1,468 matches
-
migreze în stroma perivasculară și să formeze mugurele vascular. Acesta se extinde și ia o formă tubulară, din care se va dezvolta rețeaua circulatorie. Atunci când celulele endoteliale părăsesc vasul parental, au loc procese de migrare și de degradare a matricei extracelulare, similare celor ce au loc în invazia locală [339]. Factorii reglatori cu rol stimulator în angiogeneză sunt prosta glandinele, nicotinamida, βFGF, angiogenina, PD EGF și VPF/ VEGF. Acești factori au posibilitatea de a induce motilitatea, proteoliza și proliferarea celulară (fenomene
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de colagen de tip IV și V, ce se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
se organizează sub forma unei rețele tridimensionale, într-un mediu compus din proteoglicani și glicoproteine [408]. Constituienții cei mai importanți sunt colagenul de tip IV, laminina, fibronectina, iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
iar din clasa proteoglicanilor și glicozaminoglicanilor, heparansulfatul și condroitinsulfatul. Prin această structură, matricea extracelulară și, mai ales membrana bazală, capătă un rol de filtru macromolecular selectiv, cu reglarea schimburilor dintre celulă și mediul interstițial [29]. Interacțiunea dintre celule și matricea extracelulară creează condiții optime de creștere, diferențiere și organizare tisulară a celulelor, prin controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În acest proces au loc o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o celulă mai mobilă, de tip fibroblastic (transformare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine [50]. Celula metastatică își suprimă legăturile cu celulele învecinate, străbate membrana bazală, migrează prin matricea extracelulară și pătrunde într-un capilar; toate aceste procese sunt mediate în permanență de receptorii de adeziune celulară. În torentul circulator intră în acțiune alți receptori care mediază: adeziunea cu trombocitele sau leucocitele (favorizând transportul), desfășurarea proceselor imunologice de apărare și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
adeziune la celulele endoteliale [465,471]. După fixarea la endoteliul vascular apar o serie de fenomene, cum ar fi retracția celulelor endoteliale, cu expunerea membranei bazale. Celulele metastatice se fixează pe membrana bazală și apoi o străbat, trecând în matricea extracelulară a organului țintă și încheind ciclul de formare a tumorilor secundare [159]. Receptorii care mediază acest proces al metastazării aparțin mai multor familii și au diferite roluri: structural (de menținere a structurii țesuturilor și de ancorare a lor de membrane
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
țesuturilor și de ancorare a lor de membrane bazale), în morfogeneză, coagulare, transmiterea diverselor semnale între celule, circulația limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
limfocitelor (fenomenul de „homing”, orientarea limfocitelor T și NK), etc [197]. Din punct de vedere structural, receptorul prezintă 3 domenii [294]: domeniul extracelular, care asigură cuplarea cu ligandul (numit în acest caz contrareceptor), ce poate fi o moleculă din matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
matricea extracelulară sau de pe o celulă adiacentă; porțiunea transmembranară, care fixează întregul complex; domeniul intracitoplasmatic, ce interacționează cu elementele citoscheletului celulei proprii. Prin intermediul acestor tipuri de receptori (de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de adeziune) se formează o adevărată rețea cu celulele învecinate și cu matricea extracelulară de care se ancorează, conferind stabilitate și rezistență structurii tisulare. Această rețea servește ca suport structural dar are și rol de transmitere a informației din mediul extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
extracelular către celule, declanșând organizarea unor complexe moleculare sau activarea unor programe genetice specifice. Din punct de vedere schematic, desfășurarea invaziei locale poate fi divizată în trei etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul de
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
etape [263]: 1. Desprinderea celulelor din tumora primară și atașarea lor la matricea extracelulară. Separarea celulelor se realizează, pe de o parte, prin anihilarea funcției caderinelor, iar pe de altă parte, prin activarea receptorilor capabili să recunoască molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul de inițiere a acestui proces nu se cunosc încă. Rezultatul îl constituie dereglarea transmiterii semnalelor din exteriorul spre interiorul celulei, cu repercusiuni asupra fiziologiei, morfologiei și diferențierii celulare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot divide dacă nu sunt ancorate pe un suport solid. Prin urmare, se pare că interacțiunea integrineligand este obligatorie pentru transmiterea semnalelor
