2,253 matches
-
inima lui îndoielnică”, despre influența liricii eminesciene asupra literaturii române. Cercetătorul nu se cantonează la a discuta numai despre poezie, ci abordează succint și proza eminesciană din perspectiva romantismului european, susținând complexitatea operei eminesciene, diversitatea ei. El este printre primii exegeți care apreciază valoarea publicisticii lui Eminescu (ales în 1883 membru al Societății Presei Române, condusă de B.P. Hașdeu), afirmând, spre exemplu, că articolele din ,,Timpul”,,sînt cele mai frumoase dintre toate cîte au apărut vreodată în coloanele acestui ziar", ilustrând
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
Cristea este cel care a lansat sintagma cu valoare de efigie Luceafarul poeziei romanesti (,,Talentul poetului s-a format încet, dar sigur, până ce a devenit luceafărul poeziei românești”), preluată ulterior de toată critica literară românească și devenită celebră. Este primul exeget care l-a încadrat în curentul european al romantismului, în familia marilor spirite din care fac parte Heine, Schiller, Petofi ș.a., l-a comparat cu poetul francez Beranger proiectându-l în spațiul literaturii europene. Mare parte din evaluările axiologice ale
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
care fac parte Heine, Schiller, Petofi ș.a., l-a comparat cu poetul francez Beranger proiectându-l în spațiul literaturii europene. Mare parte din evaluările axiologice ale cercetătorului preot, bazate pe competență și fină intuiție, vor fi confirmate și preluate de către exegeții secolului al XX-lea. Cartea lui Miron Cristea se înscrie ca o contribuție critică remarcabilă de la începuturile eminescologiei, aflându-se la baza templului înălțat de postumitatea vie a Poetului - acest ,,dar al lui Dumnezeu”, cum l-a numit Geo Bogza
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
altă factură. În mod analog, și Poetul se sustrage oricărei încadrări, arătând, de fiecare dată, că este mai mult decât ceea ce s-ar putea spune despre el, dintr-un unghi sau altul.” Cred că entuziasmul interpretării unei opere literare, atunci când exegetul analizează prin înseși ochii autorului ar defini optim ramele, perspectiva, mesajul și chiar dacă riscul este să se facă literatură din literatură iar studiul să tindă spre opinii mult prea personale, opera în sine capătă PR și impactul la cititor meritat
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
este o structurare muncită cu obstinație și plăcerea lecturii, este, de fapt, un dialog minunat între explicitarea poeziei și motivațiile personale ale autorului, tandem care numai printr-o absorbție profundă a versului este realizabil cînd e vorba de compatibilitatea autor- exeget. Remarc interesant și original acest traseu eseistic, pentru un drum inițiatic în brahma, un drum spiritual spre Nirvana eului liric, reperat de doamna Borchin în avatarul acestui homo spiritualis Poet, pe care îl susține într-un abscons ton didactic, convingător
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
mai grave consecințe, și anume extincția a tot ceea ce înseamnă creație și creatori. Cei doi extratereștri, Dorik și Dorika, numiți astfel după numele planetei natale (Dryk), au misiunea de a afla, el din perspectiva de creator, ea din cea de exeget secretul creației artistice pământene, izvoarele de creație și profilul moral și social al unui scriitor. Gazda, scriitor cu vechi state de serviciu în slujba literelor și, în același timp, fost profesor de limba și literatura română, pe numele său, Guric
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
întemeietorul literaturii grecești, de fapt actul de naștere al culturii elene, devine reprezentativ pentru întregul popor grec solidar cu cel ce i-a făcut educația, cum afirmă celebrul filozof Platon. Într-o lucrare dedicată influenței epopeilor homerice asupra gândirii grecești, exegetul francez Félix Buffiere constată că „exegeza miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri specifice. Astfel, în domeniul
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
că „exegeza miturilor lui Homer s-a dezvoltat în trei direcții principale”, acestea fiind din domeniul fizicii, al moralei și al teologiei. Fiecare dinntre cele trei domenii conține un număr de mituri specifice. Astfel, în domeniul lumii materiale - al fizicii -, exegeții operelor homerice descoperă miturile celor patru elemente - focul, aerul, pământul și apa simbolizate prin numele mitice ale lui Zeus, Hera, Hades și Poseidon -, miturile cosmogonice reprezentate de Hefaistos, Ares și Afrodita, Apollo și Artemis, iar în domeniul teologic sunt evidențiate
