889 matches
-
salvare personală (R 6 + 7 + 18 + 21 + 22) NAVE NOI ȘI EXISTENTE DIN CLASELE B, C ȘI D: Fiecare navă trebuie să transporte cel puțin aparatura de salvare radio, aparatura de salvare personală, ambarcațiunile de salvare și șalupele de salvare, facle de semnalizare a sinistrului, aparate de aruncat bandula, specificate în tabelul următor și în notele aferente, în funcție de clasa navei Toată aparatura menționată mai sus, inclusiv aparatura de lansare, dacă este posibil, trebuie să respecte normele din capitolul III din anexa
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
05 N 1,05 N 1,05 N 1,05 N 1,05 N 1,05 N Veste de salvare pentru copii 0,10 N 0,10 N 0,10 N 0,10 N 0,10 N 0,10 N Facle de semnalizare a sinistrului 7 12 12 12 12 6 6 Aparate de aruncat bandula 1 1 1 1 - - Reflector de recunoaștere cu radar 1 1 1 1 1 1 Aparatură duplex radiotelefonică VHF 3 3 3 3 3 2
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
echipați cu semnal fumigen automat și lumină automată; ei trebuie să poată fi aruncați rapid de pe pasarela de navigație. Restul de colaci de salvare trebuie echipați cu lumină cu autoaprindere, în conformitate cu dispozițiile pct. 2.1.2 din Codul LSA. 7 Faclele de semnalizare a sinistrului, care respectă cerințele din secțiunea 3.1 din Codul LSA, trebuie să fie stivate pe pasarela de navigație sau în postul de guvernare. 8 Vestele de salvare de la bordul navelor de pasageri ro-ro trebuie să respecte
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
MSC.81(70) X X Regula III/4, Regula X/3 Regula III/6.3 și III/34, Rezoluția OMI MSC.48 (66), Rezoluția OMI MSC.97(73) 8.1, 8.2 (Codul HSC din 2000) A.1/1.9 Facle de mână (pirotehnice) Regula III/4 Regula III/4, Rezoluția OMI MSC.48 (66) Rezoluția OMI MSC.81(70) X X A.1/1.10 Semnale fumigene plutitoare (pirotehnie) Regula III/4 Regula III/4, Rezoluția OMI MSC.48 (66
jrc5642as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90812_a_91599]
-
1/1.6 │Costume de imersiune și │- Reg. III/4, │- Reg. X/3. │- Reg. A.1/1.7 │Mijloace de protecție │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.8 │Rachete parașută luminoase│- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.9 │Facle de mână │- Reg. III/4, │- Reg. X/3. │- Rez. MSC.48 A.1/1.11│Aparate de lansare a │- Reg. III/4, │- Reg. III/4, │- Reg. X/3. │- Reg. A.1/1.13│Plute de salvare rigide │- Reg. III/4
ANEXE din 4 septembrie 2014 la Hotărârea Guvernului nr. 765/2014 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271715_a_273044]
-
81 X/3. ���- Reg. A.1/1.7 │Mijloace de protecție │- Reg. III/4, │- Reg. III/22, │- Rez. MSC.81 A.1/1.8 │Rachete parașută luminoase│- Reg. III/4, │- Reg. III/6, │- Rez. MSC.81 A.1/1.9 │Facle de mână │- Reg. III/4, │- Reg. III/34, │- Rez. MSC.81 III/34, │- Rez. MSC.81 A.1/1.11│Aparate de lansare a │- Reg. III/4, │- Reg. III/18, │- Rez. MSC.81 III/4, │- Reg. III/13, │- Rez. MSC
ANEXE din 11 decembrie 2013 la Hotărârea Guvernului nr. 1.094/2013 (Anexe 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272322_a_273651]
-
3. │- Reg. FĂRĂ o vestă de salvare │ │- Rez. MSC.36(63)-(Cod HSC c) costume de protecție A.1/1.7 │Mijloace de protecție │- Reg. III/4, │- Reg. III/22, │- Rez. MSC.81 III/4, │- Reg. A.1/1.9 │Facle de mână │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.11 │Aparate de lansare a │- Reg. III/4, │- Reg. A.1/1.12 │Plute de salvare │- Reg. III/4, │- Reg. III/13, │- Rez. MSC.81 A.1/1.13 │Plute de
ANEXE din 12 aprilie 2006 (*actualizate*) privind echipamentul maritim*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273920_a_275249]
-
literatură și artă Regele Carol II", București, 1938, pp. 46-57 Murărașu, Dumitru "Istoria literaturii române", ediția a III-a, București, 1943 Țirioi, Nicolae "Lirica timișoreană, între 1944 - 1969", Timișoara, 1970 Muntean, George "Prefață" la volumul de versuri "Însemnele anilor", editura "Facla", Timișoara, 1973, pp. 5 - 11 Perpessicius "Opere", vol. 8, editura "Eminescu", București, 1978 Academia de științe sociale și politice. Institutul de istorie și teorie literară "Literatura română contemporană. Poezia", București, 1980 Călinescu, George "Istoria literaturii române de la origini până în prezent
