8,573 matches
-
7m are lungimea de 1m, trasându-se la distanța de 7m de partea posterioară a liniei de poartă, În dreptul mijlocului porții și paralel cu aceasta (vezi fig. nr.1). Linia de la 4m (numită linia de delimitare a apropierii portarului de executantul aruncării de la 7m) are 15cm lungime. Ea se trasează În fața porții, la distanța de 4m de partea posterioară a liniei de poartă, paralel cu aceasta, În dreptul mijlocului porții (vezi fig. nr. 1). Linia de mijloc (de centru) unește punctele de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Aruncarea de la margine se execută din locul prin care mingea a trecut peste linia de margine sau de la capătul liniei de margine de pe acea parte a porții prin care mingea a trecut peste linia de poartă exterioară (aruncarea de la colț). Executantul aruncării de la margine trebuie să stea cu un picior pe linia de margine, până În momentul În care mingea Îi părăsește mâna. Aruncarea liberă Se acordă aruncare liberă În următoarele situații: a) schimbări greșite sau intrări neregulamentare; b) greșeli ale portarului
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
voie să calce linia de la 7 m, Înainte ca mingea să-i fi părăsit mâna. După executarea aruncării de la 7m, mingea poate fi rejucată numai după ce a atins portarul sau barele porții. În timpul executării aruncării de la 7m, nici un jucător cu excepția executantului nu are voie să se găsească Între linia spațiului de poartă și linia de aruncare liberă; de asemenea, trebuie păstrată o distanță de cel puțin 3m față de executant. Sancțiunile disciplinare Avertismentul poate fi dictat În caz de comportare neregulamentară față de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
portarul sau barele porții. În timpul executării aruncării de la 7m, nici un jucător cu excepția executantului nu are voie să se găsească Între linia spațiului de poartă și linia de aruncare liberă; de asemenea, trebuie păstrată o distanță de cel puțin 3m față de executant. Sancțiunile disciplinare Avertismentul poate fi dictat În caz de comportare neregulamentară față de adversar. Avertismentul trebuie dictat În caz de: * comportări neregulamentare față de adversar, care trebuie sancționate progresiv; * neregularități la executarea unei aruncări de către adversar; * comportări nnesportive, inclusiv din partea oficialilor. Avertismentul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ales doar câteva cu caracter orientativ pentru această etapă, pe care le vom prezenta În continuare. Jocuri și ștafete pentru obișnuirea cu mingea 1. "Mingea călătoare" Grupa de elevi este dispusă pe două rânduri cu interval de un braț Între executanți, iar distanța dintre rânduri este de minimum 3m. Jucătorii predau mingea celui din dreapta până la ultimul, care aleargă prin spatele rândului și se așează În stânga primului, predând mingea. Câștigă echipa care termină prima (fig. nr. 3). Varianta I: Aceeași formație dar
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
ultimul, care aleargă prin spatele rândului și se așează În stânga primului, predând mingea. Câștigă echipa care termină prima (fig. nr. 3). Varianta I: Aceeași formație dar cu interval de 2-3m și mingea transmițânduse printr-o ușoară lansare. Varianta aII-a: Executanții sunt dispuși pe șiruri (fig. nr. 4). Varianta a III-a: Jucătorii sunt dispuși În formație de cerc și se lucrează cu mai multe mingi, care se transmit Într-un singur sens, urmărindu-se una pe alta. Executantul, care În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aII-a: Executanții sunt dispuși pe șiruri (fig. nr. 4). Varianta a III-a: Jucătorii sunt dispuși În formație de cerc și se lucrează cu mai multe mingi, care se transmit Într-un singur sens, urmărindu-se una pe alta. Executantul, care În momentul primirii are mâinile ocupate, primește un punct penalizare. Câștigă cel care mai puține puncte de penalizare. Jocul se reia cu fața spre exterior. 2."Mingea prin tunel" Copiii sunt așezați pe două sau mai multe șiruri, la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
din fiecare șir au câte o minge În mână. La semnal, mingea se transmite peste cap prin oferire și primire. După ce primește mingea, ultimul jucător aleargă În față și continuă transmiterea mingii În același mod. Jocul se finalizează când toți executanții au trecut prin față și câștigă șirul care a terminat primul. 4."Mingea În val" Este o variantă și constă În combinarea jocurilor nr. 2 și 3, altfel spus, transmiterea mingii se face alternativ pe deasupra capului și printre picioare (fig
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
5. Jucătorii (câte 8) sunt așezați Într-un pătrat; se folosesc două mingi, distribuite jucătorilor de pe colțuri. La semnal, ambele mingi se pasează spre dreapta sau spre stânga, din om În om, urmărindu-se una pe alta. După pasare, fiecare executant aleargă și schimbă locul cu jucătorul aflat În fața sa, diametral opus (fig. nr. 27). Ex. 6. Jocul "Mingea la căpitan" Colectivul este dispus pe un șir, iar căpitanul la 4-5m În față. Căpitanul pasează fiecărui jucător și reprimește mingea de la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
