1,252 matches
-
ITT și cea determinată prin EC a fost găsită o corelație strânsă (r = 0,86 la subiecți normali și 0,81 la diabetici) atunci când a fost folosit sângele arterializat (2). Nivelele medii ale insulinemiei realizate în urma injecției iv de insulină exogenă au variat între 930 mU/l la 3 minute , 273 mU/l la 9 minute și 120 mU/l la 15 minute în timp ce nivelul peptidului-C la 15 minute a fost scăzut la jumătate (580 pmol/l față de 800 pmol/l
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
indivizii, cât și sistemele și este operațională la diferite nivele, scale și domenii. Coevoluția are loc la toate nivelele și scalele și poate fi clasificată în „coevoluție endogenă” când se aplică indivizii și grupurile din cadrul unei organizații și în „coevoluție exogenă”, când organizația interacționează cu alte ecosisteme. Această clasificare este totuși o simplificare - atât procesele endogene, cât și cele exogene sunt intercorelate și granițele dintre organizație și „mediul” său înconjurător nu pot fi clar definite și stabilite. Mai mult, noțiunea de
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și scalele și poate fi clasificată în „coevoluție endogenă” când se aplică indivizii și grupurile din cadrul unei organizații și în „coevoluție exogenă”, când organizația interacționează cu alte ecosisteme. Această clasificare este totuși o simplificare - atât procesele endogene, cât și cele exogene sunt intercorelate și granițele dintre organizație și „mediul” său înconjurător nu pot fi clar definite și stabilite. Mai mult, noțiunea de „ecosistem” se aplică atât organizației, cât și mediului exterior al acesteia, care include organizația respectivă. Deci noțiunea de ecosistem
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
concepției privind formarea echilibrelor de piață a lui Alfred Marshall, pornește de la ideea că se poate determina o legătură deterministă sau probabilistică între cauză și efect și că această legătură este previzibilă. Când o piață financiară este supusă unui șoc exogen, cum ar fi, de exemplu, noutățile privind evoluția economiei, piața poate să absoarbă acest șoc și să revină, după un timp finit, la o nouă stare de echilibru. Cu toate că multe dintre teoriile care au inspirat această concepție mecanicistă s-au
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
actualizării sau a realizării potențialului de sănătate sau de boală al persoanei. Se poate conchide, din cele de mai sus, că starea de echilibru dintre sănătate și boală este dat atât de factori endogeni, proprii individului, cât și de factori exogeni, de mediu. Fig. Mediu extrem de favorabil Moarte Sănătate de vârf Mediu extrem de nefavorabil Stare de sănătate precară agravată de mediul nefavorabil Nivel de sănătate înalt dat de mediul favorabil Stare de sănătate precară, dar protejată de un mediu favorabil Pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prin unelte, foc 2) Descărcare prin sedentarism 3) Descărcare prin revoluția industrială 4) Descărcare prin automatizare Sec. XX Etapa biopozitivă Etapa bionegativă 3. Factorii de sanogeneză Prin factorii de sanogeneză se înțelege totalitatea factorilor, individuali sau de grup, endogeni sau exogeni în raport cu persoana, precum și a condițiilor circumstanțiale care produc, mențin și promovează evoluția stării de sănătate mintală a individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi. Factorii de sanogeneză sunt corelați cu factorii de protecție a stării de sănătate mintală, individuală sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
protecție sunt legați de constituția bio-psihică, de temperamentul și tipul caracterial ale individului, de ereditate, de capacitatea acestuia de a asimila noul și de a se adapta la mediul ambiant, fizic și social. Factorii sanogenetici sunt în primul rând factori exogeni, care pun în mișcare anumite situații circumstanțiale în producerea stării de sănătate mintală. După cum vom vedea, același lucru se poate spune și în cazul factorilor morbigenetici și al factorilor de risc ai stării de sănătate mintală. Caracteristica factorilor sanogenetici este
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o clasificare sistematică a factorilor de sanogeneză, precum și a circumstanțelor pozitive și negative în ceea ce privește raportul acestora cu starea de sănătate mintală. Pentru autorii mai sus citați, se disting trei grupe de factori cu valoare sanogenetică, și anume: a) factorii ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în ceea ce privește raportul acestora cu starea de sănătate mintală. Pentru autorii mai sus citați, se disting trei grupe de factori cu valoare sanogenetică, și anume: a) factorii ecologici exogeni, reprezentați prin: factori meteo-climatici; factori demografici; factori de morbiditate; b) factorii socio-economico-culturali exogeni, reprezentați prin: habitat; mediul familial; nivelul cultural, educația, tradițiile, valorile, religia, învățământul; factori profesionali; factori economici; factori sociali; c) factorii psihologici endogeni, reprezentați prin: constituție, ereditate, temperament, caracter; comportament; factori patogeni variați. În ceea ce privește factorii circumstanțiali, aceiași autori menționează două grupe
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
următor: un răspuns la un traumatism sau la o acțiune exercitată din exteriorul persoanei; ceea ce urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
urmează în caz de eșec sau de abreacție insuficientă. În sfera psihiatriei și a psihoigienei, conceptul de reacție apare în relație cu următoarele cupluri antinomice: exogen/endogen; organic/funcțional; somatogen/psihogen. Reacția nu este însă, în totalitatea ei, nici un fenomen exogen, nici o producție în întregime funcțională. Ea este separată, ca individualitate, de cuplurile antinomice enumerate. Orice reacție implică confruntarea dramatică dintre o ființă și realitatea externă. Un „joc cu doi actori”, în cadrul căruia este întotdeauna invitat un al „treilea”: terapeutul. În
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip conflictual, pe când relația „terapeut-bolnav” este una reparatorie, de restaurare a stării de sănătate, de vindecare. Noțiunea de reacție în psihiatrie este în cea mai mare parte o creație a Școlii germane de psihiatrie. K. Bonhoeffer introduce noțiunea de reacție exogenă acută, care regrupează toate stările psihiatrice de origine organică. K. Jaspers stabilește trei criterii care definesc și caracterizează orice reacție la un eveniment psihotraumatizant: orice reacție are la originea ei o anumită cauză; conținutul reacției se află într-o relație
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
optimă pentru persoană. De aceasta depinde adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care pot determina apariția unor tulburări afective: factorii exogeni, aparținând mediului extern, și factorii endogeni, intrapsihici, proprii subiectului. Factorii exogeni pot declanșa tulburări afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care pot determina apariția unor tulburări afective: factorii exogeni, aparținând mediului extern, și factorii endogeni, intrapsihici, proprii subiectului. Factorii exogeni pot declanșa tulburări afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S.