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Necredința, Aventura și Căminul, Curajul și Frica”, aceste opoziții reprezentând tot atâtea moduri de a ființa, el ca model, ori de a influența viața celor care gravitează în jurul său. Numite la început alegorii, epopeile homerice au fost considerate de către toți exegeții drept mituri, deoarece într-un înveliș epic, acestea sunt, de fapt, niște opere ezoterice în care secretul trebuie străpuns și, din imagine, trebuie să fie scoasă imaginea. Aceste epopei corespund noțiunii de mit în sensul grecesc al cuvântului, adică „o
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
de zeița Circe, pasiunea cunoașterii sunt tot atâtea calități cu care Homer și-a înzestrat eroul, calități care apar și la personajele operelor în care se cultivă acest mit proteic. Interpretările miturilor homerice au constituit preocuparea unui impresionant număr de exegeți, rezultatele cercetărilor lor reprezentând o adevărată istorie a culturii europene, istorie în care își găsesc un loc binemeritat și importanți oameni de cultură români. Prima preocupare a cărturarilor români a constat în traducerea operei lui Homer, începând cu anul 1876
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
1924. De-a lungul timpului au mai existat și alte încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor filozofice greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui Ulise, relația lui cu toate personajele cu care intră în contact
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui Ulise, relația lui cu toate personajele cu care intră în contact, indiferent de originea lor pământeană, divină și cu cele întâlnite în imperiul tenebros al lui Hades. Exegetul român analizează modelul uman reprezentat de Homer prin personajul lui Ulise, acordând o atenție deosebită interpretării sensului epitetului polytropos cu care este numit eroul în primele două versuri ale Odiseei: „O, muză, cântă-mi mie pe bărbatul/Viteaz și iscusit
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
schimbător, considerând, mai degrabă, că Ulise poate fi considerat un om având capacitatea de a raționa în cele mai diverse moduri. Despre acea calitate a lui Ulise referitoare la dorința sa de cunoaștere, la comprehensiunea și vocația sa pentru știință, exegetul român consideră că Ulise a fost ispitit să afle secretele Sirenelor cunoscându-le omnisciența și puterea de a da această știință. Anton Dumitriu consideră că numai un polytropos ca Ulise avea mintea pregătită în acest sens și, de aceea, le
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
în apropierea „conjudețeanului” său din alt secol, având în vedere faptul că amândoi „combat” ironic, uneori sarcastic, niciodată cu ură și fiecare în felul său, nefiind vorba, la contemporanul marelui dramaturg, de imitarea acestuia. Fără a se erija într-un exeget al operei marelui clasic, Gheorghe Filip nu face altceva decât să-și expună propriile opinii, acelea ale unui cititor fidel al operei clasicului, operă devenită „carte de căpătâi” pentru contemporanul nostru, totodată avizat, alegându-și ca obiectiv „lumea lui Caragiale
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
care răzbat respectul și gratitudinea autorului lor, împărtășite din toată inima de ȘVM, și care ne sugerează, oarecum, și semnificația titlului studiului de față. I.L.Caragiale a fost, este și va fi întotdeauna în ,,grădina publică”, în mijlocul nostru, cititori și exegeți, și se deschide în fața lectorului/spectatorului, descoperind cele două alei principale ale operei - literară și teatrală - cinematografică - unde, pe rând, câte un ,,ghid” avizat ne va conduce spre cunoașterea, înțelegerea și savurarea universului caragialian, desigur cu ajutorul unui ,,regizor”, nimeni altcineva
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
literară”), dar și de chestiuni politice, atacând, cu deosebire partidul liberal și statul burghez care ,,nu e interesat (realmente) de cultură, ci de aservirea culturii în scopuri de partid, indiferent de culoarea acestuia”. Așa cum, de altfel, au afirmat și alți exegeți, ,,jurnalistica (lui Caragiale, n.n.) reprezintă una din componentele ei (ale operei, n.n.) solide și de o anume autonomie artistică” (Mircea Tomuș), și ȘVM consideră că aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
