1,441 matches
-
supunere. De fapt trebuie precizat că cei doi prieteni s-au întors în Betleem mai târziu, reușind să scape definitiv de povara chinuitoare a acestei promisiuni. Avva Iosif a analizat profund situația, reliefând că suntem datori să împlinim ceea ce am făgăduit, de aceea trebuie să ne ferim să luăm hotărâri și angajamente pripite. De asemeni, luând o hotărâre pripită, vom fi iertați ba chiar lăudați atunci când căutăm s-o îndreptăm cu curaj. Cu toate acestea, Avva Iosif concluzionează spunând ,,să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al Milanului, Despre Cain și Abel, cartea a doua, II, 28, în PSB, vol. 52, p. 166) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă nu sunt văzute cu acești ochi trupești - le socoate mai vrednice de crezare decât cele văzute, ce zac sub ochii noștri materiali”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Urările de bun venit ale aceluiași și lauda celor care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
n-a socotit că e cu neputință virtutea aceasta între oameni? Dar Mântuitorul nostru și Împăratul tuturor, Hristos, a pus atâta putere în învățătura Sa, despre aceasta, că și copiii care nu au ajuns la vârsta cunoscătoare a legii au făgăduit viața în feciorie, care e mai presus de lege. Cine dintre oameni a 23 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: El completa ceea ce n-a dat în anumite cazuri nașterea. (n. s. 62b, p. 112) 24 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Moartea lui Hristos a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Hristos a zidit cerul, pământul, marea, n-are să primească spusa mea. Dacă îi voi spune că a înviat morți, că a vindecat orbi, că a izgonit demoni, nici pe asta n-are s-o primească. Dacă îi voi spune că a făgăduit împărăția cerurilor și bunătăți negrăite, dacă îi voi vorbi despre înviere, nu numai că nu-mi va asculta cuvintele, ci va râde de mine. De unde dar să-l îndrum, mai ales dacă este un om fără carte și neînvățat? De unde
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol. IV, p. 37) 47 „Ce minune, fraților, ce coborâre de negrăit a iubirii față de noi, a Iubitorului de oameni Dumnezeu! Unirea pe care o are prin fire cu Tatăl Său făgăduiește să o aibă prin har și cu noi, dacă vrem; și noi o vom avea cu El la fel, dacă vom lucra poruncile Lui. Căci ceea ce are El prin fire cu Tatăl, aceea ne dă și nouă să avem cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise împărăția cerurilor, înfricoșătoare era pedeapsa. Amenințase cu gheena. Mare era vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumnezeu o primea prin mâinile săracilor. Covârșitoare era cinstea. Primise Dumnezeu să Se coboare atât de mult. Drept era datul. Primea din averile Sale”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 110-111) „Dar ce, zici tu, oare bunurile acelea stau în speranțe? Desigur că în speranțe, însă nu în speranțe omenești, care de multe ori se spulberă, și îl rușinează pe cel ce speră, deoarece a murit deja cel ce făgăduise, sau că fiind viu și-a schimbat părerea, însă ale noastre nu sunt așa, căci speranța noastră este sigură și nemișcată. Cel ce a făgăduit acele bunuri ființează în veci, și noi, care ne vom bucura de acele bunuri, chiar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se spulberă, și îl rușinează pe cel ce speră, deoarece a murit deja cel ce făgăduise, sau că fiind viu și-a schimbat părerea, însă ale noastre nu sunt așa, căci speranța noastră este sigură și nemișcată. Cel ce a făgăduit acele bunuri ființează în veci, și noi, care ne vom bucura de acele bunuri, chiar de murim, vom învia iarăși, și nimic nu este care să ne rușineze în toate, ca și cum am fi robii unor speranțe deșarte”. (Sf. Ioan Gură