locul cu jucătorul aflat În fața sa, diametral opus (fig. nr. 27). Ex. 6. Jocul "Mingea la căpitan" Colectivul este dispus pe un șir, iar căpitanul la 4-5m În față. Căpitanul pasează fiecărui jucător și reprimește mingea de la aceștia. După pasare, executanții se retrag cu spatele la coada șirului (fig. nr. 28). Ex. 7. Fiecare jucător are câte o minge, pe care o pasează la jucători ficși, spre stânga și spre dreapta, În mod alternativ (fig. nr. 29). Ex. 8. Pase În doi din
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
lungimea terenului dribling Înalt (de contraatac); se atrage 72 atenția jucătorilor să nu execute dribling În fața picioarelor, ci În lateral (fig. nr. 54). Ex. 14. Jucătorii sunt Împărțiți În grupe, plasate pe linia de fund a terenului de handbal, fiecare executant având câte o minge.La semnalul profesorului, primul execută dribling În linie dreaptă, iar la nivelul semicercului de la 9m prinde mingea și aruncă la poartă din sprijin pe sol (cu pas adăugat sau cu pas Încrucișat) sau din săritură. Recomandări
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
11. Din aceeași formație ca la exercițiile 9 și 10, portarul va efectua respingerea mingilor aruncate cu pământul, alternativ stângadreapta. Ex. 12. Respingerea mingilor aruncate de jucători de la 7 m (aruncările pot fi dirijate sau lăsate la libera alegere a executantului). Ex. 13. Respingerea mingilor aruncate de jucătorii așezați pe posturi; aruncările se vor efectua În succesiuni diferite (exemplu: extremă stângăinter drept centru inter stâng extremă stângă pivot). Obs.: pentru respingerea mingilor, se mai pot utiliza o serie de aparate și
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
își partajează cunoștințele, creează și dezvoltă idei și practici generatoare de valoare adăugată. Persoanele lucrează în compartimente diferite sau în afara firmei și se reunesc pentru expertiza lor pentru un proiect. Premisele constituirii comunității bazate pe cunoștințe sunt: recunoașterea de către manageri, executanți și alți stakeholderi că cele mai importante cunoștințe sunt ideile și creația omului, interrelațiile persoanelor și nu bazele de date, mijloacele și tehnologiile comunicaționale moderne doar sprijină ideile și acțiunile omului-specialist, cheia succesului managementului bazat pe cunoștințe o reprezintă comportamentul
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
este definită ca o măsură a costului resurselor asociate cu realizarea obiectivelor proiectului, respectiv . Combinarea celor două criterii determină o matrice, care în prezent trebuie completată cu o a treia dimensiune : satisfacția angajaților la locul de muncă. Satisfacția managerilor și executanților se măsoară prin calitatea vieții la locul de muncă. Proiectele se nasc direct din viziunea organizației asupra viitorului și au o contribuție semnificativă la realizarea ei, prin obiectivele strategice și tactice și conducerea bună a echipei. Este evident că un
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Finalizarea proiectului începe cu procesul de acceptare a proiectului. Acesta se bazează pe lista de verificare stabilită cu clientul și utilizatorii finali. Se identifică : termene limită, calitate, instalarea, testarea și validarea echipamentelor, noile proceduri standard de operare, pregătirea managerilor și executanților, limitele acceptării. Ședința de final a proiectului dezbate cu clientul reprezentativ rezultatele și se semnează, cu mulțumiri proiectul. Măsurarea beneficiilor proiectului, înseamnă evaluare post-proiect, adică cuantificarea stabilită de acord cu clientul a implementării schimbărilor. Obiectivele de performanță pot fi apreciate
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Rolurile jucate de coechipieri se pot grupa în opt clase distincte : CONDUCĂTORUL, cel care repartizează resursele, atribuie sarcini și evaluează performanțe, ORGANIZATORUL, administrează proiectul pe drum bun, INOVATORUL, promovează idei și variante noi, SUPRAVEGHETORUL, evaluează activitățile celorlalți pentru direcția bună, EXECUTANTUL, transpune sarcinile date de cei din jur, SUSȚINĂTORUL, ridică moralul echipei, INVESTIGATORUL, găsește punctele slabe ale situațiilor și sesizează primul abaterile și FINALIZATORUL, scrie rapoarte finale, adună opinii despre proiect. În etapa de acțiune, membrii echipei își exercită sarcinile stabilite
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și libertatea de acțiune și decizie a celui însărcinat și ÎNCREDINȚAREA RESPONSABILITĂȚILOR, în funcție de realizare a sarcinii delegate va fi recompensat sau sancționat. Avantajele delegării sunt: degrevează șeful de atribuții minore, subordonații au condiții de dezvoltare profesională, se utilizează eficient potențialul executanților, climatul de muncă creat favorizează inițiativa și creativitatea. Limitele delegării sunt: diminuiază răspunderea șefilor, când este în exces, executantul delegat poate avea o viziune limitată asupra ansamblului proiectului. Finalizarea proiectului presupune procesul de acceptare al lui, ședința de terminare a
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
