3,439 matches
-
nonverbale în sprijinul consolidării comportamentelor pozitive; orientează valoric prin serii de intervenții cu caracter umanist tendințele negative identificate în conduitele elevilor; încurajează și manifestă solidaritate cu unele momente sufletești ale clasei; - consiliază elevii în activitățile școlare, dar și în cele extrașcolare, prin ajutorare, prin sfaturi, prin orientarea culturală și axiologică a acestora. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară; - controlează elevii în scopul cunoașterii stadiului în care se află
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
salt și s-au dovedit la fel de bine integrați în societate și cu o personalitate la fel de echilibrată ca și elevii dotați, însă care au rămas la nivelul lor școlar normal; le place la fel de mult la colegiu, participă la fel de mult la activitățile extrașcolare și au același sentiment sănătos de autoapreciere. Pe scurt, după cum concluzionează cele două autoare ale studiului, a sări sau nu peste anii de studiu nu are un anumit efect și putem alege modul de educație care ne place, odată ce acesta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al evoluției unor fenomene sociale. În contextul școlar, integrarea reprezintă procesul de educare a copiilor cu sau fără cerințe speciale În același spațiu și În aceleași condiții, având drept scop final participarea deplină a tuturor copiilor la activitățile școlare și extrașcolare; prima condiție pentru integrare este acceptarea conștientă de către membrii grupului a fiecărei persoane, aceasta fiind favorizată de o organizare școlară care pune În act o metodologie de intervenție didactică, bazată pe un curriculum flexibil. O versiune mai sintetică a nivelurilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
activități, care sunt selectate În funcție de: potențialul elevilor integrați și tipul deficienței, resursele și disponibilitatea școlii, interesele elevilor, solicitările părinților etc.; - integrare ocazională - participarea În comun a elevilor cu dizabilități alături de colegii lor din școala obișnuită la diferite activități școlare și extrașcolare (excursii, serbări, Întreceri sportive, spectacole etc.). În funcție de numărul copiilor integrați Într-o clasă, putem Întâlni: - integrare individuală - atunci când se realizează integrarea unui singur copil Într-o clasă obișnuită; - integrare În grupuri mici - atunci când se realizează integrarea unui grup de 2-3
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
tip incluziv, părinții au dreptul să-și exprime propria viziune asupra modului de funcționare a școlii și să participe concret la influențarea actului managerial din școală. De asemenea, familiile copiilor cu cerințe speciale au obligația să se implice În activitățile extrașcolare ale copiilor și să dea dovadă de răbdare și Înțelegere față de schimbările mai lente sau mai rapide din viața copiilor lor. Pentru o mai eficientă susținere a școlii incluzive din partea familiilor, membrii acestora trebuie să satisfacă un minimum de cerințe
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mare parte a activităților sale În afara orelor, când, prin activități și metode didactice specifice, consolidează conținuturile Învățării prezentate la orele de curs și Îi ajută pe elevi să-și Îndeplinească obligațiile și sarcinile individuale cerute la clasă. De obicei, activitatea extrașcolară a elevului cu cerințe educative speciale, desfășurată Împreună cu profesorul de sprijin este inclusă În programul unor centre de zi sau de ocrotire și asistență, unde, pe lângă activitățile educative, copiii sunt antrenați În programe de recuperare sau compensare a deficiențelor lor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
rezultatele elevilor și oferind modalități inovatoare și flexibile de obținere a acestora; - o anumită preocupare pentru monitorizarea impactului acestor inovații asupra elevilor atât la nivel individual, cât și de grup; - utilizarea datelor referitoare la frecvență, eliminare/exmatriculare, participare la activități extrașcolare și la rezultatele obținute pentru a evalua procesul de incluziune și pentru a stabili prioritățile viitoare; - priorități clar formulate de comun acord și bine Înțelese de Întregul personal, incluse Într-un plan de dezvoltare realist; - Încrederea În eficiența parteneriatelor cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pe termen lung. Acest proces deosebit de complex și cu urmări importante pentru integrarea școlară a copilului cu cerințe speciale se face În echipă de specialiști, periodic, la comisiile de expertiză complexă a copilului, precum și continuu, În cadrul activităților zilnice, școlare și extrașcolare, destinate recuperării și educării copilului deficient; - stabilirea obiectivelor programului, pe termen scurt, mediu și lung, diferențiat pe domeniile implicate În procesul recuperării și educării (psihologic, pedagogic și social) și Într-o formulă operaționalizată care să faciliteze o evaluare corectă; - elaborarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
