2,152 matches
-
violența școlară. "Nordul" și "Sudul" sunt noțiuni prea vagi care acoperă realități foarte diferite. Totuși, dacă aceste trei cazuri pe care le vom examina acum nu merg în direcția ipotezei noastre de bază, creșterea ratei de violență în funcție de sărăcie și excluziune, atunci ar trebui să înțelegem bine motivele disfuncționalității acestui model în contexte non-"occidentale" chiar dacă mondializarea este o occidentalizare a lumii încă de pe timpul colonizării, chiar dacă e o occidentalizare metisată, care rezistă uniformizării (Gruzinski, 1999, p. 10). Sunt necesare câteva
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în Africa. Însă "violența școlară" a elevilor burkinabe pare limitată. Explicarea paradoxului: pentru o mai largă contextualizare Exemplul acestor țări e, prin urmare, deconcertant. În Brazilia, în ciuda unei puternice violențe legate, între altele, de traficul de droguri și de o excluziune socială masivă, în Djibouti și în Burkina Faso, care se numără printre cele mai sărace țări din lume, violența tinerilor în mediul școlar nu este, în comparație cu așa-numitele țări dezvoltate, o problemă la fel de importantă, ceea ce nu înseamnă că lipsește sau că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că doar o elită accede, în unele țări, la învățământul secundar. De altfel, teza lui Joseph Lompo insistă într-un mod convingător și curajos pe efectele clientelismului clanurilor și potentaților locali asupra posibilităților de a continua studiile. Adevărata problemă a excluziunii nu ar fi deci violența școlară ca reacție frustrată în fața inegalității, ci o excluziune din școală; • printre motivele materiale, faptul că mulți copii muncesc poate avea o anumită importanță, cum am văzut în Djibouti, în ciuda unei politici publice foarte voluntariste
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
lui Joseph Lompo insistă într-un mod convingător și curajos pe efectele clientelismului clanurilor și potentaților locali asupra posibilităților de a continua studiile. Adevărata problemă a excluziunii nu ar fi deci violența școlară ca reacție frustrată în fața inegalității, ci o excluziune din școală; • printre motivele materiale, faptul că mulți copii muncesc poate avea o anumită importanță, cum am văzut în Djibouti, în ciuda unei politici publice foarte voluntariste și bine aplicate pe teren de ameliorare a școlarizării, în special pentru fete. În
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
stă doar în consecințele psihologice individuale, ci și într-una dintre consecințele ei sociale, inegalitatea în fața pedepsei, care contribuie la "crearea unui nucleu dur", adică a unor grupuri de elevi revoltați, aflați pe calea spre o delincvență mai gravă. Pedeapsă, excluziune și formarea "nucleelor dure" Potrivit surselor oficiale americane (US Department of Education, Office for Civil Rights, 2000 Elementary and Secondary School Civil Rights Compliance Report), elevii negri din SUA sunt loviți cu o rată care este de două ori mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
așa cum nu există, în școli, nuclee dure în sine sau o fatalitate socială a creării lor. Violența și delincvența, chiar atunci când lovesc brutal, au întotdeauna o istorie. Ele trebuie situate într-o progresie adesea lentă, care pornește, fără îndoială, de la excluziunea socială, dar care se realizează prin interacțiuni de micro-excluziune evitabilă (repartizare în clase, pedepse inegale). Ele sunt adesea o acumulare de microviolențe și violențe simbolice, care "sudează" grupuri de indivizi într-un sistem de separație "ei/noi", "prieteni/dușmani". Și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
proiect pedagogic susținut, reușește mai bine să creeze un climat pozitiv, ceea ce nu exclude, de altfel, oboseala și stresul. Nu vrem să facem din această școală o "vedetă", ci doar să arătăm că școlile elementare din ZEP, chiar dacă suferă de pe urma excluziunii sociale, au un climat în mare măsură pozitiv, care s-a îmbunătățit în ultimii 10 ani. Școala elementară franceză rămâne, în ce privește violența școlară, mai degrabă protejată (Dubet și Martuccelli, 1996; Dubet, 2003), chiar dacă această protecție este inegală. Asta nu înseamnă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
În fine, variabila "violență" are și aici o conotație socială. Afirmasem, pe baza rezultatelor anchetelor noastre din 1995, că sentimentul de insecuritate al gimnaziștilor, departe de a fi o fantasmă a claselor mijlocii, era strâns legat de o sociologie a excluziunii sociale. Tendința nu a făcut decât să se confirme în Franța. Elevii școlilor din ZEP au trecut de la 22% la 29% la nivelurile cele mai dure de percepere a violenței (foarte mult și mult), în timp ce ceilalți se mențin la puțin
