131,909 matches
-
Să recunoaștem, fluența replicilor dovedea nu doar un intens exercițiu, ci și un talent înnăscut. Aceiași oameni care îi intonaseră osanale libidinoase lui Ceașcă au ajuns acolo unde doriseră toată viață: să-i ia locul. Că Vadim Tudor amenință cu existența unor casete compromițătoare, iar nu e nou: pe vremea când însoțea echipele românești de fotbal în străinătate, măscăriciul se ocupa tot cu subtilități cinefile. Acum, în condițiile libertății, din simplu distribuitor, a ajuns și producător! Oricât l-aș detesta pe
Gangsterii, în viață și în filme by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12227_a_13552]
-
unor veșminte mereu prea strîmte ori prea largi: Că asemenea istorii găsesc și azi audiență și vor găsi atîta timp cît va exista un public de consum, faptul n-are cum surprinde. Mai surprinzătoare și de-a dreptul paradoxală este existența unei industrii a impopularului, încurajată de snobism, dar și de o practică egalizatoare nu chiar inechitabilă, care ia de la autorul superficial de succes și dă autorului superficial de insucces...". Hazul amărui e gustul curent al criticii regmaniene. Aceeași înclinație spre
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
a literaturii (proiect el-însuși himeric!) un punct important din programul politic. Să ne mai mirăm că pe un astfel de fundal ego-ul scriitorilor, hipertrofiat prin natură, a căpătat proporții monstruoase? Că scriitorii au ajuns să se considere Alfa și Omega existenței cotidiene? în reuniuni oficiale sau pe cont propriu, ei își dau acum cu părerea asupra a tot ce mișcă-n lume, de la organizarea economiei, finanțe și politică, la ecologie generală și problemele viitorului omenirii. Evoluție aproape normală, după modificarea radicală
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
și politică, la ecologie generală și problemele viitorului omenirii. Evoluție aproape normală, după modificarea radicală a condiției scriitorului petrecută pe parcursul secolului XX. Pentru că despre condiția scriitorului este pînă la urmă vorba. Substanța profundă a artei scrisului, raportul dintre artă și existență nu s-au modificat semnificativ din Antichitate și pînă astăzi; condiția scriitorului a trecut însă prin nenumărate avataruri, suferind transformări profunde). Dacă astăzi așa se văd scriitorii pe ei înșiși (nombrilism sumbru, narcisism 24 de ore din 24, disponibilitate alegră
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
din ce în ce mai puțină căutare pe piață, asta nu se întîmplă și din cauza scriitorilor înșiși? Dacă literatura pierde teren, nu-i și din cauza păcatului mortal, pe care-l știm cu toții, dar de care nu ne place să vorbim? Las la o parte existența cotidiană a multor scriitori cu oarecare priză la public și oarecare suprafață socială: ea apare deseori în ochii publicului sub culori preponderent dubioase. Aburul alcoolic ce întunecă, dar și stimulează, mințile creatorilor, sexualitatea ostentativă în care au aerul de a
Suferința scriitorului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/12239_a_13564]
-
risipi optimismul existențial. Altcum, ce pedeapsă ar fi de aplicat cuiva care a produs o pagubă, ce e drept mărișoară, însă strict întru bunăstarea lui și a familiei sale? în pragmatica Americă, omul nostru ar încasa o sentință înglobând două-trei existențe omenești de lungă durată, pe care cu toate excelentele condiții de detenție și oricât de conștiincios ar fi subiectul în cauză, n-ar putea-o integral satisface. La noi însă, unde pedeapsa cu lipsirea de libertate nu se cade a
Cinsprezece mii de miliarde de fulgi de zăpadă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12251_a_13576]
-
călinesciene ale jurnalului: "Jurnalul e o prostie" - notează criticul în 15 ianuarie 1937 (p. 107), și "Jurnalul este principial nesincer" - trage altă concluzie la 23 februarie 1937 (p. 128), după ce face experimentul unui șir de însemnări capabile să dea "graficul existenței", ca replică la acele pagini personale unde "exprimăm idei, senzații izolate, nu viață". Contează, desigur, o argumentație mai strânsă, explicită, dar G. Călinescu preferă să repete la intervale imprevizibile această repulsie față de exprimarea unei subiectivități nesemnificative, înglodată în senzații pasagere
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
timp, îl preia și îl conduce în necunoscutul care se revelează: "Fotografiile din paginile ce urmează reconstituie și restituie un chip dispărut în vreme, o înfățișare care a pierit. Utile ca documente fotografice, ele sunt deopotrivă urmele vizibile ale unei existențe poetice. Privite astfel, ar putea fi un însoțitor necesar pentru cititorul care va dori să nu intre singur în arcanele textelor lui Gellu Naum, ci avându-l pe autorul lor aproape". Copil, adolescent, înconjurat de prietenii din tinerețe, ipostaze de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
