10,806 matches
-
care le-am adoptat. Totul începe în real și se termină în metafizic... Cum vă situați în raport cu scriitorii predecesori exilați? Amănuntele sînt deja cunoscute, dar poate este bine să le repetăm pentru a fi mai bine cunoscute de opinia publică. Exilul românesc a cunoscut mai multe etape. Cei care au plecat înainte de război: Anne de Noailles, Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Benjamin Fondane, Dinu Lipatti, Basil Munteanu, Ionel Jianu, Ștefan Lupașcu, Leonid Arcade Mămăligă, Horia Stamatu, Alex. Ciorănescu, Vintilă Horia, Brâncuși, George
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
este prea lungă, dar toți erau considerați "transfugi și trădători de țară". Trăiau o dublă fractură: interioară și exterioară. Prin munca de apostolat realizată de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca eram ținuți la curent cu cărțile și activitatea celor din exil, dar și cu noutățile din cultura franceză. Puține cărți ajungeau pe căi clandestine în România și numai așa am reușit să citesc Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd, înainte de a pleca din țară contactele cu scriitorii din exil erau
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
din exil, dar și cu noutățile din cultura franceză. Puține cărți ajungeau pe căi clandestine în România și numai așa am reușit să citesc Kostler, Zamiatin, Kravcenko, Orwell sau Soljenițîn. Rezumînd, înainte de a pleca din țară contactele cu scriitorii din exil erau extrem de dificile și numai după ce am sosit în Franța am putut constata amploarea operelor culturale și artistice realizate. Cei plecați erau un îndemn, un exemplu și de multe ori îmi spuneam: Dacă ei au reușit acolo, eu de ce nu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
om liber? Cum o să suport nopțile în viitor dacă nu am curajul să sparg cercul care mă înconjoară?" La vîrsta de 50 de ani am "ieșit din cerc" și am reușit să rămîn scriitor la Paris. Aici... am cunoscut ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate "viciile și virtuțile din țară" transplantate în străinătate. Un exilat - pelerin al absolutului - poartă pe tălpi pămîntul țării natale... Pentru unii, exilul a reprezentat o probă inițiatică de cunoaștere, definire și transformare; alții însă au cedat
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
din cerc" și am reușit să rămîn scriitor la Paris. Aici... am cunoscut ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate "viciile și virtuțile din țară" transplantate în străinătate. Un exilat - pelerin al absolutului - poartă pe tălpi pămîntul țării natale... Pentru unii, exilul a reprezentat o probă inițiatică de cunoaștere, definire și transformare; alții însă au cedat nervos și mental adoptînd o poziție mitomană, nobrilistă - cunoscută și în trecutul intelectualității românești -, foarte aproape de un delir de grandoare. Încă nu avem o istorie literară
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
mitomană, nobrilistă - cunoscută și în trecutul intelectualității românești -, foarte aproape de un delir de grandoare. Încă nu avem o istorie literară a scriitorilor aflați peste hotare, interesul universitarilor este limitat în cursurile pe care le predau studenților, iar absența scriitorilor din exil în manualele școlare este semnificativă. Recent, am aflat că un profesor s-a opus la propunerea de a fi inclus într-un manual școlar... Dar, nu este prea grav; tot ce nu mă distruge mă face mai puternic. În ce
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Cugler, neconformistul părinte al lui Apunake, readus în atenția cititorului român în ultimii ani prin mai multe contribuții ale d-nei Monica Lovinescu și ale d-lor Barbu Brezianu, Mircea Popa și Geo Șerban (după ce fusese comentat de cîțiva scriitori ai exilului, între care Mihai Niculescu și Horia Stamatu), a murit în exilul său peruan, la Lima, la 30 septembrie 1972. Prin bunăvoința d-lui profesor Eugen Coșeriu, care a primit din partea văduvei scriitorului un material inedit destul de amplu în vederea realizării unei
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
în ultimii ani prin mai multe contribuții ale d-nei Monica Lovinescu și ale d-lor Barbu Brezianu, Mircea Popa și Geo Șerban (după ce fusese comentat de cîțiva scriitori ai exilului, între care Mihai Niculescu și Horia Stamatu), a murit în exilul său peruan, la Lima, la 30 septembrie 1972. Prin bunăvoința d-lui profesor Eugen Coșeriu, care a primit din partea văduvei scriitorului un material inedit destul de amplu în vederea realizării unei ediții de opere, am avut acces la o serie de informații
