2,236 matches
-
propriilor trăiri, observarea reacțiilor externe ale celorlalți aflați sub imperiul experimentării anumitor stări psihice (fericire, supărare, sentimente de Încredere În sine) și, deci, exersarea capacităților cognitiv comunicaționale empatice. c) „lupta cu obstacolul” a fost un exercițiu prin care am urmărit exersarea disponibilității de a primi și oferi ajutor, creșterea autostimei prin capacitatea de a-i ajuta pe alții, creșterea autoafirmării și cooperării, conștientizarea propriilor trăiri, antrenarea empatiei În relațiile interpersonale. Efectele exercițiului au fost deosebite. S-a creat, În primul rând
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
obținute În urma aplicării exercițiului: au fost realizate conștientizări ale propriilor trăiri realizându-se corelații Între stările fiziologice și stările psihologice: „Sunt trist pentru că sunt foarte Încordat.”, „Sunt vesel, sunt puternic pentru că stau de parcă aș boxa.” Exercițiul a permis, din nou, exersarea capacităților de autoexplorare și autoconștientizare. A treia ședință a avut ca obiective cunoașterea și intercunoașterea, precum și coeziunea și creativitatea. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivelor: a) „exercițiul confruntării cu o situație dificilă” prin care am urmărit: trăirea sentimentelor de
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
Întregului grup. Exercițiul a oferit posibilitatea exercitării unor relații de cooperare și Întrajutorare. A șaptea ședință a avut ca obiectiv autoreglarea și dezvoltarea personală. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivului: a) „exercițiu de sculptură corporală” prin care am urmărit: exersarea capacităților de autoexplorare; conștientizarea conexiunilor dintre anumite stări fiziologice și anumite stări psihologice; stimularea expresivității și creativității; antrenarea capacităților emaptice. Efectele obținute după aplicarea exercițiului au fost: atenția copilului a fost Îndreptată asupra propriului interior; acest exercițiu a continuat seria
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
abordate, trebuie să vizeze, chiar din perioada pregătirii inițiale (Y. St-Arnaud, 2003, pp. 50-60): cunoștințe despre esența, regulile, baza psihopedagogică a practicii și a acțiunilor, documentarea asupra situațiilor și a celor implicați, exerciții de adaptare la diferite situații și interlocutori, exersarea de tipuri de dialog, formularea de ipoteze și interpretări, conceperea și aplicarea de modele în situații variate, studierea și cercetarea explicită a tipurilor de erori, verificarea tehnicilor de autoreglare a praxisului educațional. 1.4. Pentru schimbări de paradigme și în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proceselor: • nivelul de la bază (informații, caracteristici date în conținutul curricular), • progresiv, să fie inclusă desfășurarea proceselor, experiențelor de învățare cerute pentru formarea priceperilor, abilităților și cunoștințelor, • în același mod, să fie amplificată și construcția lor prin integrarea experiențelor de învățare, exersarea competențelor și consolidarea la nivel aplicativ a celor cunoscute, • apoi în vârful piramidei să apară demonstrații finale, verificarea performanțelor obținute, continuarea dezvoltării prin reglare, autoreglare. Doar că acest model de organizare a procesului formării, inclus în dezvoltarea complexă a personalității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dimensiuni, în rezolvarea problemelor, situațiilor. Apoi înseși aceste dimensiuni (clasice) primesc o altă viziune: competența tocmai arată o situație particulară față de demersul mental general de a ști procedural să rezolvi o problemă și atunci cunoștințele, cultura, atitudinea, motivația intră în exersarea oricărei competențe. Adică trebuie să știi o serie de enunțuri, definiții (cunoștințe declarative), să caracterizezi o situație, să ai proceduri de bază achiziționate (cunoștințe procedurale), ca apoi să le poți mobiliza prin combinații variate în situații noi, complexe date (și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să fie readaptată astfel (pentru a dezvolta în acest nou sens competențele de bază) și pentru formarea consilierilor psihopedagogi, reformarea programelor, dezvoltarea de reflecții asupra integrării categoriilor variate de achiziții, elaborarea de documente curriculare pentru elevi, în aceeași manieră de exersare a acestor competențe. Toate acestea ar fi (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 14-18) o expresie a integrării achizițiilor școlare pentru competențe ușor și eficient de transferat și mobilizat în realitatea ulterioară socio-profesională. Iar schimbarea astfel a câmpului educativ ar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și de specialitate sau de motivare profesională sau de afirmare a unor deprinderi de conduită și relaționare, ci toate la un loc. Așadar este nevoie de introdus în curriculum: scopuri și obiective cu o astfel de combinare, conținuturi de corelare, exersare în situații variate și complexe, o altă metodologie de formare și evaluare a nivelului integrării achizițiilor, o altă utilizare a metacogniției. Competența este un concept încă în curs de definire, de precizare și a nuanțare a notelor sale caracteristice, pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
