia o distilare obligatorie, masivă, cu preț mic, calculată ca să fie suficient de mare pentru a pune piața în situa-ție de excedent de cerere și a face să urce prețul pieței. Dacă acesta creștea, se oferea o altă remunerație, însă asta presupunea ca distilarea să fie masivă, obligatorie și prost plătită. Mi-am făcut calculele și am început prin a vinde ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
o dobândă mai mare ca sancțiune pentru executarea cu întârziere a obligației de plată a dividendelor. 1.4.1. Criterii de repartizare a profitului. Pentru a se distribui dividende profitul trebuie să fie real, adică societatea să fi înregistrat un excedent, adică o sumă mai mare decât capitalul social, deoarece nu se pot distribui dividende din capitalul social. De asemenea, trebuie să fie util, adică să fie rămas după întregirea capitalului social dacă a fost cazul (când activul patrimonial s-a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
tot mai puține arii de pășunat pentru o populație tot mai numeroasă, obișnuită cu deplasările permanente și cu confruntările intertribale pentru “iarba care fuge”, astfel că expansiunea a devenit o modalitate prin care deșertul suprapopulat să își reverse în afară excedentul uman. Nu trebuie pierdut din vedere nici mobilul economic al marii migrații arabe. Este adevărat că Islamul a oferit un nou motiv de mobilizare, un punct de convergență și un slogan comun, dar acestea nu pot fi singurele explicații. Nu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
spunea încă de pe atunci "moș Costache", nu împlinise încă cincantenarul, iar C. Negruzzi abia îi trecuse pragul. Se poate spune, împreună cu N. Iorga, că în esență evenimentul de la 24 Ianuarie a fost isprava unor tineri, capabili de abnegație, cu un excedent de entuziasm lesne decelabil din mărturiile vremii. Destinul l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca figură simbolică, reprezentant fidel al epocii inaugurate atunci. Întâmpinându-l după alegerea de la Iași, la 5 Ianuarie, Kogălniceanu a rostit un discurs memorabil, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
importau în mod obișnuit cereale pentru propriile lor necesități, să cumpere aceste cereale din țările agricole est europene, care aveau stocuri disponibile din recolta anului 1930. În acest fel, spunea Titulescu, puteau fi ajutate țările agricole est-europene care aveau un excedent de cereale pe care nu reușeau să le vândă din cauza crizei mondiale de supraproducție . Totodată, arăta Titulescu, țările vest-europene aveau o abundență de capital disponibil care nu aducea venituri decât foarte mici, în timp ce țările agricole est-europene aveau o gravă lipsă
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a urmat “șocurilor” petroliere din 1973 și din 1981-1982, când prețul hidrocarburilor a crescut dramatic sub efectul acțiunilor protecționiste exercitate de statele arabe prin intermediul O.P.E.C. și O.A.P.E.C. În deceniile următoare (anii ’90 și ’2000) am asistat la valorificarea excedentului de capital astfel dobândit prin investiții arabe masive în active occidentale profitabile, care acum aduc la rândul lor dividende consistente, ce se adaugă la veniturile petroliere curente și continuă astfel epopeea financiară arabă contemporană. Deficitul hidric cronic de pe întreg cuprinsul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
sale. Iar dezvoltarea economică este văzută în strînsă legătură cu mișcarea energiei. De aici ar rezulta și sensul teoretic, și importanța practică a principiilor economice. Economia este considerată un aspect particular al activității terestre, privită ca fenomen cosmic. Potrivit lui Bataille excedentul de energie care există de la natură și care nu poate servi la creșterea sistemului trebuie risipit, irosit. Nu activitatea economică energia ce alimentează viața, ci, invers, energia este cea care influențează viața oamenilor, de care ei depind și pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai multă energie decît are nevoie pentru a se menține în viață. La fel stau lucrurile și cu sistemul economic. Energia (bogăția) excedentară poate fi folosită în scopul creșterii unui sistem, însă dacă sistemul respectiv nu mai crește, sau dacă excedentul de energie nu poate fi folosit integral în scopul creșterii sistemului, atunci el trebuie să fie irosit, cheltuit, fără nici un profit. Deci, pe total, natura vie prezintă un exces de bogăție, ceea ce nu înseamnă că unele ansambluri limitate sau organisme
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
seama că produsele acesteia nu au cum să fie utilizate în scopuri productive decît în măsura în care organismul viu care este omenirea economică își poate dezvolta echipamentele. Ceea ce nu este nici în totalitate, nici întotdeauna și nici la nesfîrșit cu putință. Un excedent tot trebuie să fie cheltuit prin intermediul unor operațiuni deficitare: risipirea finală nu va întîrzia să împlinească mișcarea ce animă energia terestră" (op. cit., p. 24-25). Economia rațională pare evidentă pentru că sistemul economic nu este privit niciodată în general, ci redus la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
opusul lui Th. R. Malthus, deși s-ar putea ca, pînă la urmă, amîndoi să aibă dreptate și problema să stea în proasta distribuire a energiei (bogăției) pe care o asigură sistemul economic și care face să se ajungă de la excedent la penurie. Concluzii parțiale: Concepția lui Eucken este în mod cert cea mai modernă și cea mai strictă din punct de vedere ecomomic. Ea cunoaște totuși un impas în privința unei variabile fundamentale în celelalte definiții ale sistemelor economice și care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pilon major al ordinii internaționale. Ea nu mai exprimă de mult o relație de tip protector-protejat, ci evoluează între un parteneriat complex și o concurență mai mult sau mai puțin mascată. Pe plan economic, Statele Unite rămîn partenerul principal al Japoniei, excedentele acesteia finanțînd, în bună măsură, deficitele americane. În pofida multor fricțiuni și mai ales a intrării puternice a Chinei în ecuație, această interdependență echilibrată rezistă. China are însă rezerve valutare și excedente importante și a devenit un concurent foarte serios în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Pe plan economic, Statele Unite rămîn partenerul principal al Japoniei, excedentele acesteia finanțînd, în bună măsură, deficitele americane. În pofida multor fricțiuni și mai ales a intrării puternice a Chinei în ecuație, această interdependență echilibrată rezistă. China are însă rezerve valutare și excedente importante și a devenit un concurent foarte serios în cumpărarea de bonuri de tezaur americane și, totodată, prin-cipalul partener comercial al Japoniei. Militar, securitatea Japoniei rămîne legată de Tratatul strategic încheiat cu S.U.A. în 1952. Or, chiar dacă are al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
40 mld. $ menține China ca a doua piață din lume după cea a S.U.A. Cauza principală: criza ce a cuprins Japonia, Hong-Kong, Coreea de Sud și Malaiezia, adică principalii investitori, dar și scăderea eficienței acestor investiții; 2. reducerea în 1999 a excedentului comercial la 30 mld.$, cu 32% mai puțin față de 1998; 3. creșterea șomajului la nivelul de 5,8% pentru sfîrșitul lui 1998, din care 7,5% în mediul urban; 4. o recrudescență a revoltelor rurale, similare celor din 1993, împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cea a microprocesoarelor, plus o mare varietate de piese de schimb. Cheltuielile de cercetare-dezvoltare s-au dublat în ultimii zece ani, ajungînd la 1,4% din PIB, cu accent pe noile tehnologii, inclusiv în domeniul industriei aerospațiale sau nanotehnologiilor. Totuși, excedentele comerciale, deși mari în termeni absoluți, nu reprezintă decît 3% din PIB, adică mai puțin decît cele ale Germaniei, Japoniei (care are și un PIB de 1,5 ori mai ridicat), Singapore sau chiar ale unor țări mai puțin dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]