17,388 matches
-
exterior), tipurile de reguli și măsura în care acestea stabilesc mecanisme clare de utilizare a sistemelor de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ale bunurilor comune: non-exclusivitatea și rivalitatea . Caracteristicile de non-exclusivitate și rivalitate sunt intrinseci resursei și nu trebuie confundate cu forma de proprietate sau de exploatare a resursei. În plus, faptul că resursa este comună nu înseamnă că unitățile de resursă extrase nu pot fi bunuri private. Cu alte cuvinte, deși sistemul de resurse (pădurea, pășunea) este un bun comun, odată extrasă și apropriată individual, o unitate de resursă devine bun privat (Dietz et al., 2003, p. 18). Această distincție este identificabilă
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
între băștinașii susținători ai regimului devălmășiei și nebăștinașii susținători ai drepturilor de proprietate individuale. Obștile încearcă să reducă efectele supraexploatării resurselor comune prin plafonarea drepturilor de folosință. Plafonarea drepturilor de folosință încearcă să limiteze cantitățile de resurse ce pot fi extrase și folosite de fiecare apropriator. În cazul pădurilor se fixează o cantitate anuală de lemne care poate fi tăiată pentru consumul propriu. Depășirea cantității permise era considerată exploatare în scopul obținerii de venit și era interzisă sau, în unele sate
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul în care sistemul de resurse comune începe să reprezinte o sursă de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Primul este de a arăta că teza avansată de H. Stahl - potrivit căreia disoluția nivelului confederal al obștilor din Munții Vrancei a avut loc din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
stabilitate decât în număr. Ei nu aveau însă preferințe egalitariste, iar preferințele colectiviste s-au schimbat imediat ce creșterea productivității a permis-o. Consecvent, proprietatea a urmat noile preferințe, devenind predominant privată. Un mare număr de speculații și explicații poate fi extras pornind de la această idee; argumentul mi se pare corect și pentru că explică foarte multe cazuri. Unul dintre acestea, și o dovadă în același timp, este reacția comunităților și societăților în fața pericolelor comune: organizarea civilă este abandonată în favoarea uneia colectiviste, structurată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății devălmașe. Expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române a fost orizontală, în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
au trezit, încetul cu încetul, suspendate între memoria utilității pierdute și gratuitatea expresiei. în cazurile cele mai optimiste, artistul decorativ, fie el metalist, ceramist, textilist sau sticlar, s-a refugiat în universul seducător al materialelor și al tehnicilor, încercînd să extragă de aici, din inepuizabilul său cîmp de virtualități, direcțiile mari ale gîndirii plastice și formele artistice propriu-zise. în celelalte cazuri, mai puțin fericite ori, Doamne ferește, chiar mai rău, el a făcut tentative disperate fie de a mima gratuit obiectul utilitar
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
legii vor suferi rigorile Codului Penal: arestarea până la cinci ani și amenzi usturătoare. Decretul era justificat prin "respectarea convenției de Armistițiu". A urmat publicarea a patru broșuri intitulate Publicații interzise (1945, 1946, 1947, 1948) și numeroase altele, de uz intern. Extrag un scurt pasaj din volumașul apărut în 1948: "în acțiunea ei criminală de a menține cu orice preț poporul în ignoranță și obscurantism, reacțiunea a folosit toate mijloacele care puteau să o ajute la aceasta. Ea încerca să propage otrava
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
vegetale recoltate în acea țară; ... c) animale născute și crescute în acea țară; ... d) produsele obținute de la animalele din acea țară; ... e) produsele obținute prin vînat sau pescuit în acea țară; ... f) produsele obținute din pescuitul maritim și alte produse extrase din mare de navele acelei țări, precum și produsele obținute la bordul navelor-uzina ale acelei țări; ... g) deșeurile și rebuturile provenind de la operațiile de fabricație și prelucrare, precum și bunurile care nu pot fi folosite, colectate în acea țară și care nu
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