trebuie adaptare, reintegrare a diferitelor capacități și experiențe. • Se raportează la normele, regulile activității ce trebuie respectate, dar apare stilul personal de afirmare. • Valoarea lor crește pe măsura afirmării în timp și odată cu intrarea în viața reală complexă, cu nivelul exersării în variate ocazii în timpul formării. • Arată că ansamblul rezultatelor nu permite singur tratarea situației cu succes, dacă acestea nu sunt social acceptate, deci să aibă și dimensiune etică. • Caracter finalist, ca purtătoare de sens și semnificații pentru o viitoare activitate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Criterii Note definitorii cumulativă și integratoare, putând deveni de bază în alt context. • Se diferențiază pe domenii, tipuri de activități, profesiuni, de unde rolul unui profil de competență specific. • Formarea lor schimbă logica învățământului actual către o logică a construirii prin exersare în situații reale, complexe. • Disciplinele școlare formează elementele necesare ca instrumente, dar apoi trebuie combinate în situații complexe, dând competențe transversale, exersate în situații noi complexe, inter-, transdisciplinare, practice, pentru a fundamenta afirmarea personală activă, recunoscută și social. Evaluarea • Evaluarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evoluția complexității lor, poate fi considerată cea a proiectării unui curriculum, unitar pentru întreaga școlaritate, construit pe logica longitudinală și transversală a dezvoltării progresive a competențelor, dar și pe logica operațională a acestei dezvoltări, prin prevederea de situații, oportunități de exersare eficace a lor. În acest sens, obiectivele programelor, apoi și criteriile de evaluare, pot fi formulate în termeni de situații problematice de rezolvat, pentru un cumul de resurse achiziționate în contexte date, cunoștințele fiind integrate în competențe fie disciplinare, fie
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
contexte în care sunt puși educații. Acestea asigură o bază a eficienței inserției socio-profesionale și programele școlare astfel trebuie construite, pe soclul competențelor de bază (competențe de integrare), cu competențe specifice derivate, la care se prevăd și situații, acțiuni pentru exersare. Logic, regăsim aici sensuri ale derivării: competența de integrare derivă în competențe de bază, iar fiecare dintre acestea în alte subcompetențe specifice (regăsibile în profilul de formare, la diferite niveluri). Drumul de la competențele specifice la cea de integrare asigură procesul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
introducerea de situații din viața reală viitoare prin adaptarea celor tradiționale (cu selectarea a ceea ce rămâne pentru viitorul practician). Așadar sunt posibile diferite combinații, pentru formarea progresivă a competențelor, pe fondul (soclul) celor de bază, a oportunităților, a situațiilor de exersare, a experiențelor. Dar fără eliminarea celor de tip anterior, pentru întregirea dezvoltării personalității, valorificarea tradițiilor, diminuarea treptată a rezistenței la schimbare. "Programele scrise în termeni de competențe își caută încă un cămin al lor", apreciază Ph. Perrenoud (2003, p.36
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
crearea și utilizarea de diferite mijloace de instruire, • negocierea de proiecte cu educații, • proiectarea suplă cu posibilitatea de improvizare, de evaluare formativă, de deschidere disciplinară. Chiar dacă sunt precizate competențele prioritare în programe, dar nu sunt conturate și alternativele metodologice necesare exersării lor, atunci ele nu vor putea dovedi capacitatea personală a educatului de a se adapta în stil eficient la situațiile-problemă ale realului, prin mobilizarea tuturor resurselor achiziționate. De aici apar două probleme practice în clasă (Rey, 2007, pp. 13-14): precizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai complexe competențele. 2.5. Educatorul și educatul în fața competențelor noi roluri Schimbarea de paradigmă în temă arată că metodologia de transmitere și însușire nu mai este eficientă în formarea competențelor, precum în cazul cunoștințelor, căci ele se construiesc prin exersare variată, sunt activate în rezolvarea de situații critice complexe, se transferă, aparțin acțiunii și practicii efective, mobilizează un sistem de achiziții variate. Cum este evident că de aici decurg noi roluri pentru educator, paradigma formării competențelor implicând chiar schimbarea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evident că de aici decurg noi roluri pentru educator, paradigma formării competențelor implicând chiar schimbarea și în formarea acestora, atât în etapa formării inițiale, cât și în cea a dezvoltării lor profesionale. Este necesară completarea profilului de competență cu dimensiunile exersării a noi roluri de sprijinire a construirii competențelor educaților, cu afirmarea implicării reflexive în acțiuni-cercetare, cu aplicarea