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 124) „Cele nevăzute de dincolo sunt mai deslușite ca cele de aici, dacă avem ochii credinței: că deși nu le-am văzut, Cel ce le-a făgăduit este Dumnezeu. Când Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare nu se atinge de făgăduințe, așa încât ele mai vârtos dăinuie și stau neclintite în mâna Lui: că din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 124) „Cele nevăzute de dincolo sunt mai deslușite ca cele de aici, dacă avem ochii credinței: că deși nu le-am văzut, Cel ce le-a făgăduit este Dumnezeu. Când Dumnezeu făgăduiește, nici o schimbare nu se atinge de făgăduințe, așa încât ele mai vârtos dăinuie și stau neclintite în mâna Lui: că din mâna Lui nimeni nu poate să răpească, precum spune Hristos: din mâna Tatălui Meu nimeni nu poate să răpească (In
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
am învistierit la Dumnezeu nu este cu putință asta, ci cel care s-a ostenit are parte, negreșit, și de cununi: căci nădejdea nu rușinează (Rom. 5, 5), fiindcă este făgăduință dumnezeiască, și darurile sunt pe măsura Celui Ce a făgăduit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cele dintâi Omilii la Facere, cuvântul al nouălea, p. 132-133) „Chiar de-ar trebui să dăm toată averea, chiar de-ar trebui să fim aruncați în foc, să fim tăiați de sabie, să înfruntăm cuțitele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru a trăi..." (Știu puritatea). Tăcerea unui Blaga întors spre sine ("mut ca o lebădă") e consubstanțială profundității; în tăcere, asemenea "stalactitei" în peșteri cristalizează "duhul". Într-un Psalm (I) de Ana Blandiana figurează o suplicație specifică: "Dar, Doamne, îmi făgăduiești / Că în tăcerea aceasta / Îmi vei păstra nemoarte cuvintele?". Tăcerile ei, interludii grave între elegie și psalm, sunt, practic, instrumente de autocunoaștere, orientând uneori spre arhetipuri și simboluri, stimulând alteori miraje și transcendențe sau favorizând un mod distinct de luciditate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Crișan. Dar suflul niciunei dușmănii nu a avut puterea să stingă flacăra lumânării din candela ortodoxă aprinsă de strămoșii noștri în Ardeal. A pâlpâit în continuare datorită curajului și strălucirii unor mireni, dar mai ales a unor duhovnici care au făgăduit credință neamului. Au întins o mână zdravănă de ajutor poporului care se opintea. Așa a fost cazul lui Andrei Șaguna, un aromân care a năzuit să-și deștepte frații din somnul lor adânc pentru a-și putea ridica fruncea în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un Înger inocent, liber de orice urmă de răutate. 4. Istoria neamului omenesc Eftimie Zigabenos este singurul autor care furnizează amănunte asupra posterității Arhontelui și a lui Adam. Dumnezeu a acceptat să-i trimită lui Samael sufletul omenesc, deoarece Samael făgăduise că noua rasă va completa locurile din cer rămase goale În urma căderii Îngerilor. Este limpede, prin urmare, că și sufletul omenesc este angelic. Dar, invidios pe Dumnezeu, Samael nu-și ține făgăduiala și se Împreunează cu Eva, stricînd astfel toate
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
strîmb (11); biserică (10); înjura (10); urît (10); căsătorie (9); minciună (8); minți (6); spune (6); tribunal (6); țigan (6); judecată (5); minte (5); mult (5); neîncredere (5); prostie (5); crede (4); înjură (4); sincer (4); drept (3); dreptate (3); făgădui (3); iubire (3); a minți (3); obligație (3); promitea (3); secret (3); sigur (3); siguranță (3); pe viață (3); zice (3); adevărat (2); angajament (2); armată (2); asigurare (2); avocat (2); ceva (2); credincios (2); cruce (2); pe cuvînt (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
politică, sorțul său de izbândă finală este pierdut”. Acest crez al angajării doar în slujba satului, și nu al partidelor l-a călăuzit pe conducătorul mișcării de la Ungureni tot timpul. El chema îndeosebi pe intelectualii satului „la luptă” cu neștiința, făgăduindu-le „cea mai deplină mulțumire sufletească și satisfacțiune”. Înființat prin Ordinul nr. 2069 din 12 martie 1927, Căminul Cultural de la Ungureni a numărat, la început, 110 membri, conduși de un „sfat”. Președinte era profesorul Eugen Neculau, vicepreședinte - șeful gării, iar