conținuturilor Învățării, sunt necesare intervenția unui interpret și alocarea unui timp suplimentar de lucru. Toate aceste probleme pot fi rezolvate prin intervenția unui profesor de sprijin specializat În activitățile didactice cu elevii nevăzători, care este responsabil și de activitățile educative extrașcolare ale acestora. În ultimul timp, au apărut o serie de echipamente și tehnologii informatice care pot veni În ajutorul elevilor cu tulburări de vedere și al educatorilor, facilitând procesul de Înțelegere și Învățare a unor cunoștințe și abilități, oferindu-le
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
anticipați care dintre acești pași poate prezenta dificultăți, având În vedere limitările funcționale specifice ale fiecărui elev și stabiliți Împreună facilități În acest sens; - luați toate măsurile pentru ca și elevii din scaune rulante să poată lua parte integral la activitățile extrașcolare desfășurate; dacă o anumită activitate necesită muncă de teren sau deplasare pe teren, mulți dintre elevii În scaune rulante pot avea nevoie de aranjamente speciale pentru călătorie, incluzând Însoțitori și automobile cu rampe adaptate sau cu ascensor electric, facilități privind
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
din clasă, disponibilitatea fiecărui profesor de a lucra diferențiat și individualizat acolo unde condițiile și limitele de timp permit acest lucru etc.; - politica educațională adoptată la nivelul școlii privind organizarea și structurarea curriculumului la decizia școlii și a activităților educative extrașcolare din perspectiva cerințelor educaționale speciale ale copiilor cu handicap. Pornind de la rezultatele acestei analize, se pot stabili obiectivele și activitățile concrete prin care unitățile de conținut de la fiecare disciplină pot fi modificate, adaptate sau accesibilizate În funcție de nivelul cerințelor și de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
datorită faptului că este un concept cu o Încărcătură predominanat psihologică, fără a avea vreo legătură cu termenul de neformativ sau needucativ. (Teodor Cozma, p.36) În realitate acest tip de educație exprimă de fapt sensul vechii sintagme de educație extrașcolară care are o pondere destul de mare În Învățământul românesc. Există un raport de complementaritate cu educația formală ce rezultă atât din analiza conținuturilor, modalităților și formelor de realizare, cât și din faptul că instituțiile școlare tind să-și extindă competența
EDUCAȚIA NONFORMALĂ – MIJLOC DE INTERRELAȚIONARE ÎNTRE COPII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Simina GRIGORUȚĂ, Elena SEMEN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2126]
-
clasei); evidențierea lucrărilor personale fiecare elev are la expoziția clasei produse ale activității sale cu numele lui trecut pe lucrare; expoziții cu vânzare pentru achiziționare de noi materiale de lucru (elevul se simte valorizat); implicarea În activitățile desfășurate În mediul extrașcolar vizite la muzee, teatru, concursuri - copiii din grupuri dezavantajate vor fi sprijiniți să participe la aceste activități, care sunt foarte importante În dezvoltarea autonomiei personale și sociale, de către ceilalți elevi, de către cadrele didactice și directorul școlii, În relație cu alte
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
din grupuri dezavantajate vor fi sprijiniți să participe la aceste activități, care sunt foarte importante În dezvoltarea autonomiei personale și sociale, de către ceilalți elevi, de către cadrele didactice și directorul școlii, În relație cu alte instituții În care se desfășoară activitățile extrașcolare; vor fi sprijiniți fie prin sponsorizări ale instituțiilor implicate - de exemplu, la teatru din 20 elevi 5 au posibilitatea de a intra gratis, la fel la muzeu sau În Grădina Botanică sau ceilalți elevi vor aduna bani și pentru cei
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
clasă. Acest model are avantajul că permite valorificarea resurselor și experiențelor deja existente În cele două tipuri de școli fără a necesita cheltuieli suplimentare, Însă constituie o formă restrânsă de integrare deoarece elevul cu cerințe speciale Își va continua activitatea extrașcolară În spațiile și decorul rezidențial al școlii speciale de care aparține. Profesorii din școala specială beneficiază de posibilități de predare mult mai largi, iar profesorii din școala obișnuită se pot informa asupra multiplelor aspecte legate de nevoile și posibilitățile reale
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
comitetelor de părinți În structuri active și dinamice care Își pot asuma rolul de interfață În relația dintre școală și părinți; ameliorarea modalităților de informare a părinților; diseminarea unor informații clare cu privire la școală, activitățile și problemele ei; organizarea unor activități extrașcolare diversificate În regim de parteneriat. În același timp, este necesar ca școala să creeze asociații comune care să unească părinți, elevi și cadre didactice, să ofere unele servicii educaționale adresate părinților În spiritul beneficiului reciproc. III. DIRECȚII DE PARTENERIAT CU
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
