3,289 matches
-
face un gest necugetat, nemaiputând să reziste ochiadelor ce și le trimeteau unul altuia, fără pic de rușine de față cu Naie, se ridică brusc din chinga seducătoarei Didina și, nezicând măcar un singur cuvânt, se îndreptă spre stogul de fân, din spatele casei, pe care-l ochise cum intrase în ogradă. Înfierbântat cum nu i se mai întâmplase cam de multă vreme, fiindcă o tot ținuse în chefuri prelungite, iar femeiile, care roiau în jurul lui... care mai de care mai dornice
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
că se jena de „coana” Didinica, adăugând distrus: mă înțepă un gărgăune drept în capul prepuțului... Didina, care avea un auz foarte fin, sări la gâtul bărbatului. - Vezi Naie, când eu ți-am spus că avem gărgăuni în stogul de fân!... tu mi-ai zis că mi s-a părut? Acum ce feci cu boierul? Punându-și mâinile în șolduri, i se adresă cu atâta gravitate... că Naie îngheță de-a binelea: numai tu aduci nenorocirea în casa noastră, omule!!!... Doamne-Dumnezeule
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
că nu-i chip să-i liniștească, Pandelică îndulci puțin glasul și li se adresă ca unor buni prieteni de familie. - Nu sunteți voi de vină, dragii mei... numai eu port întreaga vină! Nu trebuia să merg lângă stogul de fân, dar uitați ce zic eu: să meargă Didina în sat și să aducă o doftoroaie. - Repede-te Didina, aleargă... - Acușica, boierule. - După câte-mi aduc aminte, aveți pe una baba Bușica... dacă-o fi mai trăind?... că o știu de când
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
ce tratament i-a prescris doftoroaia conașului ca să-l scape cu viață, iar ei să nu-și piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și de râsul satului. Cînd i-au văzut că au ieșit în tindă, Naie s-a repezit cu ochii holbați către Bușica și a-ntrebat-o cu sufletul la gură. - Scapă? - Să ne rugăm Domnului, iar mie să
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... MI-E DOR Mi-e dor de-un colț de țară, liniștit, De tinda-n care m-am simțit copil De floarea de salcâm, de fân cosit Prin care-ades' mă furișam tiptil Spre râu... unde visam la nesfârșit La câte, Doamne, nu visam atunci Mi-e dor de satul meu cel primenit De roua munților, de maci din lunci De umbra deasă, mărul de la drum Și
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. CRUCEA Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu inima plină de iubire, Cu
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
cât de mult îl iubeam... m-ar fi sărutat și el cu limbuța lui piersăcie. În asememnea momente de drăgăleală și aguguleală am fost găsit de către domnul colonel Pătrașcu. Tocmai când îi ridicam piciorușul din față, și trântindu-mă pe fânul din colțișorul „prințișorului” îi spuneam ”Căluț, căluțul meu... Fă-te mare, pui de zmeu! S-alergăm peste câmpii, Peste dealuri, printre vii” și l-am luat în brațe să-i prind între dinți urechiușa, iar Floricica necheza ca orice „mamă
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
trist este invers: să cobori ca să ai unde urca din nou. Eu priveam cu nesaț casele, rufele puse la uscat pe o sîrmă între doi pomi, copiii care se jucau cu pietricelele de pe drum, femeile ce se duceau să întoarcă fînul, bărbații care îmi dădeau binețe cu un fel de blîndețe și cu bucuria că s-au întîlnit și ei cu cineva, care i-a băgat în seamă, care le-a răspuns la salut, bună ziua, bună să-ți fie inima, cuvinte
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
umple-apoi cu amintiri De ani bătrâna ei căldare, Sub minunatele sclipiri Aprinse-n cer, mărgăritare: Mi-ar pune dulce, din cuptor, Mireasma pâinii lângă sare Și laptele din sân, izvor, Al mamei într-o-mbrățișare, Mi-ar pune lan de fân cosit Cu primii pași făcând cărare, Și-un zarzăr vesel, pârguit, Sub triluri de privighetoare, Un pumn de colb de vară-ncins Din ulițele-acuma goale, Și lângă Crivățul aprins, O pârtie-n omătul moale, Mi-ar umple aurul curat
PRIBEGIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360294_a_361623]
-
din repertoriul solistelor: Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac. A participat la festivaluri împreună cu Sorin Pantea pe care l-a cunoscut cînd era învățător în satul ei, cântecul care a făcut-o cunoscută este „Dragu mi-i la strâns de fân”, îi aparțin și muzica și textul: „Dragu mi-i la strâns de fân/ Pe coasta la Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
împreună cu Sorin Pantea pe care l-a cunoscut cînd era învățător în satul ei, cântecul care a făcut-o cunoscută este „Dragu mi-i la strâns de fân”, îi aparțin și muzica și textul: „Dragu mi-i la strâns de fân/ Pe coasta la Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
-i la strâns de fân”, îi aparțin și muzica și textul: „Dragu mi-i la strâns de fân/ Pe coasta la Urisâu,/Badea tânăr, nu bătrân,/ El să cânte, eu să strâng./ El să cânte din guriță/ Eu s-adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
adun fânul căpiță./ El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
zăngănesc puternic, se zbat ca niște păsări în laț, încât pare că din clipă în clipă se vor sparge în țăndări și vântul va intra în odaie. Ca niște fantome răsculate vânturile suflă puternic asupra coamelor dealurilor, zburlind clăile de fân și gonind peste țarină smocuri de paie nemâncate de vite în iarna cea lungă... Îmi pare că vântul a deschis ușa grajdului și noaptea ar putea intra lupii în staulul de vite... Mi-e frică să ies din casă, mi-
