5,246 matches
-
începe să ne prezinte „un admirabil roman, chiar dacă extrem de sumar, plin de vitalitate și de adevăr, ce se desfășoară pe două planuri (colectiv și individual) care se explică și se luminează reciproc”. Întrepătrunderea dintre psihologic și politic va duce la explicarea vicisitudinilor politice prin metoda psihologică și a celor psihologice prin maniera „politică”, procedee posibile datorită aplicării analogiei fundamentale dintre stat și suflet. Evidențierea psihologică a fiecărei trepte de scădere se face prezentând pe tatăl care, neglijând educația fiului, îl va
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Le Messager Européen, nr. 4/1990, Ed. Gallimard. Cf. Michel Foucault, Istoria sexualității, Ed. de Vest, Timișoara, 1995, p. 272. Erotica filosofică substituie curtării și onoarei problematica adevărului și a ascezei. Cf. Banchetul, 183d-e și Phaidros, 231a-233a. Cf. Banchetul, 192a. Explicarea pasiunii amorului: jumătatea masculină rezultată din tăierea androginului iubește femeia; jumătatea feminină iubește bărbatul. Cele care-au rezultat din tăierea femeii nu dau nici o atenție bărbaților, iar cei care provin din despicarea bărbatului iubesc pe bărbați. Aceștia din urmă, prin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
46 3.3. Etapa de vârstă 16-18 ani 49 3.3.1. Încadrare generală 49 3.3.2. Caracterizare analitică 50 Capitolul II Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterul Ă Ion Dafinoiu 53 1. Conceptul de personalitate 53 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite 56 3. Temperamentul 58 4. Caracterul 61 5. Modificarea comportamentului prin sistemul de întăriri și pedepse 65 6. Rolul expectanțelor în dezvoltarea personalității 67 Capitolul III Aptitudinile și importanța lor în activitatea școlară Ă Bogdan
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cuza”, Bulevardul Copou, nr. 11, Iași. 30 ianuarie 1998 Andrei Cosmovici, Luminița Iacob Introducere tc "Introducere " Obiectul și importanța psihologiei școlaretc "Obiectul [i importanța psihologiei [colare" Andrei Cosmovicitc "Andrei Cosmovici" 1. Psihologia este știința care se ocupă cu descrierea și explicarea fenomenelor psihice verificabile. Pe de o parte, fenomenele psihice se exprimă în comportamentul nostru obiectiv, prin acțiuni, comentarii verbale și modificări expresive, pe de alta, ele se manifestă în interiorul ființei noastre prin imagini, idei, dorințe, sentimente care nu ne sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltării ontogenetice 1.2. Modele și teorii ale dezvoltării psihicetc "1.2. Modele [i teorii ale dezvolt\rii psihice" Sub impactul mai general al modelelor filosofice și științifice ale devenirii și evoluției lumii vii Ă problemă fundamentală a ontologiei Ă, explicarea dezvoltării psihice face și ea obiectul unor poziții interpretative diverse. Respectând și acceptând nuanțele, se poate distinge, totuși, mai evident sau mai voalat, o grupare a teoriilor psihologice ale dezvoltării în jurul a trei modele clasice: modelul organicist, modelul mecanicist și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe drept cuvânt, dacă toți autorii respectivi vorbeau despre același lucru. Se impune mai întâi să deosebim persoana de personalitate. Termenul de persoană desemnează individul uman concret. Personalitatea, dimpotrivă, este o construcție teoretică elaborată de psihologie în scopul înțelegerii și explicării Ă la nivelul teoriei științifice Ă a modalității de ființare și funcționare ce caracterizează organismul psihofiziologic pe care îl numim persoană umană. Această primă precizare ne permite să diferențiem conotația științifică a termenului personalitate Ă categorie, construcție teoretică Ă de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
relație cu anxietatea sau stabilitatea emoțională/tendința nevrotică; multe conțin variabile referitoare la nivelul energetic sau al activităților. Dominanta și sociabilitatea sunt de asemenea prezente. Unele din aceste trăsături vor fi prezentate în secțiunea referitoare la caracter. 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite tc "2. Descrierea [i explicarea personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât și al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
variabile referitoare la nivelul energetic sau al activităților. Dominanta și sociabilitatea sunt de asemenea prezente. Unele din aceste trăsături vor fi prezentate în secțiunea referitoare la caracter. 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite tc "2. Descrierea [i explicarea personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât și al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației comune, fie a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tipuri: Ă tip vocabular Ă se oferă subiectului o listă de cuvinte cerându-i-se să le explice sensul; Ă tip fraze, în care i se oferă unui subiect o serie de fraze (de obicei aforisme sau proverbe) cu solicitarea explicării sensului. O altă variantă, mai ușor de aplicat, este aceea în care se oferă o serie de „pseudoproverbe” cerându-i-se subiectului să explice dacă fraza respectivă exprimă un adevăr sau nu. Importanța factorului verbal pentru școlar este evidentă, dacă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mult tendința de apropiere a celor două metode, îmbinarea ambelor categorii și evitarea unilateralității, care nu poate fi decât dăunătoare. Interpretarea cantitativă și calitativă a rezultatelor obținute prin metode psihometrice oferă atât posibilitatea ierarhizării subiecților în funcție de performanță, cât și explicarea modului de obținere a performanței. Metodele clinice s-au perfecționat, găsindu-se mijloace de standardizare a interpretărilor și comparații în condiții mai exact determinate. Metoda observației este una din cele mai vechi metode utilizate în cunoașterea psihologică, și constă în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