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afective printr-o acțiune psihotraumatizantă ideo-afectivă de tip conflictual, ducând la apariția unor reacții individuale diferite ca intensitate, durată și importanță (H. Selye, J.E. McGrath, M.H. Appley și R. Trumbull, R.S. Lazarus, P. Bugard, W. Vogel, S. Raymonds). Factorii stresanți exogeni pot fi sociali, familiali, profesionali sau culturali, ducând la dificultăți de adaptare sau chiar la inadaptarea individului și la stări conflictuale. Factorii endogeni, individuali sau psihogeni, care pot determina tulburări afective, depind de un anumit teren psihobiologic individual, care în
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a încordării psihice sau a solicitării emoțional-afective. 4. Psihoprofilaxia personalității Sistemul complex al personalității umane, structurat bio-psihosocial, în relație cu mediul fizic extern, social, familial, profesional-școlar, cultural, constituie unul dintre aspectele esențiale vizate de acțiunea de igienă mintală individuală. Factorii exogeni sau endogeni mai sus amintiți pot duce, în anumite circumstranțe, la perturbații ale sistemului personalității. Deosebit de vulnerabile sunt perioada copilăriei, adolescența, menopauza. În aceste condiții se pot dezvolta tulburări psihice variate, după cum urmează: stări psihopatice, nevroze infantile, tulburări de comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezvoltarea ortopsihică a individului într-un mediu familial, școlar și profesional adecvat, echilibrat, sanogenetic și protector. Aceste măsuri au un caracter medico-social și psihopedagogic bazat pe o concepție dinamică a personalității. Mediul extern poate acționa asupra personalității prin factorii săi exogeni, fie în sens sanogenetic, stimulând și dezvoltând sănătatea mintală, fie dimpotrivă, morbigenetic, în sensul deteriorării acesteia și apariției bolii psihice (P. Bugard, L. Levi, R.S. Lazarus, C. Enăchescu). Față de aceste aspecte de o mare varietate și complexitate, care invalidează individul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea va lua o
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale motivaționale. Pe baza deliberării, ea va lua o decizie, care înseamnă trecerea la acțiunea deschisă, în spațiul social, ca o reacție față de factorii exogeni ai realității externe cu care persoana a venit în contact. Din punct de vedere dinamic, se pot identifica trei câmpuri ale personalității: câmpul motivațional (motive + mobiluri); câmpul atitudinal sau zona discernământului, a deliberării; câmpul volițional (decizie + acțiune). Sensul desfășurării dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezechilibru a spiritului comunitar; - relații interpersonale tensionate; - conflicte intracomunitare; - creșterea frecvenței conduitelor antisociale de tip agresiv-delictual, manifestate ca violență; - slăbirea coeziunii interne a grupului comunitar-uman, a spiritului gregar; - limitarea considerabilă a libertății comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sugestibilitate crescută fără controlul responsabilității pentru acțiunile întreprinse; c) agresivitate, exprimată prin conduite de violență, acte impulsive, sadism, suicid, omucidere, clastromanie, furt etc. 2. Stările depresive Stările depresive colective sau socio-depresiile sunt tulburări psihosociale care se datorează unor factori morbigenetici exogeni cu acțiune prelungită și care, prin aceasta, produc o epuizare psihică cu repercusiuni asupra stării de spirit, conduitelor, acțiunilor, o stare de descurajare și dezertare, retragere și izolare, renunțare la proiecte. Aceste aspecte specifice societăților dezvoltate sau în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică, la fel ca devianța și sociopatia, se definește în raport cu starea de normalitate. Boala psihică este anormalitatea clinică produsă fie de o tulburare somatică (leziuni organice cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin devieri sau abateri de la normele de conduită socială impuse de modelul socio-cultural și moral, având ca urmare acte antisociale. Sociopatia este o anormalitate a personalității socio-morale a individului, care reprezintă condiția sau terenul favorabil
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe rând cele două forme de agresivitate: autoagresivitatea suicidară și heteroagresivitatea criminală. Suicidul Suicidul este actul de autoagresivitate prin care un individ își produce moartea, determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința de a omorî (to wish to
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
masă. La fel, suicidul apare ca o „soluție” absurdă de ieșire dintr-o situație-limită sau legat de onoare (Tukidides, J. Starobinski, E.D. Dodds). Din punct de vedere medico-psihologic și medico-psihiatric, distingem două forme de suicid: suicidul endogen patologic și suicidul exogen reactiv. Trebuie făcută precizarea că, deși unii consideră suicidul patologic în totalitatea sa, căutând să găsească cauze psihiatrice în orice caz întâlnit, cercetările noastre au demonstrat că numai în 15-20% din cazurile de suicid se poate incrimina o cauză patologică
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]