la Timișoara o aventură intelectuală, de cunoaștere și comunicare, a cărei anvergură o visam, dar n-o credeam chiar atât de ușor de pus în practică. E vorba de . Totul a început simplu: Ioan T. Morar mi-a vorbit de existența la Microsoft România a unor oameni neobișnuiți (cuvântul lui era, cred, "improbabili"). Adică niște profesioniști de elită care arătau o deschidere cu totul admirabilă pentru spațiul culturii. Am cunoscut-o mai întâi pe Paula Apreutesei, apoi pe Silviu Hotăran. Câteva
Conferințele Microsoft by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12250_a_13575]
-
care-l compun e credibil și fără atmosfera mai '68, deși divergențele care alimentează tensiunea dintre ei țin în mare parte de zeitgeist. Theo și Isabelle sunt niște "copii teribili" (aluzia la Cocteau nu e întâmplătoare) crescuți în cinematograf, având existențe infuzate de filme. Iar Bertolucci - cinefil înainte de a fi cineast - ne dă de înțeles de ce: La Nouvelle Vague e parte integrantă și indisolubilă din revolta intelectualilor. Oameni ca François Truffaut, Jean-Luc Godard, Jean-Paul Belmondo și Simone Signoret, chiar au ieșit
Bertolucci x 3 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12244_a_13569]
-
nevoie. A totului și a nimicului". Roscoliți! Cam asta facem de cincisprezece ani, în viețile noastre cu preț redus. O facem cu aplomb, cu ardoare, cu entuziasm. Nu e doar o dimensiune a politicului românesc, ci a ideii însăși de existență românească. Felul în care ne alegem conducătorii ne împinge mereu spre fundul grămezilor dezordonate, spre locul neaeristit unde materia prost prelucrată și țărâna râncedă fuzionează cu entuziasm. Așa am procedat la toate răscrucile acestor ani: când am chemat minerii, când
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
victorie a autorilor, ultima redută în fața imixtiunii puterii politice, cetatea ideală pe care scriitorii o recuceresc integral spre mijlocul anilor '60, refugiindu-se apoi, definitiv, după un lung asediu, printre ruinele ei, mai târziu, în întunecatul deceniu nouă. într-o existență mutilată de duplicitate, din triada "calităților fundamentale" - adevărul, binele, frumosul - singura valoare accesibilă în epocă rămâne frumosul care va suplini într-o măsură copleșitoare și compensatorie degradarea celorlalte două. A realiza o creație autentică este felul artistului de a nu
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
este, într-un fel, un autoportret spiritual. Să-i spunem autoportretul savantului (artistului?) la treizeci și șase de ani. Este o carte despre ce prețuiește și ce detestă Cristian Bădiliță în lumea culturală de azi, despre lecturile care îi marchează existența de zi cu zi, despre reflecțiile care îi completează viața în afara orelor de lucru la marile proiecte științifice, despre reperele sale morale și umane și, deloc în ultimul rînd, despre prietenie. Mutatis mutandis este o carte "despre lucrurile cu adevărat
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
Dan Stanca, Ioan I. Ică jr., Teodor Baconsky sînt oameni care au contat și care continuă să conteze în viața lui Cristian Bădiliță. Învățăturile celor dispăruți și prietenia celor rămași îi agrementează viața și îi dau certitudinea că în această existență are companioni de drum pe care se poate baza. Textele din această secțiune sînt niște exerciții de admirație și un omagiu adus prieteniei închegate pe baza experiențelor spirituale comune. În plus, autorul propune o redesenare a tabloului generației optzeciste în
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
și se cred "marfă". Ok, și? Ce ar fi de "citit" în acest roman? Se forțează din nou suprainterpretarea de atitudine, adică ceva de genul tânăra generație alienată, victimă a societății, nonconformistă, care este precum vorbește, dezinhibată, provocatoare, ratându-și existența prin inacțiune și complacere într-un mediu sordid, o generație fără vlagă, fără repere, cu un prezent "varză" și cu un viitor incert. Romanul lui Dan Țăranu se vrea acel tip de proză la finalul căruia nu rămâi cu nimic
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
La prima vedere, A șasea lumină, romanul lui Toma Pavel, este o saga, pe alocuri rocambolescă, a unui evreu din România emigrat în Canada. Ludovic (Louis) Veghe (al cărui nume de familie la naștere era Nachtigal) povestește avatarurile propriei sale existențe, încercînd să îi pătrundă sensurile și resorturile ascunse. Faptele în sine au relevanța lor (nu întotdeauna foarte limpede și ușor de deslușit), dar mai important în viziunea unui scriitor care este și un excelent teoretician al literaturii este modul în
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
în care sînt ele povestite. A trăi este una, iar a-ți povesti și, implicit, chiar într-o formă parțială, a-ți înțelege viața este cu totul alta. Doar povestirea unei vieți dă șansa luminării acelor puncte aparent nesemnificative din existența cotidiană, care, la o privire retrospectivă, analitică, se dovedesc a fi purtătoarele semnelor destinului. Chiar dacă biografia lui Ludovic (Louis) Veghe (Nachtigal) seamănă pe alocuri cu cea a lui Toma Pavel, romanul nu trebuie citit ca o scriere autobiografică. Scriitorul se