suprasolicitarea și blocarea recepției auditive pe care o produce), o astfel de comunicare facilitează procesul concentrării atenției; e. Combinarea variată și convergentă a mesajelor verbale, parași nonverbale, poate reprezenta un spor de claritate (cât de puțini sunt cei care, în explicarea noțiunii de spirală, nu recurg la gestul „clarificator”) și, prin aceasta, economie de timp; f. Comunicarea divergentă însă poate produce confuzii, nesiguranță și chiar refuzul conținuturilor transmise. Să ne gândim la situația în care mesajul verbal al profesorului afirmă importanța
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deficiențele altui factor (cuma ar fi mediul). Iar în al treilea rând, poate avea loc o interacțiune între anumiți factori, precum inteligența și motivația, unde nivelurile ridicate ale ambilor factori accentuează creativitatea. În general, teoriile interacționiste ale creativității oferă posibilitatea explicării unor factori diverși ai creativității (Lubart, 1994). Spre exemplu, analiza realizărilor științifice și artistice sugerează că media creativității într-un domeniu se situează, în general, în segmentul inferior al distribuției, în timp ce segmentul exterior (nivelurile superioare de creativitate) se extinde destul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
viitoarele cercetări asupra creativității pe plan psihometric sau metodologic. Evoluția abordării psihometrice Prevalența perspectivei psihometrice este uimitoare dacă luăm în considerare convingerea larg răspândită că fenomenul creativ este imposibil de definit și de măsurat (Callahan, 1991; Khatena, 1982). Încercările de explicare a impactului metodologiei psihometrice vizează, în general, paralela dintre evoluția cercetării creativității și cea a cercetării inteligenței (Gardner, 1988b, 1993a). Din moment ce utilizarea tehnicilor psihometrice predomină în cercetarea ambelor fenomene, paralela este relativ depășită. De exemplu, metodologiei antropometrice care a marcat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
directe la noile cunoștințele dobândite (se vor include aici informațiile declarative și concrete și cele procedurale sau know-how). Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce pot fi clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de realizat. Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior. Efectele unei asemenea manipulări pot consta în reacții emoționale și investigatorul se poate confrunta cu necesitatea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
atunci când afectivitatea constituie tema cercetării, se apelează deseori la procese fundamentale (percepție, atenție) pentru a explica situația. Ea reprezintă o viziune care corespunde întru totul ipotezelor metodelor experimentale și poate acționa în detrimentul cercetării creativității sau, cel puțin, al încercării de explicare a creativității prin intermediul proceselor (preverbale) nonverbale (Smith, 1990; Tweney, 1996). Exemplele cele mai elocvente de studii care utilizează un alt tip de manipulare decât cea strict informațională sunt date de studiile ce întrebuințează arta ca formă de intervenție (Wikstrom et
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să reconstruiască semnificația experienței acestuia din prisma lui - o încercare de a fi obiectiv prin înlăturarea propriilor interpretări. Este un rol care permite îi cercetătorului o apropiere maximă de cazul său. La fel de important, rolul critic presupune evaluarea datelor în scopul explicării și interpretării lor prin distanțarea cercetătorului de caz. Aici obiectivitatea este dată de eliminarea interpretărilor subiectului, prin distanțarea de subiect și prin evaluare „detașată”. Astfel, scopul celor două roluri, fenomenologic și critic este de a obținere o viziune obiectivă, iar
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că există o legătură pozitivă între creativitate și cunoaștere, rămâne totuși deschisă problema modului în care este folosită cunoașterea în gândirea creativă. Întrucât cele mai recente teorii despre gândirea creativă se bazează pe ideea tensiunii, accentul a fost pus pe explicarea modului în care subiectul se poate rupe de cunoaștere. În consecință, s-au spus puține lucruri despre modul în care sunt dezvoltate cunoștințele deja acumulate pentru a acoperi situațiile noi. Prin urmare, nu putem oferi aici prea multe sugestii specifice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
XX, mișcarea eugenistă a avut, incontestabil, un impact important În acest secol asupra discursului științific, dar și, În sens mai larg, asupra celui public. Numeroși oameni de știință remarcabili au fost convinși de argumentele eugeniștilor referitoare la importanța eredității În explicarea comportamentului uman și mulți au fost cuceriți de magia posibilității de a controla acest proces, ignorând aspectele mai Întunecate ale eugeniei. Ca oameni de știință, se bazau pe propriul simț al obiectivității și al responsabilității, fără a fi Încercați de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