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
subtilă preocupare pentru destinul omului zilelor noastre, deseori prizonier al propriilor sale obiecte. În ultimele sale opere - scrise și ignorate la Lima, dar în curs de tipărire în Hawaii - nu răsună plîngeri. Acest dezrădăcinat nu părea să fi suferit din cauza exilului". Revista publică pe aceeași pagină traducerea în castiliană a micii poeme Odette, pomenită în textul ziaristului peruan ("Amo el metro que me oculta la urbe/ Calles y muros fríos en que yo estoy demas./ Amo yo los jardines bajo el
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
înapoiat, spre dezamăgirea guvernanților. La 30 decembrie 1947 Groza și Gheorghiu-Dej au cerut imediat audiență la Palat, anunțîndu-l pe Rege că timpul monarhiei s-a încheiat, somîndu-l să-și scrie - la dicteu - abdicarea. Regina mamă a luat din nou, drumul exilului, după șapte ani dramatici de la revenirea în țară. Autorul cărții pe care o comentez, Arthur Gould Lee, a scris ceea ce se numește o biografie autorizată, izbutind să înfățișeze cu dramatism, destinul tragic al eroinei sale. Arthur Gould Lee, Elena. Regina-mamă
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată tocmai Miorița? Dar izgonirea, exilul celorlalți? Cum poate fi concepută o literatură română fără Bogdan Petriceicu Hasdeu, fără Vasile Pârvan, fără Nicolae Iorga, fără Octavian Goga? Tudor Vianu citează mereu pe C. Dobrogeanu-Gherea și nu e rău. Dar este bine, este de conceput ca post-maiorescianul
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
face că avem și o moștenire a dezonoarei, observă Virgil Ierunca. Cum ne-am explica altfel impolitețea actuală a fantomelor?". Spre a se interoga din nou: "Impolitețe sau obscenitate?". E interesant sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
din nou: "Impolitețe sau obscenitate?". E interesant sensul pe care Virgil Ierunca îl acordă conceptului de exil. Mai bine zis, cum îl organizează, restrictiv, în virtutea unei calități corespunzătoare unei maturizări. Apare proclamat, în 1973, cu prilejul apariției revistei Ethos, un "exil secund", care-și propune a-i înlătura "pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care, odată cu închiderea
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
pe toți disponibilii și nevertebrații", pe toți cei "care ar dori să-l transforme într-un martor decorativ pentru o agonie ce se pretinde o reînviere". Iată conținutul său pozitiv, care, odată cu închiderea unei uși, deschide o alta, către țară: "Exilul secund cheamă în spațiul lui de rigoare etică pe toți cei care în afara Țării sau înlăuntrul ei nu pot accepta transformarea spiritualității și culturii într-un domeniu rezervat minciunii planificate, ipocriziei-sistem, plecăciunii de Curte Nouă, lașității cu răsplată". Să mai
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
destui apărători. Unii le-au plătit cu existența. Datoria noastră este de a înnoda - peste istorie și peste vremi - o legătură cu acești înaintași întru onoare". Faptul că, la ora actuală, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca se mai află în exil constituie un trist paradox. Încetînd într-o primă fază, "nemerniciile unei istorii pe dos" au reapărut într-o alta, cu un scenariu schimbat și prea adesea cu aceleași personaje, unele cu măști primenite, altele cinic de-mascate. Astfel încît rămînerea
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
un trist paradox. Încetînd într-o primă fază, "nemerniciile unei istorii pe dos" au reapărut într-o alta, cu un scenariu schimbat și prea adesea cu aceleași personaje, unele cu măști primenite, altele cinic de-mascate. Astfel încît rămînerea în exil a celor două personalități alcătuiește în continuare un indice al anomaliei. După cum o amară anomalie a rămas exilul dus pînă la sfîrșitul vieții al unui alt însemnat critic, I. Negoițescu. Dacă acum "teroarea a obosit", impostura pare învestită cu noi
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
cu un scenariu schimbat și prea adesea cu aceleași personaje, unele cu măști primenite, altele cinic de-mascate. Astfel încît rămînerea în exil a celor două personalități alcătuiește în continuare un indice al anomaliei. După cum o amară anomalie a rămas exilul dus pînă la sfîrșitul vieții al unui alt însemnat critic, I. Negoițescu. Dacă acum "teroarea a obosit", impostura pare învestită cu noi energii malefice, neîngăduind celor drepți "nici un stil de colaborare", Ca și în "epoca de aur", exilul continuă a
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
