2,037 matches
-
speciale, care trimit spre câștig sau pierdere. Să dăm exemplul jocului de hazard, care pornește de la cele 6 fețe ale zarului, care presupun 6 alegeri posibile, o fază indeterministă. În momentul în care zarul este aruncat se realizează o singură fațetă și dacă numărul de alegeri ar fi egal cu unu, atunci am avea de-a face în sport, cu un proces determinist, dar odată aruncate zarurile se vede că există un singur factor determinant, care îl împiedică să evolueze în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
mileniul al treilea se trimite la valoarea estetică din ce în ce mai rafinată a probelor sportive. Pe de altă parte, în sport se manifestă arta divinatorie, semnificativă în competiție, întrucât problema norocului, a hazardului/alea interesat întotdeauna sportivii, de aceea norocul reprezintă o fațetă a adorației pentru divinitatea secretă, fie în funcție de selecție, fie depinde de alegerea culoarului sau a ordinii intrării, mai ales de controlul situației psihice, de concentrarea maximă, legată adesea de superstiții. Sportivii cred în norocul sau ghinionul cifrei de pe tricou, al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cultural al persoanei respective, în profesia sa; personalitatea sportivului reprezintă modalitatea de schimburi de informație și de acțiuni culturale cu lumea din jur. S-ar părea că în mileniul al treilea societatea „se joacă”, cu toate că jocul sportiv ascunde și o fațetă economică. Termenul joc este de proveniență latină și are o variantă masculină și una feminină joc/joacă. Acțiunea de a se juca se referă la joc de societate, de cuvinte și se referă la totalitatea obiectelor cu care se joacă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
traumatic personal, informațiile despre stresul traumatic secundar și genul. Nu apar legături semnificative cu starea civilă și numărul de ore lucrate pe săptămână. Toate strategiile de burnout și toate schemele cognitive disfuncționale corelează pozitiv cu măsurile stresului traumatic secundar. Dintre fațetele personalității semnificative au fost: altruismul, cooperarea, compasiunea, anxietatea, depresia, timiditatea, eficiența personală, interesul artistic, modestia, moralitatea, asertivitatea, ambiția, încrederea, rigiditatea morală, perseverența. Dincolo de aceste concluzii apar diferențe importante între factorii ce afectează stresul traumatic secundar la medici și asistenți medicali
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ca "emoționalitate pozitivă" (Tellegen, 1985; Watson & Clark, 1997), el corelând pozitiv cu fericirea, mândria și satisfacția de sine și negativ cu stresul și frica (McCrae & John, 1992; Watson & Clark, 1997; Penley & Tomaka, 2002). În cazul cadrelor medicale veselia/emoțiile pozitive, fațetă a extroversiunii, se asociază cu un nivel crescut de satisfacție a compasiunii. Persoanele cu scoruri mari la aceasta fațetă, optimiste și entuziaste, reușesc să se bucure mai mult de ajutorul pe care îl oferă semenilor prin munca lor. Pe de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
negativ cu stresul și frica (McCrae & John, 1992; Watson & Clark, 1997; Penley & Tomaka, 2002). În cazul cadrelor medicale veselia/emoțiile pozitive, fațetă a extroversiunii, se asociază cu un nivel crescut de satisfacție a compasiunii. Persoanele cu scoruri mari la aceasta fațetă, optimiste și entuziaste, reușesc să se bucure mai mult de ajutorul pe care îl oferă semenilor prin munca lor. Pe de altă parte, asertivitatea corelează negativ cu simptomele intruzive în cazul asistenților medicali. Asistenții care își spun părerea și își
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
având o viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). Astfel de credințe pot fi puternic afectate de expunerea la traume provocate uneori de alți oameni. Toate fațetele acestui factor corelează pozitiv cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Cadrele medicale altruiste și pline de compasiune, modeste, oneste, cărora le displac confruntările, încrezătoare în bunătatea ființei umane sunt mai vulnerabile la simptomatologia stresului traumatic secundar. Compasiunea și altruismul le
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
emoțional mai mult. În același timp încrederea lor în natura bună a oamenilor și nevoia de înțelegere și cooperare între indivizi le sunt refuzate de mărturiile traumelor ce contrazic credințele ce îi susțin. Astfel, cadrele medicale cu scoruri ridicate la fațetele factorului agreabilitate devin vulnerabile la simptomele stresului traumatic secundar, chiar dacă natura lor amabilă și prietenoasă nu îi predispune la alte forme de stres profesional. Pe de altă parte, factorul agreabilitate corelează pozitiv și cu satisfacția compasiunii. Deschiderea către semenii lor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stările negative de-a lungul a perioade mari de timp (Goldberg & Johnson, 2005). Astfel nu este surprinzător că nevrozismul se asociază negativ cu satisfacția compasiunii și pozitiv cu stresul traumatic secundar în cazul cadrelor medicale. Anxietatea, timiditatea și depresia sunt fațetele care corelează cu stresul traumatic secundar. Persoanele conștiincioase sunt eficiente, competente, muncitoare și ambițioase (Block, 1961). Ele folosesc preponderent strategii de burnout activ care sunt mai eficiente în rezolvarea situațiilor stresante (Lefcourt, Martin & Ebers, 1981; O'Brien & DeLongis, 1996; Watson & Hubbard