-i putea antrena și pe alți oameni. Raymond Aron, Les Étapes de la pensée sociologique, Gallimard, colecția „Tel”, Paris, 1991, p. 444 (prima ediție: 1967). Dacă reziduurile sunt constantele spiritului uman, ele sunt însoțite de „derivații” mult mai variabile, ce vizează explicarea și justificarea acțiunilor dominate de reziduuri sau demonstrarea temeiului lor (Pareto, 1916, § 845). Este vorba despre o operațiune a spiritului ce vizează să convingă (sau să se convingă) de faptul că o acțiune nelogică este una întru totul logică, comandată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
psihologică Copiilor și nepoților mei Cuprins Argument ................................................................................................................................ 5 Partea Întîi: Dimensiuni ale existenței umane Dimensiunea intelectuală și afectivă: Cuvîntul, noțiunea, judecata, ideea, teoria - particularul, accidentalul.................................... 9 Spirit critic, obiectiv - apreciere și autoapreciere subiectivă ............................................... 12 Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul ..................................... 16 Logică/coerență, certitudine, realism - ilogism, nerealism, ambiguitate ........................... 18 Dimensiunea imaginativă și creativă a psihicului - rigiditatea, rutina, stereotipul ............... 27 Conștiință, cunoaștere, conștientizare; niveluri ale conștiinței............................................. 29 Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simțul realității..................................... 34 Nebunia judecății (delirul) .................................................................................................... 37 Sens
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
un cuvînt la „ceea ce este unic și deci imprevizibil.” (H. Bergson) Același B. Pascal a fixat, de altfel, limitele rațiunii, În binecunoscutul aforism: „Inima Își are rațiunile ei pe care rațiunea nu le cunoaște”. Simbolurile și capacitatea de reprezentare, de explicare; proiectul „Fără a cunoaște puterea cuvintelor e imposibil să cunoști oamenii.” (Confucius) Acest adevăr reiese din analizele psihologice de mare finețe pe care ni le oferă, de exemplu, operele lui W. Shakespeare, F.M. Dostoievski, Miguel de Cervantes etc. Este adevărat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conformarea membrilor unei instituții este reprezentat de soldații care deși știu că au șanse reduse de supraviețuire, luptă în prima linie, și o fac deoarece instituția în cadrul căreia acționează, armata, a instituționalizat această normă. În al doilea rând, i. permite explicarea stabilității unor instituții precum democrația și economia de piață, prin analizarea căilor urmate de factorii interni, precum și de interacțiunile dintre aceștia. Elementul de noutate în planul dezvoltării sociale individuale este reprezentat de faptul că elementele de ordin intern ale institușiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
procesului de schimbare socială, punând accent pe adaptabilitate. În acest sens, el reprezintă baza de argumentare în direcția modificării scopurilor birocrației. Astfel, discursul weberian de eficiență și competiție birocratică (vezi birocrație si administrație publică) este înlocuit de o preocupare pentru explicarea asemănărilor dintre organizații. Procesele izomorfice au fost analizate în diferite domenii, de la manualele de colegiu la reformele administrative. Axarea asupra organizațiilor a fost lărgită astfel încât să poată surprinde imitări ale programelor de politici (publice sau private) și design instituțional. Definirea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conștienți că sunt observați. Opțiunea de a nu divulga poziția de observator sporește calitatea informației culese, dar ridică probleme speciale de etică. Opțiunile pot fi diferite din acest punct de vedere. Există specialiști care recomandă culegerea informațiilor fără divulgarea și explicarea poziției observatorului, după cum există specialiști care consideră că o asemenea strategie este inacceptabilă. Indiferent de poziția adoptată de observator, confidențialitatea informației reprezintă un element major în prezentarea informațiilor rezultate în urma aplicării observației. Culegerea informației se realizează conform unui protocol de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
puterii. Doar mineriada din 1999 a fost o m.s. autentică, clar revendicativă, în timp ce restul mișcărilor minerilor au fost acțiuni politice „cu mijloace alternative”, violente, ale unei puteri politice, ale cărei resurse convenționale și a cărei legitimitate erau slabe. La nivelul explicării proceselor de mobilizare, Gledhill arată importanța preexistenței unei structuri organizatorice care permite evitarea dilemelor acțiunii colective. În cazul acesta, structura a fost Confederația Națională a Sindicatelor Libere din Minerit Articolul lui Ban și Românțan (2006), alături de cele de mai sus
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]