facă față cel puțin la cerințele minime ale Învățământului de masă. Și În plus, integrarea cere introducerea de schimbări În construcții, organizare școlară, pedagogie, metode de evaluare, etică școlară, recrutare de personal, și nu În ultimul rând abordarea de activități extrașcolare care să solicite În mod adecvat pe fiecare copil. Ea subliniază necesitatea colaborării și coordonării activității medicale, școlare, social-politice, economice, pentru ca să cunoască continuitate pe toate planurile. În acest context, putem considera că există și anumite trepte la nivelul cărora se
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
contactului cu copiii cu nevoi speciale, Îi vor Înțelege, Îi vor accepta și Își vor forma chiar atitudini de protejare a acestora În grupurile obișnuite. De asemenea, școala incluzivă facilitează și participarea efectivă (activă) a copiilor cu CES la activitățile extrașcolare și extrafamiliale, participarea copiilor cu dizabilități la viața În familie și În comunitate, asigurând unele activități de susținere și de sprijinire În funcție de cerințele individuale. De asemenea, se realizează interacțiunea copilului cu deficiențe cu cei fără deficiențe În contexte nonformale sau
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
permite o existență sau o valorificare În condiții normale a potențialului intelectual și atitudinal de care acesta dispune și induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. În consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și de desfășurare a lor În relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel Încât să poată veni În Întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt În raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
schimbărilor realizate În politica, cultura și practicile școlare, contribuind la schimbarea imaginii unității de Învățământ În comunitatea locală. Dezvoltarea parteneriatelor cu Școala Specială „C. Păunescu” Iași (schimburi de experiență Între cadre didactice, comisii metodice comune, activități de parteneriat didactic, activități extrașcolare comune) au contribuit la: Înțelegerea problematicii specifice integrării școlare În primul rând de către cadrele didactice; identificarea aspectelor pozitive și a avantajelor pe termen lung pentru dezvoltarea lor personală (crescând atractivitatea activităților școlare); identificarea, recunoașterea și valorificarea efectelor pozitive, directe și
MODALITĂȚI DE RĂSPUNS LA NEVOILE EDUCAȚIONALE ALE ELEVILOR CU CES INTEGRAȚI ÎN ŞCOALA „IONEL TEODOREANU” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela GURGU, Luciana FRUMOS, Coca-Marlena VASILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2116]
-
construite de teoreticienii domeniului său. Cum le primește, cum le interpretează, cum le aplică, aceasta e discuția. Una din cele mai savuroase paradigme este “școala altfel”. Această paradigmă ar trebui să dizolve toate frustrările că n-ai timp pentru activitățile extrașcolare. Ar trebui să creeze fante pentru creativitate. Originalitatea ar trebui să expandeze în sfărșit prin ochiurile acestui tip de paradigmă care pune informalul în formal. De multe ori ceea ce este formal este și excesiv de rigid, ori mult prea sec, ori
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
sau de geografie, programele oficiale ale concursurilor de admitere, modalitățile de formare continuă ar decide în mod legitim ce trebuie să se studieze, ce trebuie să se știe și ce trebuie să se redea. • Forma concurențială Loisir-urile și activitățile extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură necesare pentru "animarea" bunurilor capitalizate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puternic asiguratorie pentru profesori, elevi sau familiile lor. I se cere, uneori, "o neutralitate imposibilă"64 pentru că, din rațiuni didactice, este obligat să simplifice, să ierarhizeze, să limiteze, să elimine, să personifice, să idealizeze, să "coloreze", să convingă. Iar presiunile extrașcolare (politice, financiare, editoriale, etc.) sunt și ele nelipsite. Lumea văzută prin pagini de manual rămâne, întotdeauna, "parțial fictivă" și arată "ceea ce societatea ar trebui să fie, nu ceea ce este cu adevărat"65. Înainte de a fi analizat ca instrument al memoriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au fost neapărat ignorate de elevi. Solicitați formal după ceremonialul testărilor școlare, anunțate, pregătite, notate mulți elevi ar fi capabili să redea o cantitate impresionantă de informații corecte. Mult mai important este faptul că ei au un potențial narativ propriu, extrașcolar, care poate fi mobilizat oricând, pentru redarea "liberă" a personajului istoric. Cum fondul dominant al acestor narațiuni pare să provină din lecturile istorice pre și para-școlare, ne putem întreba, pe bună dreptate, cum au secondat ele manualele și care a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
își exprimau astfel nevoia de solidaritate. Pentru a înțelege cum s-au cumulat, în timp, ritualurile definitorii acestor celebrări, trebuie să amintim intervențiile decisive dar nu exclusive ale ministrului Spiru Haret 138. Ethosul haretian a încurajat în mod constant "activitățile extrașcolare", grupate mai ales în zona învățământului primar și îndeosebi a aceluia din mediul rural. Politica sa școlară era animată de un generos ideal de civilizare și activizare a lumii satelor și a lucrătorilor de la orașe. Urmărea să încurajeze pe toate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]