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la conștiinciozitate corespunzând unui loc al controlului intern (Spector, 1982). Persoanele care simt că pot influența ceea ce li se întâmplă, că evenimentele importante pentru ei sunt sub controlul lor, se percep ca fiind mai puțin stresați. Consistent cu aceste date, fațetele eficiența personală și nevoia de realizare, corelează negativ cu stresul traumatic secundar în cazul asistenților medicali. Medicii cu rigiditatea morală crescută raportează mai des simptome de evitare și distres, iar cei perseverenți resimt simptome intruzive. Rigiditatea morală se referă la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în cazul asistenților medicali. Medicii cu rigiditatea morală crescută raportează mai des simptome de evitare și distres, iar cei perseverenți resimt simptome intruzive. Rigiditatea morală se referă la simțul datoriei și al obligației morale. Medicii cu scoruri ridicate la această fațetă pot dezvolta expectanțe nerealiste cu privire la performanțele lor, neacceptând eșecul. De asemenea, expunerea la traumă le poate perturba credințele despre datorie și morală, determinându-i să se angajeze în comportamente de evitare. Persoanele cu un nivel ridicat al factorului deschidere sunt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
acești indivizi trăiesc mai intens atât experiențele pozitive, cât și pe cele negative, vibrând mai puternic atât la recompensele contextului, cât și la factorii stresanți implicați. Consistent cu aceste date, asistenții medicali din eșantionul de față cu scoruri ridicate la fațetele factorului deschidere prezintă atât un nivel crescut de satisfacție a compasiunii, cât și scoruri mari la măsurile stresului traumatic secundar. Cadrele medicale cu interes artistic crescut, raportează simptomatologie traumatică mai accentuată. Sensibilitatea artistică și dragostea pentru frumos vulnerabilizează individul în fața
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
s-ar putea constitui ca factori de risc sunt cerința absolutistă de dreptate și nevoia de confort, acestea corelând pozitiv cu simptomatologia intruzivă. Toate credințele disfuncționale ale asistenților medicali se asociază pozitiv cu cel puțin una dintre măsurile STS. Dintre fațetele personalității semnificative au fost: altruismnul, cooperarea, compasiunea, anxietatea, depresia, timiditatea, interesul artistic, perseverența, modestia, rigiditatea morală și moralitatea, acestea asociindu-se pozitiv cu nivelul STS. Eficiența personală și ambiția se asociază negativ cu măsuri ale stresului traumatic secundar. Factori diferiți
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stresul general, este agreabilitatea. Factorul agreabilitate caracterizează persoane ce valorizeaza relația cu ceilalți, având o viziune optimistă despre natura umană, considerând că oamenii sunt în general onești, decenți și demni de încredere (Buchanan, Goldberg & Johnson, 2005). În studiul anterior, toate fațetele acestui factor corelau pozitiv cu scale STS. Altruismul, compasiunea, modestia, onestitatea, cooperarea, încrederea în bunătatea ființei umane sunt caracteristici care nu predispun la alte forme de stres profesional și care contribuie cu siguranță la tabloul unui medic de succes. Totuși
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
semnificativ mai scăzut și comparativ cu studenții motivați de siguranța venitului ulterior. Ca și în cazul ipotezei anterioare, studenții care caută respect par a fi cei care raportează cele mai puține caracteristici și reacții umaniste. De altfel, la nivel de fațete, singurele diferențe semnificative care apar sunt la fațetele "încredere" și "altruism", doar între studenții cu motivație altruistă și cei cu motivație legată de respect, în sensul că primii dintre ei înregistrează scoruri semnificativ mai ridicate. Fațeta compasiune înregistrează diferențe cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de siguranța venitului ulterior. Ca și în cazul ipotezei anterioare, studenții care caută respect par a fi cei care raportează cele mai puține caracteristici și reacții umaniste. De altfel, la nivel de fațete, singurele diferențe semnificative care apar sunt la fațetele "încredere" și "altruism", doar între studenții cu motivație altruistă și cei cu motivație legată de respect, în sensul că primii dintre ei înregistrează scoruri semnificativ mai ridicate. Fațeta compasiune înregistrează diferențe cu un prag de semnificație marginal semnificativ între aceleași
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