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt extorcați în școlile obișnuite și 7,2% în ZEP. Remarcabilă este mai ales prezența mult mai puternică a injuriilor rasiste în ZEP (22,8%, față de 13,2%), ceea ce ține, fără nici o îndoială, de componența populațiilor școlare și de "etnicizarea" excluziunii în Franța (Lorcerie, 1996; Lorcerie, 2003; Barrère și Martuccelli, 1997). Diferența socială este și aici prezentă, cu 10,3% dintre elevi supravictimizați în ZEP, față de 6,4% în afara ZEP, adică o medie de aproximativ 8,9%. Rezultatele din ZEP sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ZEP sensibile alese după criterii sociologice, cu o proporție mai mare a elevilor ai căror părinți provin din categorii socio-profesionale defavorizate sau sunt inactivi (Rondeau și Trancart, 1996). Această categorizare socială este sistematic agravantă, confirmând, dacă mai era nevoie, apăsarea excluziunii sociale. Astfel, în școlile sensibile relația cu profesorii este, de departe, cea mai negativă, nivelul de percepere a agresivității și violenței este cel mai puternic și tot aici găsim cei mai mulți elevi agresați și cei mai mulți agresori și, în fine, cei mai mulți elevi
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a agresivității și violenței este cel mai puternic și tot aici găsim cei mai mulți elevi agresați și cei mai mulți agresori și, în fine, cei mai mulți elevi care cred că "totul merge prost". Pe scurt, ca să fim exacți, climatul școlar se degradează o dată cu accentuarea excluziunii sociale de exemplu, 17% dintre elevii din afara ZEP, 37% din ZEP obișnuite și 30% din școli sensibile se plâng de o relație proastă cu profesorii. Sentimentul de insecuritate crește de asemenea: 16%, 34% și, respectiv, 37,5% dintre gimanziști percep
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gimanziști percep o violență foarte puternică, după localizarea socială a școlii lor. Victimizările sporesc și ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ele o dată cu această clasificare: 5,3%, 7,6% și, respectiv, 8,7% dintre gimnaziști sunt victime ale unei extorcări percepute tot mai dur pe măsură ce crește excluziunea socială. Vrem sau nu, sociologia violență în școală rămâne, în Franța, o sociologie a excluziunii sociale, pe care nu am reușit s-o compensăm la nivelul gimnaziilor, pe când în școala elementară rezultatele sun încurajatoare. Urgența socială rămâne tratarea prioritară a violențelor din școlile din cartierele defavorizate. Efectul școlii Chiar dacă variația victimizării în funcție de climatul școlilor este
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe care-l anunța nu demult Christian Bachman (Bachman și Leguennec, 1996), ceea ce ar putea avea ca rezultat o iritare defensivă a acestor clase sociale și, în același timp, o pauperizare și o marginalizare accentuate ale populațiilor în dificultate. Creșterea excluziunii sociale explică această creștere a violenței, cum arată principalele cercetări la care ne-am referit (Farrington, 1997; Gottfredson, 2001), mai ales dacă se produce într-o societate profund divizată în privința valorilor și cu dificultăți în a menține legături comunitare, care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
referit (Farrington, 1997; Gottfredson, 2001), mai ales dacă se produce într-o societate profund divizată în privința valorilor și cu dificultăți în a menține legături comunitare, care, cum am văzut, pot, paradoxal, să protejeze școala în țări mult mai sărace. 2. Excluziunea este accentuată la două niveluri de piața școlară. Pe de o parte, aceasta reflectă "piața urbană", chiar dacă nu-i atât de simplu și multe școli, cum a arătat recent Georges Felouzis (2005), știu să-i facă față acesteia din urmă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a arătat recent Georges Felouzis (2005), știu să-i facă față acesteia din urmă într-o cursă nebunească pentru a se ocupă de un anumit cartier sau individ. Pe de altă parte, această piață școlară inegală este intensificată de o excluziune internă distructivă pentru copiii "noului proletariat urban multirasial" (Jazouli, 1992). În acest sens, școala este din ce în ce mai puțin legitimă pentru aceste populații, iar procesul de "etnicizare" a violenței școlare pe care-l anunțam încă din 1996 ni se pare pe cale de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe planul înțelegerii mecanismelor care produc violența în școală. Abordările prin factori de risc și abordările contextuale se completează reciproc formând o viziune non-fatalistă. Rolul cumulului de factori de risc, îmbinat cu un context socio-economic care agravează sistematic fenomenul prin excluziune socială, a fost pe larg demonstrat. Dar rolul unității școlare înseși și al contextului ei pedagogic și organizațional este la fel de importantă, ceea ce lasă o speranță de acțiune. Rămâne de înțeles mai bine dacă și cum influențează contextele naționale (sisteme culturale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