despre muzică și pictură, păstrând același ,,ton[...]ironic, autoironic, umoristic, cu morală și tâlc, mai mereu satiric ori sarcastic”. Cel mai consistent subcapitol al acestei prime părți este cel în care ȘVM trece în revistă principalele puncte de vedere ale exegeților vieții și operei lui I.L.Caragiale, fără o anumită ordine, subcapitol intitulat sugestiv Zoon Critikon: De la Gherea și Maiorescu la Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Șt. Cazimir și Dan C. Mihăilescu (o terapie extensivă). Titlul nu este deloc fortuit, deoarece, dincolo de faptul că stârnește curiozitatea (și uneori nedumerirea) cititorului, are o anumită semnificație: opera lui Caragiale este ,,oul” pe ca l-au ,,clocit”/îl ,,clocesc” exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
exegeții pentru a înțelege, explica, valoriza și împărtăși cititorului intențiile, mijloacele de realizare a acestora, în ultimă instanță, mesajul operei caragialiene, toate fiind supuse unui tratament pe larg, fără a intra în amănunt. Eseul analizează scrierile a peste 40 de exegeți, ceea ce subliniază acribia cu care a fost gândită și elaborată această lucrare, pe baza unei documentări exhaustive, eseistul citind aproape toate lucrările referitoare la marele dramaturg. Cea de a doua parte cuprinde câteva aspecte privind reprezentarea scenică și cinematografică a
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni, dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp al istoriei care va veni, așa cum multe s-au descoperit sub pământul care ne ascunde nebănuitul trecut, dovezi noi din care ne vom rândui descendența și
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
națiunii. Dar, printre rânduri, citești satira amară a unui spirit care, după ce își atrăsese împotrivă toată mișcarea legionară românească, lansa previziunea unui potențial viitor bolșevic. Stilul povestirii, voit sec, jurnalistic, este de o originalitate absolută în cadrul prozei noastre interbelice. Anumiți exegeți îl compară pe Pena cu Orwell. Dar dacă Orwell e mai preocupat de feeria genului utopic, Pena acordă o atenție mult mai mare amănuntului dramatic concret de pe teren, surprins succint, în regim de reportaj. Iar întorsătura de situație, când cooperativizarea
ION PENA, UN AUTOR VIZIONAR DE LORENA LUPU, REVISTA ORIZONT, TIMISOARA de ION PENA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370177_a_371506]
-
ruga tot așa frumos să se abțină de a mai semăna polemici, sau dacă vor, să caute să facă asta prin dreptul d-lui Vadim Tudor, căci el ar avea „dragoste” mai multă pentru domniile lor. Nouă ne plac acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați probabil, „ignoranți” mai pe șleau. A te lega de Balade, amintind de „morală creștină”, transcendență, ș.a.m.d., și în viteză amintind o dată, pe-ici-pe-colo că o anumită Baladă este
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
totul uitării, într-o zi și fiecare este uitat cândva. Dar cei care sunt zidiți în această fundație nu vor avea sfârșit. Câtă vreme va exista Teatrul Tănase, câtă vreme va exista teatrul românesc, vor exista actori de comedie și exegeții lui, spectatorii. Unul dintre ei este actorul Nae Lăzărescu Marele actor Nae Lăzărescu nu va fi uitat. Nu există comedie adevărată pe termen scurt și nu există actori mari care dispar. Jocul actorului Nae Lăzărescu are condiția veritabilului comediei de
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
drept,uneori decisiv, de diferențierea fenomenului literar ne propunemsă ținemcont de existența unor raporturi complexe foarte strânse între istoria generalăa unui popor și istoria sa literară. Istoria literară nu este un fenomen, ci un concept bine pus la punct de către exegeții care se apleacă asupra studiului nașterii crerației literare în sine. Istoria literară este un domeniu al creației spirituale, al consumului energetic al unui popor și este consideratăaspectulparticular al istoriei generale a unei națiuni. Pentru a semnala existența distinctă, restricțiile în
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
personalității sale reactive și controversate, nu a beneficiat încă de o discuție senină și o receptare lucidă a multiplelor sale contribuții la cultura românească interbelică. Poetul și ziaristul, animatorul și teoreticianul cultural, teologul mistic și doctrinarul politic își așteaptă încă exegeții riguroși și obiectivi. În opinia și viziunea mea, scriitorul-teolog de la Gândirea este simptomatic pentru ceea ce aș numi „criza platonică” de structură a culturii ortodoxe ca soluție a relației cruciforme între cer și pământ, între mistică și politică, proprie creștinismului. Nichifor
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]