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
câțiva răzlogi de lemn ce-au mai rămas din pereți, ispitite și ele de buruienile care cresc din abundență în șură, vara răbufnind și prin acoperiș... Nu știu de ce se grăbeau așa de mult oamenii în fiecare vară să strângă fânul, să nu vină ploile să-l ude. Căci acum, și mulți dintre oameni, și fânul din aceste locuri sunt de mult sub brazdă... Nu știu cu ce va fi mai bună iarba din anul acesta, cea care va răsări peste
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
care cresc din abundență în șură, vara răbufnind și prin acoperiș... Nu știu de ce se grăbeau așa de mult oamenii în fiecare vară să strângă fânul, să nu vină ploile să-l ude. Căci acum, și mulți dintre oameni, și fânul din aceste locuri sunt de mult sub brazdă... Nu știu cu ce va fi mai bună iarba din anul acesta, cea care va răsări peste iarba uscată din anii trecuți! Nu știu de ce peste tot, în păduri, se văd pene
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
strâmt ca o cușcă de dulău... Sau, de ce vântul trebuie să întoarcă fumul înapoi, pe horn, în odaie, înroșind ochii copiilor și îmbătrânind icoanele, și așa sărace, ale oamenilor nevoiași... Sau, de ce zăpada e mai mare când e mai puțin fân în stog, sau de ce plouă din greu atunci când pământul mustește de apă!... Sau, încă, de ce mi-e mai frică noaptea pe lună, decât atunci când afară e întuneric beznă!... Am coborât și-am urcat de câteva ori văile și culmile din jurul
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
pe întuneric. Dintr-odată îmi trece ceva ciudat prin gând: poate că oile mele s-au întors singure acasă! Mare mi-a fost atunci bucuria, dar și uimirea deopotrivă când, ajuns și eu acasă, descopăr la adăpostul unui stog de fân de lângă grajd toate oile mele, albe și negre, aciuiate acolo pe întuneric de teama vânturilor pustiitoare!... Publicat in volumul "Eternele visari", Editura INFORAPART - 2010, Galati Referință Bibliografică: Elegii de April / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1126, Anul
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1626 din 14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dezrădăcinare Iubito, iar am fost la țară, În Poarta Țărni la arat Pe la noi pe ulicioară Dar pe unde n-am umblat?! În Slava la cosit de fân Și în Bogheta la scăldat Și-am fost la nucul cel bătrân Și la lucernă-n sus de sat. Era frumos, era senin Și-am fost la mărul meu iubit, Treceam prin vadul lui Ciulin, Când din păcate m-am
DEZRĂDĂCINARE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360479_a_361808]
-
s-a închis în urma ei, iar eu am rămas cu gustul amar al nedreptății. Atunci, răzbunarea a încolțit în mintea mea și mi-am făcut planul pentru noaptea următoare. - Cum ai procedat? întrebă judecătorul - Am înnoptat lângă o căpiță de fân de la marginea satului. Nu pot spune că am dormit. Am conturat atunci zeci de scenarii, dar cel mai simplu mi s-a părut a fi cel al incendiului. Apoi se opri iarăși, înghițind de câteva ori în sec. Avea privirea
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
de chibrit și le-am aruncat peste fața de masă de pe terasă. Dar am regretat îndată gestul și m-am repezit de le-am stins ori așa crezusem. Apoi, am rupt-o la fugă. M-am întors la căpița de fân și am privit cum flăcări mari se înălțau în văzduh. A doua zi, oamenii vorbeau despre decesul prin asfixiere al doamnei Andreea Stanciu. Atunci m-am predat. Asta e tot, încheie femeia ștergându-și prima lacrimă ivită în ochi. - Nu
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
ați făcut genocid, că nimic nu se uită! - Dragi tovarăși! Am hotărât împreună cu Comitetul Executiv să vă mai dăm o sută de lei ... hrrr ... brr ... poc ... Difuzorul istoriei timpurilor a pierdut conexiunea cu celelalte lumi. Cocoțat pe o căpiță de fân, veche, în razele soarelui un puști cu obrajii roșii aruncă ca pe niște pietricele, cuvinte dintr-o mână în alta cu bucurie și întreabă: - Care ești tu primul care vei cădea pentru a fi viața mea? - Ai fixat reperele George
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
a acestor artiști este o zonă plină de lumină și culoare, de aceea expoziția se află sub genericul Lumina de la porțile ceruluii, având o specificitate unică etnofolclorică, care vrând ne vrând, artiștii au surprinso în arhitectura caselor, a căpițelor de fân, a portului și obiceiurilor oamenilor . Este o zonă ce mustește de istorie, dar mai ales de frumusețea peisajului care, cum spunea Amiel este o stare de suflet.Fapt ce pentru protagoniștii noștri a devenit o stare de peisaj.Peisajele acestor
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
cum este Cornel Vana o și modelează apropiindo de firea lui și-a lumii.Pictorii aceștia integrează natura și culorile ei în propria lor natură de pe pânză,finalizând o vibrație ce reverberează prin arpegiul culorilor în sufletul privitorilor.Căpița de fân (Vezi lucrările lui Maria Cristea )nu poate fi decât o turlă de catedrală a naturii cu vârful înfipt în albastrul cerului, precum turla bisericii lui Octavian Popescu.Floarea Bulduș simte nuanțele, dar le și aude rezonând în sine ca pe
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]