a rămas exilul dus pînă la sfîrșitul vieții al unui alt însemnat critic, I. Negoițescu. Dacă acum "teroarea a obosit", impostura pare învestită cu noi energii malefice, neîngăduind celor drepți "nici un stil de colaborare", Ca și în "epoca de aur", exilul continuă a fi "ademenit" în verigile sale slabe, versatile. Evident, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca nu reprezintă o astfel de verigă. În fața surghiunului lor paradigmatic în orașul-lumină, se închină respectuos și exilul intern, vădit complementar, căruia îi aparține și subsemnatul
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
de colaborare", Ca și în "epoca de aur", exilul continuă a fi "ademenit" în verigile sale slabe, versatile. Evident, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca nu reprezintă o astfel de verigă. În fața surghiunului lor paradigmatic în orașul-lumină, se închină respectuos și exilul intern, vădit complementar, căruia îi aparține și subsemnatul. *** Scrisul lui Virgil Ierunca constituie un excelent antidot la postura nu neapărat propagandistică și truculentă, dar măcar demisionară, conformistă, lașă a unora din comentatorii noștri de literatură. Îi avem în vedere pe
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
erau favorabile regelui detronat. A mai fost nevoie de un plebiscit (și acela favorabil fostului rege) și de acordul Angliei și cel al Franței. Finalmente, regele Constantin, chemat, s-a reinstalat în demnitățile sale de monarh constituțional, Venizelos luînd calea exilului. A fost aclamat de mulțime cu prilejul solemnităților de înscăunare, dovezile de simpatie continuînd săptămîni întregi. Dar, încă în timpul exilului elvețian, Elenei îi fu dat să-l întîlnească pe Carol, principele moștenitor al României. Era după episodul Zizi Lambrino, după
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
și cel al Franței. Finalmente, regele Constantin, chemat, s-a reinstalat în demnitățile sale de monarh constituțional, Venizelos luînd calea exilului. A fost aclamat de mulțime cu prilejul solemnităților de înscăunare, dovezile de simpatie continuînd săptămîni întregi. Dar, încă în timpul exilului elvețian, Elenei îi fu dat să-l întîlnească pe Carol, principele moștenitor al României. Era după episodul Zizi Lambrino, după care Carol întreprinsese o lungă călătorie în jurul lumii, și s-au cunoscut cînd sora lui, prințesa Elisabeta, s-a căsătorit
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
un soț agreabil și iubitor. Noroc de grija protector afabilă a reginei Maria și de blîndețea cărturărească a regelui Ferdinand. Îi plăcea țara și o îndrăgise. În septembrie 1922 tatăl ei e din nou nevoit să abdice, stabilindu-se, în exil, la Palermo, murind, repede, în mai 1923. N-a putut pleca la înmormîntare pentru că, în noua ei țară, se pregăteau festivitățile pentru încoronarea suveranilor pe tronul României Mari. Cînd festivitățile s-au încheiat, a plecat (însoțită de sora ei Irina
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
azi". Adevărul a cărui casantă afirmare este deja o formă a justiției. Asumându-și dificila misiune a rostirii adevărului justițiar, autorul volumului Românește, alături de Monica Lovinescu, cu care și-a împletit destinul, n-a beneficiat - așa cum insinuează unii - de "privilegiul" exilului, căci, în pofida acestui "adăpost", a fost și este încă expus din plin răstălmăcirii, minciunii, insultei. A stat și stă pur și simplu cu fața în lumina adevărului, îndeplinindu-și obligațiile intelectuale și etice asumate, înțelegînd că, după cum spune Democrit, "neîndeplinirea
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Enervante rînduri, pentru unii academicieni! Azi, termenii contrastanți se schimbă: pe de o parte Academia (cu minime schimbări, aceeași ca-n "epoca de aur"), pe de alta exilul sau (și) marginalizarea, umilința, sărăcia. Nimic nu se pierde, totul se transformă. Cine citește comentariile răuvoitorilor oficiali sau oficioși la adresa lui Virgil Ierunca și-ar putea închipui că d-sa recurge la cine știe ce sofistică, la acrobații ale demonstrației ori măcar la
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Prejudecățile culturale ale turismului romantic funcționează și ele cu siguranță, textul pe care Andersen îl compune pentru o melodie auzită de la niște păstori ne duce cu gîndul la artificiul mioritic al lui Vintilă Horia din Dumnezeu s-a născut în exil. Nu se poate trece cu vederea nici sfîrșitul capitolului, unde sînt juxtapuse două imagini, una a sălbăticiei, alta a civilizației: "O puzderie de copii se ițea prin fiecare ușă sau mai degrabă, bortă; cei mici erau goi pușcă, unul avea
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]