strategiei orchestrale. Romantismul propune cu osârdie evitarea sensului unic și aureolarea textului muzical cu o remarcabilă densitate de sugestii, postulând intențional opera deschisă, polisemică, încărcată de narativitate. Tot ceea ce a urmat Romantismului (Impresionism, Expresionism, Neoclasicism, Concretism, Conceptualism etc.) și-a extras seva fie din programatismul (manifest ori implicit) intens narativ, fie din universul disciplinat al Barocului religios, accentuat contemplativ, ambele paradigme desfășurându-se sub semnul opiniei lui W.Y. Tyndall, conform căreia opera de artă este o construcție pe care oricine
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
critic de autoritate sunt inexistente. Mircea Mihăieș are de multe ori intuiții foarte bune, care îl ajută să pătrundă cu privirea până în adâncurile literare și existențiale ale unui scriitor; și are, totodată, o serie de formule memorabile, unele inventate, altele extrase din cărțile pe care le comentează. Înțelegând critica de identificare inclusiv sub raport stilistic, el se contaminează, frecvent și voit, de maniera scriitorului analizat, amestecând rândurile, punând alături sintagme personale și propoziții (date cu italice) semnate de ilustrul predecesor. Citim
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
doar - cu un termen întrucâtva fosilizat - temele: moartea ubicuă, alcoolul ca prezență neamânată, izolarea, cartierul. Și, decurgând de aici, insistența vocii auctoriale asupra acestor centri nervoși ai poeziei. Putem chiar sonda volumul, în spiritul celor scrise mai sus, așa încât să extragem de aici o discretă listă de afinități ce țin de livresc sau de atitudine. Apar strecurați printre versuri Angela Marinescu, Gheorghe Iova, Marius Ianuș, Paul Vinicius și - mai ales, pe chestiune de generație și de valoare - Cristian Popescu. Adică în
Pop Art by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9489_a_10814]
-
90, Apel către lichele, continuă să stârnească reacții și acum, la 18 ani de la publicarea primei ediții. Adulat de unii, contestat cu violență de alții, Gabriel Liiceanu nu lasă pe nimeni indiferent. El își expune ideile cu forța unor argumente extrase din realitatea înconjurătoare și nu se ferește, atunci când este cazul, să aducă nume proprii în susținerea tezelor sale. De aceea polemicile foarte violente nu l-au ocolit în ultimii ani. Dar nici Gabriel Liiceanu nu este omul care să fi
O maladie a sufletului românesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9514_a_10839]
-
într-un fel de vindecător, în alcătuirea căruia fuzionează perfect medicul curant și exorcizatorul. El nu-și mai îmbărbătează plămînii și nici nu-și mai irigă creierul sorbind ozonul cu spatele către țevile de eșapament, ci se chinuie să-l extragă tocmai de acolo prin desfacerea lui CO2 în C și O2. Adică disociază, recuperează, recondiționează și refolosește. Arta lui este reacție, protest, acțiune și denunț. Formelor previzibile și expresiilor cunoscute li se contrapun altele, alternative, după cum și locurile de acțiune
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
își exprimă dorul purtat în sufletul pentru divinitate, dincolo de toate pătimirile. Cu spectacolul O vară fierbinte pe Iza, de la Tea-trul Național din Cluj-Napoca, ne aflăm într-un spațiu apropiat nouă, dar ale cărui rădăcini coboară în vremuri străvechi, de unde își extrage întreaga sevă ritmică și tot conținutul incantatoriu despre dragoste și moarte. Am fost uimită și m-am bucurat nespus, acum câțiva ani, când Mihai Mănuțiu a asociat unei tragedii antice Grupul "Iza" din Maramureș. De astă dată l-a confruntat
Cale coregrafică inedită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9527_a_10852]
-
buclă. A schimba lumea înseamnă a te schimba tu însuți, a te educa pentru ea și a o potrivi după tine. e un program de igienă personală. Care, cu folositoare note ale editorilor, se vede în jurnal. Primele însemnări sînt extrase de cultură vieneză, la mijloc de secol. Pe lîngă ele, evidențe ale progresului școlar, date - nimic de mirare, pentru cineva care va susține un doctorat despre relație - comparativ. Notițele, în stilul așa-numitelor efemeride, colecții de întîmplări mărunte pe care
Facerea lumii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9532_a_10857]
-
adânci decât asemănările. Spre deosebire de "ego-prozatori" precum Cezar Paul-Bădescu, Claudia Golea ori Dragoș Bucurenci, cu un picioruș în propria viață și cu altul în gramatică, Radu Aldulescu e un romancier cu călcătura grea și un stil inconfundabil. Nimic nu poate fi extras din Amantul Colivăresei pentru a fi plasat în alte contexte și ansambluri compoziționale. Masiv și mărunt bătut în pagină, romanul, desfășurat pe spații ample, se ține la nivelul fiecărui fragment. Cu cât derularea evenimentelor capătă viteză, cu cât centrifuga ficțională