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
Gigi Lunari - „Il Drama”, Italia); „Un alergător singuratic, într-un maraton în care și-a pierdut plutonul” (Aurel Storin, „Informația Bucureștiului”); „...«Șeful sectorului suflete»... o rachetă luminoasă...” (I. Rudel - „Revista Mea”); „Rugul unei creații în continuu crescendo” (Mircea Schrager - Costin, „Facla” - Tel Aviv); „Un exeget rafinat și subtil, un comentator pasionat și spiritual... înaltă forță eseistică” (Bogdan Ulmu - „Teatrul”); Cheamă la deșteptarea conștiințelor printr-un larg dialog spiritual” („Vradini” - Atena);
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
a generat legende. În 1977 la Editura „Albatros“ a apărut volumul antologic „Imne“, cu un cuvânt înainte de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Antologia cuprinde selecții din volumele „Cum să vă spun“, „Viața deocamdată“, „Infernul discutabil“, „Vămile Pustiei“, „Imnele Bucuriei“, „Imnele Transilvaniei“. La Editura „Facla“ din Timișoara a apărut volumul „Scrisori către un tânăr poet“ de Rainer Maria Rilke (traducere de Ulvine și Ioan Alexandru; prefață de Ioan Alexandru). Volumul al III-lea din „Odele pindarice“, în traducerea lui Ioan Alexandru, apare la Editura „Univers
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Frescele Bisericii ortodoxe Sfântul Ioan Botezătorul - Ferentari din București“. În 1987, la Tokio, primește „Medalia de aur”, conferită unui mare poet creștin. Scrie un cuvânt înainte, „Rolando Certa“, la volumul de poezii „Surâsul Korei“ de Rolando Certa, apărut la Editura „Facla“ din Timișoara (traducere de Ștefan Damian; postfață de Eugen Dorcescu). În 1988 i se publică volumul „Imnele Maramureșului“, la Editura Cartea Românească În 1989, pe 21 Decembrie, participă la manifestațiile revoluționare din București. „Socot că lupta pe care am dus
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
înscrie la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Laurens, unde îi are colegi pe Jean Al. Steriade, Nicolae Dărăscu și Ion Theodorescu-Sion. În 1908 revine în țară și, preocupat de problemele sociale, colaborează cu desene satirice la publicațiile "Furnica", "Facla" și "Adevărul". În același an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România. Participă pentru prima dată în 1910 la expoziția "Tinerimii Artistice" cu peisaje și compoziții pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul "Înmormântare la țară", iar
Camil Ressu () [Corola-website/Science/297838_a_299167]
-
gândurilor personajelor: moarte, tortură, furt, posesiune; nici chiar gândurile lui Kien nu scapă acestei caracterizări, deși ele sunt atenuate la el prin aluzii literare. Romanul a fost scris pe când autorul se afla la Viena, o perioadă descrisă în volumul memorialistic „Facla în ureche”. Dragostea mamei lui față de el devenise posesivă, și el tocmai o întâlnise pe Veza, viitoarea lui (primă) soție, cu care discuta literatură, dar și despre părinții lor. Frecventa lecturile lui Karl Kraus, care citea din ziarul său, "Die
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
ureche”. Dragostea mamei lui față de el devenise posesivă, și el tocmai o întâlnise pe Veza, viitoarea lui (primă) soție, cu care discuta literatură, dar și despre părinții lor. Frecventa lecturile lui Karl Kraus, care citea din ziarul său, "Die Fackel" ([Facla], de unde și numele volumului de memorii ale lui Canetti), discuta despre și cu Freud, Pauli, dr. Sonne. Viena de după primul război mondial rămăsese un centru de o mare efervescență culturală, deși posibilitățile materiale se diminuaseră. Stimularea intelectuală a marelui oraș
Elias Canetti () [Corola-website/Science/308616_a_309945]
-
