1,845 matches
-
un orar de funcționare haotic (oamenii afirmând că mai funcționează din când în când). Produsele se reduc la băuturi alcoolice, făină și zahăr (după cum am putut observa prin geam). Neexistând brutărie în sat, pâinea este adusă de o firmă de la Făget, iar la sfârșit de săptămână nu se găsește în nici unul dintre magazinele menționate. Sectoare de activitate și forța de muncă existentă Percepția celor intervievați, este relativ diferită în ceea ce privește ocuparea localnicilor în alte sectoare de activitate decât cel agricol. Totuși, cifra
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mai mult teren (aproximativ 20 de hectare). Producția satului se axează pe porumb și păioase. Se cultivă și legume: ceapa, cartofii și varza. Traian Vuia este încă o zonă renumită pentru producția de varză. Produsele sunt vândute în piețele din Făget și Lugoj. Sunt câțiva producători locali (care dispun de mijloace de transport) care își desfac produsele în piețe mai mari precum Timișoara, Hunedoara, Deva, Orăștie sau Caranșebeș: „Timișoara, Hunedoara, Deva... varză și ceapă, că ei nu să ocupă” (silvicultor, 35
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
familii din sat. În rest, după spusele oamenilor, fiecare familie are pe lângă casă porci, vaci, păsări, iar câteva familii au și cai. Produsele animaliere, lapte, ouă, excluzând carnea, care se păstrează pentru consumul propriu sunt vândute în aceleași piețe (din Făget și Lugoj): „Pentru a câștiga un ban” (zilier, 33 de ani). Totuși, câteva persoane au amintit de două forme de vânzare a animalelor, precum achiziționarea de porci pentru consum de către orășeni și vânzarea en gros către un colector, reprezentat al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spusele celor cu care am discutat în Traian Vuia nu există decât o singură persoană care beneficiază de venitul minim garantat. În ceea ce privește muncitorii navetiști, aceștia ar putea fi grupați în două categorii: femeile - care lucrează la fabrica de încălțăminte din Făget - și câteva persoane - care muncesc la Lugoj. Cei care merg în satele vecine (de exemplu, gaterul din Săceni) merg cu bicicleta, dar numai atunci când este vreme bună. În rest, naveta se face cu autobuzul sau cu „ocazia”. Fabrica de încălțăminte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câteva persoane - care muncesc la Lugoj. Cei care merg în satele vecine (de exemplu, gaterul din Săceni) merg cu bicicleta, dar numai atunci când este vreme bună. În rest, naveta se face cu autobuzul sau cu „ocazia”. Fabrica de încălțăminte din Făget asigură transport persoanelor angajate, aproximativ cinci, șase femei. Persoanele care lucrează la fabrică s-au calificat la locul de muncă, deoarece firma nu a avut printre criterii vechimea sau calificarea, au fost angajați aproape toți cei care au dorit să
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu orașele din jur Satul Traian Vuia, este străbătut de DN 68 având, din acest punct de vedere, o poziționare favorabilă în raport cu celelalte sate ale comunei, asigurându-le locuitorilor o „mobilitate” ridicată. Mai exact, pe șosea există legături directe cu Făgetul (12 kilometri) și Lugojul (21 de kilometri). Acestea sunt cele mai apropiate localități la care se raportează cei din sat atunci când spun „mergem la oraș”. Se amintește și despre Timișoara ca oraș cu care sătenii intervievați consideră că satul are
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
are legătură directă prin autocarele de pe ruta Timișoara-Sibiu, Timișoara-Deva, Timișoara-Alba Iulia. Sătenii se declară mulțumiți de cursele regulate care trec prin localitate, afirmând că există multe curse cu oprire în sat, care iau pasageri în limita locurilor; microbuzele, autobuzele din Făget și Lugoj. Poziționarea la DN 68 favorizează folosirea autovehiculelor în detrimentul trenului, mai ales că cea mai apropiată nu este gara „Traian Vuia”, situată la șapte kilometri pe șosea sau la cinci kilometri pe scurtătură peste câmp, ci gara „Mănăștiur”, plasată
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în Surducul Mic și cealaltă în Sudriaș), fiecare acoperind câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câte trei sate: școala din Surducul Mic pentru elevii din Traian Vuia, Surducul Mic și Săceni, iar școala din Sudriaș pentru copiii din Susani, Jupani și Sudriaș. Copiii urmează liceul în Făget, în Lugoj sau chiar în Timișoara. Liceul de la Făget are profil teroretic (Liceul „Traian Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Vuia”) și este cel care atrage cel mai mult elevii, din cauza distanței. La Lugoj sunt câțiva care urmează cursurile unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai multe secții decât cel din Făget. Mai există și doi copii care sunt înscriși în Timișoara la Liceul Silvic. Cei care fac naveta spre Făget au la dispoziție un autobuz care îi duce și îi aduce, în timp ce liceenii de la Lugoj nu beneficiază de această facilitate, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unor licee cu profil real (informatică, economic) și al unui Grup Școlar care ar avea mai multe secții decât cel din Făget. Mai există și doi copii care sunt înscriși în Timișoara la Liceul Silvic. Cei care fac naveta spre Făget au la dispoziție un autobuz care îi duce și îi aduce, în timp ce liceenii de la Lugoj nu beneficiază de această facilitate, astfel că fiecare se descurcă pe cont propriu. La Lugoj există copii ai căror părinți au apartament în oraș sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al formațiilor de muzică, al corului, însă oamenii își amintesc cu plăcere de existența lor în căminul cultural din sat: „Acum nu-i inițiativă. Mai demult o fost... Piese de teatru, dansuri populare cu instructor ungur... Am adus muzica de la Făget... Deplasări la județ, o mers treaba” (pensionar, 55 de ani). Preotul satului ne-a vorbit despre obstacolele pe care le-a întâmpinat în inițiativa personală de a înființa un cor bisericesc: „Chiar am încercat să fac un cor la biserică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