Viață de câine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9541_a_10866]
-
În război este aproape imposibil să-l cunoaști pe inamic altfel decît ca inamic, iar un inamic bun este un inamic mort. Îmi imaginez lucrul la film pentru Eastwood ca o confruntare cu propria sa mitologie, cu propria sa imagine extrasă din manuale, cărți de popularizare și poate chiar romane. Ca actor, a jucat de nenumărate ori rolul de pistolar sau de tip dur, rol pentru care-l recomandă și figura care aduce cu o franchețe plăcută, a pionierului, a omului
Visând la eroi - Scrisori din Iwo Jima by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9569_a_10894]
-
Jocului secund (cu accent pe dimensiunea cultuală, cvasiliturgică a gestului poetic, înrudit ca statut cu un straniu ceremonial al inițierii în taine), evidențierea resorturilor ludice propriu-zise în cazul ciclului Isarlîk. Interesante sunt mai cu seamă concluziile pe care criticul le extrage din reliefarea valorilor a contrario. Coabitarea grotescului cu sublimul, a existenței sordide cu "extaza" spirituală îl determină să vorbească, pe bună dreptate, de "înscenări" în care "caricaturalul devine vehiculul paradoxal al Geometriei"(așa cum se întâmplă în Nastratin Hogea la Isarlîk
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
a făcut, în Contemporanul, purtătorul de cuvânt al Academiei Române care a propus ca locuința de la Suceava a etnografului să devină casă memorială, fostul ei proprietar având "mari merite". Ion Pillat, în cuvântul înainte la o antologie de legende spre păsări, extrasă din lucrarea lui Marian, Ornitologia..., a scris entuziasmat: "Marele merit al lui S. Fl. Marian este de a fi prins pentru totdeauna mitologia aceea fermecătoare pe care poporul a legat-o de aripile și penele zburătoarelor noastre. O mitologie care
Un secol de posteritate by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/9614_a_10939]
-
care a scos din scenă realismul socialist, ci și contestațiile pe care mai mulți reprezentanți ai "optzecismului" le-au formulat la adresa estetismului "șaizecist". Neomodernismul nu e însă nici epigonic (în raport cu modernismul interbelic), nici laș, cu carențe civice. Pe lângă exemplele concrete extrase din versurile unor Nicolae Labiș, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Adrian Păunescu (cel din primele volume), Ioan Alexandru (la fel), Ileana Mălăncioiu și Marin Sorescu, criticul aduce în discuție polisemia însăși, fără de care, totuși!, poezia e greu de conceput: "poezia este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
e nevoie de poveste și pentru altceva. Ficținea ne ordonează, instituie o ierarhie a sentimentelor trăite, armonizează umbrele cu fulgurațiile luminoase, separă semnificantul din zgura derizorie." (p. 233) Romanul lui Daniel Drăgan Umbra Marelui Protector este o carte bine scrisă, extrasă din stricta noastră contemporaneitate. Chiar dacă unele teme și personaje dau, uneori, o senzație de déja lu, romanul se citește cu sufletul la gură, de la prima până la ultima pagină. Și, în fond, aceasta este ceea ce contează.
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
dedicate exclusiv educației viitorilor adulți. În vederea pregătirii unor noi sesiuni dedicate părinților de succes, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a realizat o retrospectivă a anului recent încheiat și a extras elementele de reflecție, principiile, bunele practici, tot ceea ce ar putea să intre într-un scurt ghid destinat acelora care știu că meseria de părinte nu este una dintre cele mai ușoare. Astfel, în materialul intitulat "Ghidul părintelui - anul 2012", profesorul
Părinți de succes: Ghidul părintelui – anul 2012 (I) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80434_a_81759]
-
exprimare, de oferte și de provocări. E adevărat, însă, că ritmul diferă și face diferența. În alte locuri, povestea asta se întîmplă aproape tot timpul anului. În fiecare zi, seară, noapte, e ceva de văzut, de făcut, care să te extragă din urît, din rutină, care să te ispitească să trăiești. Frumos. La noi, abia în ultima vreme se pot remarca perioade dense, cu lucruri captivante, cu premiere fel de fel, cu expoziții minunate, cu seri de concerte, cu multe inițiative
Festivaluri, festivaluri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7714_a_9039]