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de caderine (E,N și P) care, ca și integrinele, pot acționa ca molecule inhibitorii ale invaziei [224]. 2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV (gelatinaze) și stromelizin. Creșterea activității colagenazelor de tip IV este asociată mai puternic cu fenotipul metastatic și poate fi inhibată de acidul retinoic [437]. Enzimele eliberate în mediul extracelular se leagă cu receptori prezenți pe suprafața celulelor tumorale și această cuplare declanșează reacția de liză, atât direct (enzime cu substrat specific, colagenazele), dar și indirect, prin activarea altor enzime de la nivelul punctului de contact. Evaluarea calitativă sau cantitativă a
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care pot fi specifici (LU-CAM, N-CAM, etc.) sau nespecifici ]215,224,349,350]. Pentru a prolifera în organul țintă, celulele metastazate necesită o serie de condiții favorizante (numite de unii ecosistem metastatic): vascularizație, receptori specifici
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
intervin în asamblarea și separarea microtubulilor, respectiv la formarea fusului mitotic și în locomoția celulară [106,263]. Cancerogeneza și progresia tumorală apar astfel ca două procese intricate, constând în evenimente succesive în care intervin multiple interacțiuni între celule și matricea extracelulară. Leziunile inițiale sunt discrete și pot interesa orice segment al căii de transducție a semnalului normal de proliferare / diferențiere celulară și va avea ca rezultat o destabilizare a genomului. Atunci când leziunile nu sunt corect reparate, evenimentele mutante se vor acumula
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
5-6 ore. Menținerea unui semnal activ pentru mai mult de câteva ore face necesară activarea secvențială a mai multor receptori [294]. Legarea factorului de creștere cu receptorul declanșează fenomenul de transducție a semnalului, adică de transmitere a informației din mediul extracelular către moleculele intracelulare, care reprezintă de fapt mesagerul de ordinul 2. Mecanismele care intervin în procesul de transducție sunt multiple. La nivelul substratului lipidic al membranei au loc o serie de fenomene: deplasarea laterală a receptorilor, dimerizarea acestora, interacțiunea porțiunii
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
fiind carcinom tubular. Carcinomul coloid (mucinos, gelatinos) reprezintă 0,12% din cazurile de carcinoam mamar prezente în lotul studiat (6 cazuri). Diferențierea mucinoasă apare și în 3% din alte forme de cancer mamar. Se caracterizează prin acumularea de secreție mucinoasă extracelulară în jurul grupurilor de celule tumorale. Carcinomul medular reprezintă în lotul studiat 3% din toate carcinoamele; fiind mai frecvent la vârste mai tinere. Microscopic prezintă aspecte histologice complexe, cu reacție limfo plasmocitară intrași peritumorală intensă, cu diferențiere nucleară redusă. Carcinom tubular
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
6,7), intermediar, 264 (52,8% din cazuri); grad III (8,9), insuficient diferențiat, 106 (21% din cazuri). Celule cu nuclei anaplazici, nucleoli proeminenți, limite celulare dificil de precizat, dând aspectul de sincițiu Carcinom coloid: celule tumorale înconjurate de mucină extracelulară abundentă. Gradarea nucleară utilizată este cea propusă de Fisher, luând în calcul următoarele elemente: anizonucleoza, dimensiunile nucleare, intensitatea mitozelor, aspectul nucleolilor, aspectul cromatinei. În raport cu notările efectuate se obțin următoarea gradare: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1 (diferențiere
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
prezintă sub forma a doi tubi endocardici care se unesc pentru a forma un tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de o matrice extracelulară bazală secretată de celulele miocardice numită gelatina cardiacă (reticul mioepicardic) care induce ocluzia lumenului tubular în timpul contracției și are rol de depozit pentru factorii inductori proveniți din celulele miocardice care vor modifica diferențierea celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Unite 1953: James Watson și Francis Crick evidențiază dubla structură helicoidală a ADN-ului 1950: Frank Burnet enunță teoria selecției clonale a răspunsului imun 1955: Jonas Salk descoperă primul vaccin antipoliomielitic 1960: Arthur Kornberg demonstrează sinteza ADN în extractul bacterian extracelular 1964: Apare primul vaccin pentru rujeola 1967: Apare primul vaccin pentru oreion 1970: Howard Temin și David Baltimore descoperă că unele virusuri ARN folosesc revers transcripția (reconstituirea ADN din ARN) ca etapă în ciclul replicării virale Apare primul vaccin pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diareea de tip apos, asocierea vărsăturilor și febrei, vârstele extreme (sugari sau vârstnici). În practică se utilizează aprecierea severității deshidratării în trei grade: I < 5%; II 5-10%; III > 10%. Mecanismul deshidratării acute poate fi extra sau intracelular: semne de deshidratare extracelulară: pliu cutanat leneș sau persistent, facies încercănat, deprimarea fontanelei la sugari, extremități reci, marmorate, oligurie, colaps semne de deshidratare intracelulară: sete, uscăciunea mucoaselor, tulburări de conștiență. Evaluarea biologică a deshidratării acute în se bazează pe nivelul hemo concentrației, hipopotasemiei și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]