992 matches
-
20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21. Solovăstru 10. Deda 22. Stînceni 11. Fărăgău 23. Suseni 12. Gurghiu 24. Vătava 3. JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA cu sediul în municipiul Sighișoara MUNICIPIU 1. Sighișoara ORAȘE 1. Sângeorgiu de Pădure 2. Sovata COMUNE 1. Albești 7. Fântânele 2. Apold 8. Ghindari 3. Bălăușeri 9. Neaua 4. Chibed 10. Saschiz 5. Daneș 11. Vețca 6. Nadeș 12. Viișoara 13. Vînători 4. JUDECĂTORIA TÎRGU MUREȘ cu sediul în municipiul Tîrgu Mureș MUNICIPIU 1. Tîrgu Mureș COMUNE 1. Acățări 17
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Provița de Sus 5. Cornu 13. Scorțeni 6. Filipeștii de Pădure 14. Șotrile 7. Filipeștii de Tîrg 15. Telega 8. Florești 16. Valea Doftanei 2. JUDECĂTORIA MIZIL cu sediul în orașul Mizil ORAȘE 1. Mizil COMUNE 1. Baba Ana 7. Fîntînele 2. Boldești-Grădiștea 8. Fulga 3. Călugăreni 9. Gura Vadului 4. Ceptura 10. Jugureni 5. Ciorani 11. Sălciile 6. Colceag 12. Tomșani 3. JUDECĂTORIA PLOIEȘTI cu sediul în municipiul Ploiești MUNICIPIU 1. Ploiești ORAȘE 1. Boldești-Scăeni 3. Urlați 2. Plopeni COMUNE
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
13. Grănicești 5. JUDECĂTORIA SUCEAVA cu sediul în municipiul Suceava MUNICIPIU 1. Suceava COMUNE 1. Adîncata 11. Moara 2. Bosanci 12. Pătrăuți 3. Botoșana 13. Salcea 4. Ciprian Porumbescu 14. Siminicea 5. Dărmănești 15. Stroiești 6. Dumbrăveni 16. Șcheia 7. Fîntînele 17. Todirești 8. Ipotești 18. Udești 9. Liteni 19. Verești 10. Mitocu Dragomirnei 20. Zvoriștea 6. JUDECĂTORIA VATRA DORNEI cu sediul în orașul Vatra Dornei ORAȘE 1. Vatra Dornei COMUNE 1. Broșteni 6. Iacobeni 2. Cîrlibaba 7. Panaci 3. Crucea
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
și completările ulterioare. 1.2.3. Cadrul legal pentru administrarea ariei protejate Conform Convenției de custodie nr. 90 din 3 martie 2010 și Actului adițional nr. 2, aria protejată este atribuită în custodie R.N.P. - Romsilva, Direcția Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele. Rezervația Naturală Codrul secular Runc funcționează în baza următoarelor acte normative și legislative: a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
Limitele Rezervației Naturale Codrul secular Runc sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 2.151/2004 . Rezervația Naturală Codrul secular Runc se suprapune peste doua unități amenajistice, unitățile amenajistice 53 și 54 din Unitatea de Producție VI Racova a Ocolului Silvic Fântânele, având o suprafață totală de 55,8 ha. 2.2.2. Zonarea funcțională Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare, nu este necesară
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor; i) activități de vânătoare, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. ... 2.3. Structuri de administrare Administrarea Rezervației Naturale Codrul secular Runc se face de către R.N.P. - Romsilva, prin Direcția Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele, situat în localitatea Gârleni, județul Bacău, fără a fi necesară existența unei structuri de administrare. 2.4. Inventarierea resurselor abiotice 2.4.1. Elemente de geologie și potențial geologic Din punct de vedere geologic, substratul petrografic este constituit numai din
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
57/2007 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011 , cu modificările și completările ulterioare. 2.6.4.2. Vânătoarea Suprafața ariei naturale protejate este suprapusă fondului de vânătoare 39 Ițești administrat de Direcția Silvică Bacău, Ocolul Silvic Fântânele. În interiorul ariei naturale protejate se desfășoară activități de vânătoare în conformitate cu prevederile legale din domeniu. 2.6.4.3. Agricultura Pe raza Rezervației Naturale Codrul secular Runc nu sunt practicate activități agricole permanente sau temporare. 2.6.5. Regimul de proprietate
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
Naturale Codrul secular Runc nu sunt practicate activități agricole permanente sau temporare. 2.6.5. Regimul de proprietate al terenurilor Suprafața de teren aferentă Rezervației Naturale Codrul secular Runc este proprietate publică a statului și este administrată de Ocolul Silvic Fântânele. Capitolul III Planul de acțiuni 3.1. Conservarea diversității biologice Cerința fundamentală pentru conservarea diversității biologice este conservarea în situ a ecosistemelor și habitatelor naturale, menținerea și, după caz, refacerea populațiilor viabile de specii în mediul lor natural. Planul de
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
și creșterea fondurilor atrase pentru activități de cercetare. Indicatori de succes: cel puțin un proiect de cercetare pe an. 3.4. Administrarea Rezervației Naturale Codrul secular Runc Aria naturală protejată este administrată în prezent de către Direcția Silvică Bacău - Ocolul Silvic Fântânele pe baza convenției de custodie încheiate cu autoritatea de mediu responsabilă în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru asigurarea continuității acestui contract este obligatorie respectarea prevederilor stipulate în convenția de custodie. Custodele va lua toate măsurile pentru respectarea drepturilor și obligațiilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