altfel, la nivel de fațete, singurele diferențe semnificative care apar sunt la fațetele "încredere" și "altruism", doar între studenții cu motivație altruistă și cei cu motivație legată de respect, în sensul că primii dintre ei înregistrează scoruri semnificativ mai ridicate. Fațeta compasiune înregistrează diferențe cu un prag de semnificație marginal semnificativ între aceleași grupe de studenți. Aceste rezultate sunt în concordanță cu cele raportate de McManus et al. (2006). Autorii raportează că studenții care își doresc să își ajute semenii sunt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
obțin mai multă satisfacție în urma stagiilor clinice, dar în același timp sunt mai afectați de dramele pacienților. Studenții cu motivație altruistă au cele mai mari scoruri la agreabilitate în timp ce colegii lor care își doresc respect înregistrează cele mai scăzute scoruri. Fațetele factorului agreabilitate semnificative în acest sens sunt altruismul, încrederea în oameni și marginal compasiunea. Tocmai aceste însușiri, par a recomanda un bun medic, dar în același timp, în lipsa unei pregătiri potrivite, se asociază cu stresul traumatic secundar. Capitolul 8 Compasiune
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
performanți în același timp vulnerabilizându-i, Figley (1995) numește stresul traumatic secundar ca fiind sinonim cu "epuizarea compasiunii" (compassion fatigue). Prin urmare, și el se referă încă din denumirea conceptului la compasiune mai degrabă decât la empatie. În chestionarul Big Five, fațeta "compasiune" este operaționalizată ca însușirea de a resimți puternic durerea celor din jur și milă pentru aproape. Cei cu scoruri mici la această subscală nu sunt afectați puternic de suferința celorlalți. Sunt mai obiectivi și susțin că își bazează deciziile
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Scrise în vers liber, prin enjambament, poemele din volum trădează, la nivelul conținutului, o tristețe irepresibilă a poetului determinată, în primul rând, de viețuirea într-o lume antinomică - la care face referire încă din cuvintele de la începutul cărții - ale cărei fațete sunt realul și visul: poemele din cărțile mele pot fi citite ca impresii ale navetei între mine și mine, între mine și lume, între ideal și realizabil. Două universuri concentrice sunt în poezia lui Daniel Corbu: sinele (care se descoperă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
știu rolul pe de rost, n/ am nevoie de sufleor... Indiferent că este vorba de istorie, de credință, de dragoste etc., poetul are forța imaginativă de a sublima aspecte insolite ale acestora, inaccesibile ochiului comun sau de a adăuga alte fațete la un edificiu deja realizat. Spre exemplu, într-un Poem traco-dacic, construiește oarecum o replică la eforturile făuritorilor de blazoane - impuse de o istorie, de obicei, injustă -, care s-au străduit, prin timp, să-i arate pe români, cu îndreptățite
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ceasornic - de unde gândurile îi pleacă mereu la război. În acest volum captivant - lucru extrem de rar pentru o carte de poezie, mai ales azi - străbătut de un elan vitalist, al cărui combustibil e dragostea - de viață, în general - sub numeroasele ei fațete, dar, mai ales, erosul, poetul reface traseul său ontologic, dezvăluind astfel sursele aparentelor idiosincrazii. În felul acesta, de pildă, reminiscențe ale epocii primordiale a ființei (Copilăria mea dintre două biserici), când credea că lume-i e clar definită, exclusiv prin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
implicate în demersul lui cognitiv, indus și condus de iubirea dominatoare: ...de gura ta mă las încet șoptit...; Tăceri adorm genunchii tăi de rouă...; trupu ți de zăpadă și-nserare...; pleoapa arsă de-nserare... Sentimentul primordial este dezvăluit în multe fațete, dar dragostea ideală e ne-nceputa nuntă, miracolul nuntirii... zidit pe trandafiri, echivalent cu un început de lume, visat la ceas de taină, când culoarea-i gata de jertfire, în stare să transforme timpul: Incendiată clipa se-arată-n destrămare / Cum se arată
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de o formă de rezistență în fața acestei realități și, în același timp, de atenuare a ei ori, mai precis, de temporizare, iar obiectul (auto)ironiei îl reprezintă, în special, evenimentele care jalonează existența și, cu precădere, dragostea cu diversele ei fațete, de semeni, în general, de părinți, de sine, de celălalt. De aceea, pentru că viața cu marasmul ei aduce și nedreapta uitare, nu doar uitarea benefică, terapeutică, a relelor, de sf. vasile îmi aduc aminte de tata / de sf. (constantin și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
unui gol. Valentin Talpalaru: Poemele Deltei. Rodion Când termini de citit Poemele Deltei. Rodion, dai pagina, pentru că, deși știi că e gata, mai vrei, aștepți să se continue. Sentimentul e că poemul acesta, pentru că este unul singur, cu mai multe fațete, peste care se încheagă și stăpânește chipul lui Rodion, unul din lungul șir de Rodioni din Deltă, este doar preambulul sau preludiul la o operă mai mare, pe care poetul Valentin Talpalaru ar trebui s-o scrie, pentru a nu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]