câte un strat de brânză frământată. Culoarea trebuie să fie alb-gălbuie, uniformă, iar mirosul și gustul caracteristice, de brânză de oaie, potrivit de sărată, fără miros și gust străin; se admite un gust ușor picant. Brânza de burduf (brânză de Făget). Se obține după aceeași tehnologie ca brânza de Moldova, numai că pasta de brânză se introduce presat în piele de oaie (burduf), cu greutăți finale de 2-8 kg sau de 30-60 kg; burdufurile se cos, se înțeapă (pentru scurgerea zerului
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
bradul și fagul, formând arborete de amestec cu molidul și în unele sectoare ajungând să domine. Între principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Substantive colective puternic referențiale: acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
FĂGETUL, revistă apărută la București, lunar, din decembrie 1932 până în noiembrie 1933. Director: Gh. Popescu-Gorj. De la al treilea număr își schimbă titlul și subtitlul, devenind „Brazda literară. Revistă lunară de cultură și informațiuni literare”, iar de la al patrulea număr secretar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
filantropice, de exemplu, dau adesea o sacoșă decorată, sau cești de cafea etc., indivizilor care donează sume peste un anume barem. La un festival al pământului de la Cluj-Napoca s-au oferit gratuit tricouri celor care au participat al curățirea pădurii Făget. În orașul meu natal, se dau embleme cu „am votat azi” celor care se prezintă la vot. Acest mic cadou pare să meargă, fiindcă îi întărește individului sentimentul de mândrie pentru că a votat și îi oferă un semn vizibil de
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Brudiu), contabilă, și al lui Ion Paraschivescu, economist. A absolvit la București Liceul de Filologie-Istorie „Ion Creangă” (1979) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză (1984). A lucrat ca profesor de limbă engleză la Liceul „Traian Vuia” din Făget, județul Timiș (1984-1988), bibliotecar la Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor (1988-1990) și la Bibliotecă Națională a României (1990-1993), redactor-șef adjunct la Editură Olimp (1993-1994), redactor-șef la Editură Elit din Ploiești (1994- 1995), redactor coordonator la Editură RAO (1995-2003). Debutează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi făcut și nunta. Fiica lui, Sâia, a rămas În memoria gălăuțenilor ca o figură jalnică fiindcă Își pierduse mințile. Era cunoscută și În satele vecine deoarece tot timpul umbla pe la casele oamenilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era și puțin gheboasă. Din această generație nu s-a căpătuit nici unul. Însă din a treia generație au Început unii să se remarce ridicându-se deasupra Înaintașilor. E vorba de Ion Groza, fecior al lui Ilie, ajuns mare fermier În Făget și o fată Lenuța, fiica lui Toader Groza, care vreme de câțiva ani este Învățătoare pe Părău, iar apoi se mută la Școala din centru, fiind o vreme directoare adjunctă. Învățătoarea descendentă din familia Groza dovedește o reală vocație pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unei nepoate de unde venise mama ei În Gălăuțaș, din Călnaci, apoi sfârșește. Și uite așa se duc marile averi, cei care le-au adunat neputând duce cu ei mai mult de patru scânduri. Urmau apoi În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
răul străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În Padina era cireada cea mare de vite la care se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
, Ion (26.V.1947, Meria, j. Hunedoara), poet și prozator. Este fiul Cătuței și al lui Andrei Scorobete, țărani. Frecventează Școala Profesională de Siderurgie la Hunedoara (1961-1964), apoi cursurile unor licee teoretice din același oraș (1965-1967) și din Făget, județul Timiș (1969-1971). La București va absolvi Școala de Biblioteconomie (1973) și Facultatea de Drept (1986). Va profesa ca jurist, devenind șeful Direcției Drept - Ordine la Primăria din Timișoara. Își face debutul cu versuri la „Orizont”, în 1973, iar editorial
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
caz, legătura cu caracteristicile mediului natural este mult mai strânsă. În județul Iași există 26 rezervații naturale floristice (Fânațele seculare Valea lui David din comuna Lețcani, Poiana cu Schit din comuna Grajduri, Sărăturile din Valea Ilenei din comuna Dumești), forestiere (Făgetul Secular Humosu din comuna Sirețel, Pădurea Cătălina - Cotnari din comuna Cotnari, Pădurea Frumușica din comuna Mădârjac ș.a.m.d.), paleontologice (Punctul fosilifer Băiceni din comuna Cucuteni, zona Repedea - Bârnova cu "Rezervația paleontologică și geologică Grigore Cobălcescu", Răducăneni cu rezervația "Bohotin
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Marius-Iulian BACIU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93094]