care în 1879 numără doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Șiretul de Jos a județului Suceava, comuna formată din satele Târgușorul Pașcani, Gară Pașcani, Fântânelele, Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seaca, Contești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comuna 8 biserici ortodoxe și una catolică, șase școli mixte la Câscești, Lunca, Târgu Pașcani, Sodomeni
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
de săpun. Principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii colonelului Eugen Alcaz, care le achiziționase de la N. Rosetti-Roznovanu. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună că reședința a plășii Pașcani din același județ, având 10.404 locuitori în satele Blăgești, Boșteni, Brătești, Fântânele, Lunca, Pașcani-Gară, Pașcani-Vatra, Sodomeni și Pașcani-Târg, comuna având un gimnaziu și patru școli primare una de băieți, una de fete, una mixtă a CFR și o alta mixtă a comunității evreiești precum și un atelier feroviar cu peste 1000 de angajați
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
câmpia piemontană de la baza Dealurilor Istriței, în preajma podgoriilor din regiunea viticolă Dealul Mare, pe malurile râului Ghighiu (denumit în trecut "Ișteu"). Se învecinează la est, cu comuna Săhăteni (județul Buzău), la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil și municipiul Buzău. Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
unde se intersectează cu DN2), Glodeanu-Siliștea și mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-Grădiștea. DJ102K duce prin Fântânele și Ceptura la Urlați, iar DJ100H duce spre Gura Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul Buzău, unde se termină în DN10), urmând cursul râului Nișcov. Calea ferată Ploiești-Buzău trece prin oraș, acesta fiind deservit
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
șașe plăși, având un teritoriu de 3619 km pătrați. În afară de orașele Sibiu și Ocna Sibiului, județul cuprindea 87 de comune, aparținătoare la șase plăși astfel: Plasa Avrig: Boița, Sadu Tălmaciu și Tălmăcel; Plasa Miercurea: Jina, Poiana Sibiului; Plasa Săliște: Săliște, Fântânele, Galeș, Gura Râului, Orlat, Rod, Sibiel, Tilișca, Vale; Plasa Turnișor: Poplaca, Rășinari, Râu Sadului. În anul 1930 se legiferează o nouă organizare administrativă. Plasa Miercurea cuprindea 18 comune; Plasa Săliște, 13 comune; Plășile Avrig și Turnișor se desfințează, în locul lor
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
Tisa Nouă (în , în ) este un sat în comuna Fântânele din județul Arad, Banat, România. În Evul Mediu pe acest teritoriu a existat o așezare numită "Abád", "Ibét", "Apad" sau "Asszonylaka". Satul actual a fost întemeiat în anul 1771 de către coloniști germani, în cadrul celei de a doua etape de colonizare
Tisa Nouă, Arad () [Corola-website/Science/300308_a_301637]
-
Fântânele, mai demult "Poiana Porcului", colocvial "Valea Porcului", (în , în ) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Lăpuș, la poalele nordice ale culmii Breaza. Prima
Fântânele, Maramureș () [Corola-website/Science/301576_a_302905]
-
este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Lăpuș, la poalele nordice ale culmii Breaza. Prima atestare documentara: 1637 (Disznopataka). Etimologia numelui localității: din s. fântânea, dim. cu suf. -ea (< lat. -ella) de la fântână „puț" (< lat. fontana). La recensământul din 2011, populația era de 247 locuitori.
Fântânele, Maramureș () [Corola-website/Science/301576_a_302905]
-
Fântânele (în trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele (în trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele (în trecut, Fântânelele) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bozieni și Fântânele (reședința). Comuna se află în estul Prahova, în zona de contact dintre Câmpia Mizilului, subdiviziune a sectorului Câmpia Bucureștilor, și Dealu Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Mare, componentă a Piemontului Subcarpaților de Curbură. Se învecinează la nord-est cu comuna Vadu Săpat, la sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
sud-est cu orașul Mizil și la vest cu comuna Ceptura. Se mărginește la sud cu șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Ploieștiul de Buzău. Lângă Fântânele, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ149, care duce spre sud-est la . În satul Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
Fântânele, DJ149 se termină în DJ102K, drum ce duce spre vest la și Urlați, și spre est la și . La Fântânele, din DJ102K se ramifică șoseaua județeană DJ138, care duce spre nord la . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,8%). Pentru 1,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
97,8%). Pentru 1,89% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,8%). Pentru 1,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Aproape toată populația este concentrată în satul Fântânele, în timp ce satul Bozieni mai avea în 2008 un singur locuitor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se numea "Fântânelele", făcea parte din plasa Cricovul a județului Prahova și era formată din satul Mazîli și cătunul Ungureni, totalizând 1112 locuitori
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]