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în suflet dragostea de frumusețea sihăstriei și pustiniciei. Eram îndrăgostit dintru început de singurătate, cum nu știu să fi fost îndrăgostit vreodată unul din cei ce studiază arta oratorică! Iar în vremea primejdiilor mari și cumplite prin care am trecut, făgăduisem lui Dumnezeu să trăiesc în pustnicie. Gustasem chiar ceva din ceva din viața pustnicească. Ajunsesem oarecum în pridvoarele ei, iar trăirea acestei virtuți mi-a aprins și mai mult dorul de sihăstrie. De asta n-am îndurat să fiu tiranizat
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
acasă ieri și am mai venit pe la curte - răspunse Petre. Tânărul Herdelea îi dădu mâna. Flăcăul se oferi bucuros săl conducă el până la Lespezi, fiindcă tot nare nicio treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu câte o vorbă, cum se pricepea, mai mult ca să zică ceva. (Liviu Rebreanu, Răscoala) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: făgăduise și zarvă. 2. Explică rolul cratimei în secvența: nici fata nare, nici el. 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noapte. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Precizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje. Sugestii de rezolvare - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime: făgăduise - promisese; zarvă - agitație, gălăgie 2. În secvența nici fata nare, nici el, cratima are rolul de a marca rostirea legată a celor două cuvinte, suprimarea unei silabe și elidarea vocalei „u“. 3. [noapte de noapte, zi și noapte, din zori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine în călătorie. Cînd ești pornit la drum și te-ai înturnat înapoi, ai să mergi rău. Cînd tinerii însurăței pornesc după zestrea ce le au făgăduit părinții, nu-i bine să se întoarcă. La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic. Cel care într-o călătorie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la Mitropolie cerându-și pre o ții înapoi, punându-se chezași pentru buna purtare a lor și a soțiilor lor: „noi mahalagiii pă dânsul îl cerem cu toată inima (este vorba de preotul Pashalie) a ne fi preot și ne făgăduim înaintea lui Dumnezeu și a Prea Sfinții Sale că-l vom avea tot într-aceiași evlavie ca și mai nainte“. Dar atunci când aceste zvonuri numai sunt simple bârfe rău voitoare, ci fapte notorii, întreaga comunitate se aliază îm potriva unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
compromis capabilă să ofere bani (din chiria prăvăliei de bărbierie de lângă hanul lui Șerban vodă) pentru lipsa de zestre, pentru grija unei babe și a unui copil, dar și să prezerve moștenirea ce va fi parte din zestre. Păuna se făgăduiește să le țină pe cele două sub acoperișul ei, dacă tot va primi și bani. Cazul pune în evidență că societatea (prin glasul clericilor de la Mitropolie) este atentă, mai întâi de toate, la cei „slabi“ pe care încearcă să-i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
folosit atât pentru doi soți care promit „să se aibă în dragoste“, cât și pentru doi vecini care s-au certat și la împăciuire utilizează același tip de promisiune; sau pentru un preot aflat în gâlceavă cu mahalagiii pe care făgăduiește „să-i aibă în dragoste“. Dragostea, din recomandările soborului, îmbracă forma unei îndatoriri conjugale pe care soții trebuie să și-o asume reciproc și înseamnă, în mod concret, aport economic și înțelegere față de celălalt. Sintagmele „a cădea în dragoste“ și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe tipografi? Să le punem mai curând contractele nerespectate în față și să condamnăm abuzurile care îi prefac din slujitori ai culturii în factori obstruanți? Sunt întrebări la care și redactorii de la "24 ore" au a răspunde, înainte de a-și făgădui un alt jubileu. 24 ore, 24 noiembrie 1990 MUNCĂ ȘI CREDINȚĂ Mi-a fost dat să iau parte de curând la sfințirea unei troițe pe locul unde s-a petrecut cel mai groaznic omor din istoria acestui neam. Acolo, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]