revolte în 2005 (n.trad.). 7 Ceea ce înseamnă că aici, mai mult decât în alte părți, puterea este o afacere de familie, iar nepotismul, un mod obișnuit de funcționare. 8 N-am putea recomanda îndeajuns celor care vor să cunoască excluziunea din Brazilia și din alte părți cele patru volume din Atlas da exclusăo social, operă considerabilă și pătrunzătoare a unui grup de sociologi și economiști brazilieni. Geografia socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
N-am putea recomanda îndeajuns celor care vor să cunoască excluziunea din Brazilia și din alte părți cele patru volume din Atlas da exclusăo social, operă considerabilă și pătrunzătoare a unui grup de sociologi și economiști brazilieni. Geografia socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de delincvenți juvenili. Excelent prestidigitator
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
1985: 581) Teoria economică definește bunurile publice sau colective ca fiind acelea care, deși benefice pentru interesele actorilor care acționează pe piață, nu sînt furnizate pe baza analizelor individuale cost-beneficiu. Aceasta pentru că bunurile publice se caracterizează prin "comuniune" și ne-excluziune: cînd actori diferiți consumă simultan același bun, vorbim de comuniune; ne-excluziunea este definită de incapacitatea actorilor de a-i opri pe cei care nu contribuie la bunul public să profite de acesta (așa-numiții pasageri clandestini). Un exemplu obișnuit
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care, deși benefice pentru interesele actorilor care acționează pe piață, nu sînt furnizate pe baza analizelor individuale cost-beneficiu. Aceasta pentru că bunurile publice se caracterizează prin "comuniune" și ne-excluziune: cînd actori diferiți consumă simultan același bun, vorbim de comuniune; ne-excluziunea este definită de incapacitatea actorilor de a-i opri pe cei care nu contribuie la bunul public să profite de acesta (așa-numiții pasageri clandestini). Un exemplu obișnuit de bun public sînt trotuarele. Dacă construcția lor ar urma să fie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
În oameni și a dezvolta un stat al bunăstării, activ și dinamic, va fi elementul crucial, atât pentru a plasa Europa În economia cunoașterii, cât și pentru a asigura că nașterea noii economii nu amplifică problemele sociale existente ale șomajului, excluziunii sociale și sărăciei”.<footnote Industrial Policy in an Enlarged Europe, Commission of the European Communities, FOP (2002)714 final Brussels, 2002, p. 8. footnote>. A vorbi de Întreprinderi și instituții publice ca de niște adevărate comunități de viață implică a
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
puțini (Alina Dragolea) 83 Preferințe, mecanisme și politici - cazul politicilor de reconciliere a muncii, familiei și vieții private 84 Alegeri individuale versus mecanisme și instituții ale pieței muncii - femeile din România 102 În loc de concluzii 120 Bibliografie 124 Analiza conceptuală a excluziunii sociale (Alice Iancu) 129 Introducere 129 Modele de bază ale excluziunii sociale 131 Ce este excluziunea socială și cine este exclus? 139 Excluziunea socială în politicile publice din Uniunea Europeană 146 Excluziunea socială în Uniunea Europeană - critici și luări de poziție. Contexte
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
reconciliere a muncii, familiei și vieții private 84 Alegeri individuale versus mecanisme și instituții ale pieței muncii - femeile din România 102 În loc de concluzii 120 Bibliografie 124 Analiza conceptuală a excluziunii sociale (Alice Iancu) 129 Introducere 129 Modele de bază ale excluziunii sociale 131 Ce este excluziunea socială și cine este exclus? 139 Excluziunea socială în politicile publice din Uniunea Europeană 146 Excluziunea socială în Uniunea Europeană - critici și luări de poziție. Contexte românești 155 Măsurarea excluziunii sociale în Uniunea Europeană 175 Critici și perspective
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
vieții private 84 Alegeri individuale versus mecanisme și instituții ale pieței muncii - femeile din România 102 În loc de concluzii 120 Bibliografie 124 Analiza conceptuală a excluziunii sociale (Alice Iancu) 129 Introducere 129 Modele de bază ale excluziunii sociale 131 Ce este excluziunea socială și cine este exclus? 139 Excluziunea socială în politicile publice din Uniunea Europeană 146 Excluziunea socială în Uniunea Europeană - critici și luări de poziție. Contexte românești 155 Măsurarea excluziunii sociale în Uniunea Europeană 175 Critici și perspective asupra măsurării excluziunii sociale în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]