recompensat sau sancționat. Avantajele delegării sunt: degrevează șeful de atribuții minore, subordonații au condiții de dezvoltare profesională, se utilizează eficient potențialul executanților, climatul de muncă creat favorizează inițiativa și creativitatea. Limitele delegării sunt: diminuiază răspunderea șefilor, când este în exces, executantul delegat poate avea o viziune limitată asupra ansamblului proiectului. Finalizarea proiectului presupune procesul de acceptare al lui, ședința de terminare a proiectului și evaluarea lui. Procesul de acceptare al proiectului se bazează pe lista de verificare, stabilită în consens cu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de verificare, stabilită în consens cu beneficiarul și utilizatorul final. Această listă include sarcinile planificate și cele noi realizate, atingerea termenelor limită, a calității cerute, testarea și validarea echipamentului, documentația de utilizare, proceduri de operare, pregătirea managerului și a personalului executant și de întreținere și limitele acceptării. Se identifică persoana autorizată a clientului care va semna raportul acceptării proiectului. Ședința de terminare a proiectului, cu invitarea beneficiarului și a finanțatorului, aduce în atenție lista de verificare, rezultatele proiectului, raportul de finalizare
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
timp de informații corecte tuturor. Controlul intern protejează fondurle publice și europene împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei. Cerințele de control sunt: generale și specifice. Cele generale sunt: asigurarea îndeplinirii obiectivelor, a unei atitudini cooperante a managerilor și executanților competenți, astfel ca acestia să acționeze, corectiv, prompt și responsabil cînd sunt abateri. Cerințele specifice sunt: reflectarea în documente scrise a organizării controlului, a operațiunilor controlate și arhivarea lor înregistrarea de îndată și a tuturor operațiunilor semnificative, asigurarea aprobării și
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
abateri. Cerințele specifice sunt: reflectarea în documente scrise a organizării controlului, a operațiunilor controlate și arhivarea lor înregistrarea de îndată și a tuturor operațiunilor semnificative, asigurarea aprobării și efectuarea operațiunilor de către persoane special împuternicite în acest sens, persoane distincte de executanți. accesarea resurselor și documentelor numai de către persoane responsabile și îndreptățite în legătură cu utilizarea și păstrarea lor. Pentru un control eficient, rezultatele actuale trebuie să fie comparate cu rezultatele așteptate sau cu standardele și când sunt abateri trebuiesc măsuri corective. Principiile controlului
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
și Statele Unite ale Americii, Europa și Japonia, dar și din Orientul Apropiat. Pagini speciale sînt consacrate analizei psihosociologice a fenomenului terorismului, cu referire directă la cel internațional și de masă; la motivele practicării actelor teroriste și la principalii artizani și executanți ale acestora. Subiect privilegiat de analiză în cartea lui Servier este terorismul palestinian și cel european. Nu în ultimul rînd, universitarul francez are în atenție relația dintre "terorismul politic și crimele de drept comun". Crima politică s-a impus din ce în ce mai
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
sa, în momentul formării, pe Khalef Salah, numit și Abou Ayyad, adjunctul lui Yasser Arafat. Înființarea acestei noi ramuri marchează fără îndoială influența noilor consilieri, probabil străini angajați, specialiști în aceste modalități de acțiune. Un stat major restrîns fixează obiectivele. Executanții sînt aleși dintre membrii diferitelor mișcări palestiniene în realitate din sînul FPEP și al organizațiilor înrudite. Ei urmează antrenamente într-o tabără izolată, rareori în același loc și în aceeași țară. Primele expediții vor avea drept țintă Iordania, prin aceasta
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
declară într-o conferință de presă la Beirut că există în curs niște tratative cu guvernul francez pentru eliberarea prizonierilor. Parisul a dezmințit. 2. Studiu sociopsihologic privind terorismul european Trebuie făcută distincția între două tipuri de indivizi: incitatorul și agentul executant. Incitatorul poate fi un agent de meserie a cărui psihologie rămîne greu de definit din pricina lipsei de date precise. El aparține cel mai adesea categoriei de oameni greu de suspectat, dincolo de orice bănuială și imposibil de inculpat. Una dintre misiunile
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a cărui psihologie rămîne greu de definit din pricina lipsei de date precise. El aparține cel mai adesea categoriei de oameni greu de suspectat, dincolo de orice bănuială și imposibil de inculpat. Una dintre misiunile sale poate fi aceea de a recruta executanți pentru o sarcină bine definită; cel mai adesea acțiunea sa nu se exercită decît în mici grupuri sau instituții care-i permit să rămînă în umbră deseori organizații de caritate sau filantropice. Pentru el, terorismul nu este decît o armă
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]