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
-o. Viața lui, ca cele ale tuturor oamenilor, este o înșiruire de fapte accidentale, mai mult sau mai puțin glorioase (mai degrabă, mai puțin), de sentimente și de revelații intelectuale. Chiar și cel mai anost episod ale unei astfel de existențe poate dobîndi semnificații cu totul speciale prin povestire. Sintetizată printr-o poveste, orice viață se reduce la esențial, la elementele cu adevărat importante, capabile să creioneze chipul unui destin. Dar a găsi elementele esențiale nu este o treabă ușoară, fapt
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
restabilește coerența liniilor de legătură dintre personaje, care, la un moment dat, deveniseră imposibil de sesizat. De altfel, ultimele capitole, cele legate de presupusa infidelitate a Barbarei și revelațiile lui Louis asupra propriei căsnicii și, prin extensie, asupra propriei sale existențe sînt, în opinia mea, cele mai reușite ale cărții. Toma Pavel se dovedește un neîntrecut cronicar al universului domestic, al relațiilor de familie calme, specifice clasei de mijloc din America și de pretutindeni. Soții unui astfel de mariaj trăiesc într-
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
poetic se extinde panteistic-dionisiac, prin contopirea creaturii cu tot ce ființează, surpîndu-se zidurile ce au despărțit-o de sfera celorlalte animate și a înanimatelor, într-un unic torent al energiilor vieții. Psalmistul se întîlnește cu Nietzsche. Principiul întunecat, irațional, al existenței ca oarbă voință vorace se convertește însă într-un principiu asumat, luminos, al proslăvirii Atotputernicului. Se pot identifica aici și semnele unor argumente cosmologice care indică prezența factorului divin în univers, ca și cele ale teologiei naturiste preromantice și romantice
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
este deopotrivă regizorul și scenaristul filmelor sale), mecanismul dramaturgic este cam același: un cuplu masculin alcătuit pe principiul complementarității (principiu comic infailibil de la Stan și Bran încoace) din două ființe care pînă la începutul filmului nici habar n-aveau de existența celeilalte, una slabă, cealaltă puternică. Resortul comic se află în mîinile celui slab. Un personaj pe care Veber îl plimbă cu succes în toate filmele sale, un soi de nătărău binevoitor de care cei din jur își bat joc și
Să râdem cu Francis Veber by Cristina Corciovescu () [Corola-journal/Journalistic/12632_a_13957]
-
predare în limba română în Transnistria Moldovei. Sunt circumstanțe foarte speciale, dar care nu se exercită asupra intrinsecii valori a acestei ample antologii, de excelentă construcție într-un vast lan de spice pline. Altfel zis, secretul reușitei a constat în existența unei clocotitoare vieți literare, a unui însemnat număr de poeți și prozatori de vie chemare - de la patriarhul liricii basarabene Alexei Mateevici la Nicolai Costenco, George Meniuc, Magda Isanos, Aureliu Busuioc, Grigore Vieru, Nicolae Esinencu, Leo Butnaru, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Hadârcă
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
Ion Druță, Vasile Vasilache, Dumitru Crudu, Vladimir Beșleagă, Vlad Ioviță, pe toate palierele genului. Ca și în țară proza, cea mai ținută sub obroc, a fost și aceea care a încercat pe mai multe căi să-și sape albii de existență, cu unele remarcabile rezultate. Până de curând, lirica basarabeană s-a îmbibat mai cu seamă din izvoarele cele mai la îndemână, spre deosebire de aceea din dreapta Prutului, de orientare occidentală - franceză la începuturi și încă multă vreme și cu propriul patrimoniu de
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
Mihăiescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu și alții. Romanul are finețuri artiste de tip proustian, în portretistică. Două surori sînt zugrăvite ca Ana și Maria din tabloul lui Da Vinci. Obsesia erotică este, ca în toată proza lui Vinea, stăpînitoare. întreagă existența omului de prisos se petrece între amoruri diverse și ciudate: un bărbat fermecător și slab este devorat de iubitele lui simultane, una legîndu-l prin infirmitate, alta, prin vitalitate, o a treia prin capriciu. Din nou gustul scriitorului este prost: romanul
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
îmbrăcat în haine de sărbătoare. Am râs în chip de salut. El a adus hrană. Locul era prea îngust ca să ne putem îmbrățișa. Dar zâmbetul ne ținea aproape. Și am urcat." Versurile, ca niște versete mustind de înțeles, desprinse din existența mereu la îndemână, sunt o căutare smerită a profunzimilor și a misterelor dragostei, a magnetismului ei curativ. Așteptată, gândită, dorită și, în fiecare vorbă, preamărită, dragostea rămâne acea absență prezentă în tot, o dragoste iradiind christic în fagurii cuvintelor ca
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]