interși transdiciplinarității în formarea competențelor transversale, cu aplicarea creativă a programelor astfel construite pe competențe, cu diminuarea progresivă a rezistenței la schimbare Prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analize critice, ipoteze. Formularea de perspective, soluții multiple, relații, sinteze. • Combaterea procedurilor inadecvate, a formulărilor eronate. • Optimizarea reflecției personale, a unor reformulări. • Utilizarea succesului în noua învățare, abilitare. Antrenează, animă • Angajarea în căutarea, utilizarea de date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Utilizarea succesului în noua învățare, abilitare. Antrenează, animă • Angajarea în căutarea, utilizarea de date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor, resurselor. • Afirmarea autocontrolului, metacogniției. Ghidează, îndrumă • Găsirea căilor de parcurgere a cunoașterii independente. • Alegerea mijloacelor, soluțiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
includerea problemelor de logică a cercetării economice și de dezvoltare economică, • lichidarea inegalității în educație și cultură în noua societate, • probleme de "naturalizare" a cunoașterii sub influență postmodernistă, postpozitivistă, • sprijinirea înțelegerii în și pentru situații reale, concrete prin activitatea directă, • exersarea competențelor de bază și integrate necesare aici, • aplicarea noilor paradigme privind esența educației. Chiar și Consiliul Europei (Council of Europe, 2003, pp. 11-13) argumentează schimbarea ca fiind solicitată: • de societatea bazată pe comunicare, • de contextul socio-economic pentru o nouă educație
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pornind de la o paradigmă centrată inițial pe un conținut de învățat ca atare, până în actualitate cu o schimbare de semnificație: nu conținutul informațional este prioritar, ci funcționalitatea, utilizarea lui (în construcții alternative, pe discipline sau transversal), ca prilej, instrument în exersarea, dezvoltarea aspectelor dimensiunilor practice ale manifestării celui care învață, mai ales pentru perspectiva afirmării sale ulterioare, la nivelul așteptărilor reale. Din această perspectivă, acum nu este util atât interesul pentru a analiză critică și comparativă a problemelor definirii conceptului de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al experienței de învățare, al includerii subiectelor clasice și esențiale ale sarcinilor de învățat. Iar educatorul încă oferă transmiterea, raționalitatea cunoașterii lui, bazat pe idei, fapte, exemple însușite și evaluate standardizat, cu autoritate, acordă o minimă atenție pentru înțelegere, interpretare, exersare proprie a educaților, insistând pe abordarea tehnologică a curriculumului (elemente, relații, proceduri, aplicații, standarde, credite). Elementele acestei concepții tradiționaliste încă se păstrează și astăzi, căci exprimă rațiunea inițială de a fi a curriculumului bazat pe conținutul informațional, un curriculum prescriptiv
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
moment dat, pentru depășirea obstacolelor prin mobilizarea resurselor achiziționate, formularea de analize, ipoteze de soluționare, acțiuni concrete de rezolvare a problemelor date ca sarcini. Rezolvându-se în clasă asemenea situații-problemă, ca expresie a integrării achizițiilor, ele devin instrumente astfel pentru exersarea diferitelor capacități, competențe cerute de asemenea situații reale, ca favorizante pentru utilizarea integrării achizițiilor, devenind situații-țintă în conceperea și realizarea curriculumului, în exersarea competențelor. Tot în concepția actuală și alte câteva probleme practice se conturează în aplicarea schimbării de paradigmă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcini. Rezolvându-se în clasă asemenea situații-problemă, ca expresie a integrării achizițiilor, ele devin instrumente astfel pentru exersarea diferitelor capacități, competențe cerute de asemenea situații reale, ca favorizante pentru utilizarea integrării achizițiilor, devenind situații-țintă în conceperea și realizarea curriculumului, în exersarea competențelor. Tot în concepția actuală și alte câteva probleme practice se conturează în aplicarea schimbării de paradigmă în curriculum, fiind divergențe reale între baza teoretică și modul cum se poate ea respecta în construcția și realizarea unui curriculum: • articularea cunoștințelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
menținere a autonomiei educaților, a relației predare-învățare, a centrării pe educat, • afirmarea dorinței de menținere a autonomiei profesorului și la ce nivel, cu noile sale roluri, • raportarea la mărimea claselor, pentru a permite centrarea pe educat, pe crearea oportunităților de exersare a competențelor în situații variate, cu mijloace de compensare, • cunoașterea nivelului general al educaților, pentru alegerea contextelor și urmărirea progresului pe etape, • accesibilizarea și înțelegerea rațiunii, a modului de elaborare și aplicare a curriculumului pentru profesori, în găsirea soluțiilor metodologice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]