l-a dat ziarului Rampa, pictorul și-a spus crezul despre destinația pe care o are arta: Elogii aduse expoziției din 1914 au apărut în presa socialistă: în ziarul "România muncitoare" un articol al aceluiași M. Gh. Bujor, în revista "Facla" unde s-a publicat o scrisoare militant socialistă primită de la muncitorul Gheorghe Niculescu-Mizil (militant socialist al perioadei clandestine, tatăl lui Paul Niculescu-Mizil), în ziarul "Rampa" un articol interviu cu Octav Băncilă și revista "Flacăra" cu un articol critic semnat de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de poezia eminesciana, realizează două serii de ilustrații ale poemului Luceafărul de Mihai Eminescu. Prima serie de ilustrații apare în anul 1972 în ediția bibliofila trilingva (română, maghiară, germană) a poemului, tradusă de poetul bănățean Franyó Zoltán, apărută la Editură Facla în Timișoara. Suita este compusă din 13 desene în penița și tus, de 20x30 cm. Ilustrațiile sunt preluate apoi în diverse alte cărți didactice și manuale școlare. Artistul revine asupa temei în anul 1984 când realizează o serie de 8
Vasile Pintea () [Corola-website/Science/306784_a_308113]
-
din Caracal. La 15 ani, în 1971, Aurelian Titu Dumitrescu a reușit la examenul de admitere organizat de Liceul nr. 1 din Caracal, acum și înainte de 1947 „Ioniță Assan”, absolvind în 1975. În liceu, a publicat un reportaj în revista Facla. În 1980, după o perioadă de cinci ani, în care a lucrat la Casa de Cultură a Municipiului Slatina și la Întreprinderea de Aluminiu Slatina, și-a reluat studiile: a reușit admiterea la Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei „Ștefan Gheorghiu
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
sfârșitul vieții, în 1946. A scris și publicat mai multe opere, cele mai semnificative fiind: A făcut traduceri și prelucrări precum "Castiliana" lui Lope de Vega și "Fedora" de Sardou Victorien. Pe lângă acestea a avut nenumărate colaborări în paginile revistei "Facla", ziarul " Ordinea" și în 1913 devine prim-redactor la "Dreptatea". A mai fost redactor între 1914-1922 la cotidianul bucureștean "Steagul" condus de către Alexandru Marghiloman și apoi, de-a lungul anilor, redactor la "Adevărul", "Dimineața" și la "Cuvântul". De asemenea, a
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
A fost o seară funebră. În ziua aceea chiar apăruseră împotriva lor infamii prin ziare, erau deci mâhniți și îngrijiți.”" Cu altă ocazie, tot I. G. Duca remarcă atacurile josnice proferate în campaniile denigratoare duse de publicații cum ar fi "Facla", condusă de N.D. Cocea sau "România Muncitoare", condusă de Cristian Racovski. Dacă pe timpul neutralității, presa filo-germană s-a menținut în anumite limite, odată cu intrarea României în război, a fost declanșată o amplă campanie propagandistică, unul din obiectivele principale fiind familia
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
comunității locale, poartă numele lui Mircea Florin Șandru. De-a lungul timpului, Mircea Florin Șandru a colaborat cu grupaje de poezie și eseuri la următoarele publicații: „Actualitatea literară”, „Amfiteatru”, „Ante Portas”, „Argeș”, „Astra”, „Bucureștiul literar”, „Contrapunct”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Facla literară”, „Flacăra”, „Gazeta Cărților”, „ Literatorul, „Luceafărul”, „Nomen Artis”, „Nord literar”, „Orizont”, „Poezia”, „Ramuri”, „România literară”, „Sintagme literare”, „Slast”, „Steaua”, „Sud”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Viața Românească”, „Balkan Visions”, „Inostrannaia literatura”, „Literarni mesicnic”, „Romanian review”, „Rumanische Rundschau”, „Slovenske pohl'ady”, „Svetova literatura”, „Twórczość
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
la Mănăstirea Cernica. La mai puțin de un an de la intrarea la mănăstire, însă, s-a retras din comunitate. Începând din 1931 și până în 1937 - anul decesului - Sahia a fost gazetar publicând în cunoscute ziare și reviste ale vremii: "Rampa", "Facla", "Dimineața", "Azi", "Cuvântul liber", "Adevărul" și "Era nouă". În 1932 înființat chiar și două publicații efemere, "Bluze albastre" și "Veac nou" dar scrie mai ales reportaje. După dezamăgirea religioasă, Sahia continuă să caute o formă de dreptate pământească: în 1935
Alexandru Sahia () [Corola-website/Science/304642_a_305971]
-
cerința de a promova selectiv tehnologiile de fabricare a celulelor solare ce nu distrug mediul și care pe baza progreselor tehnologice promit avantaje concurențiale. C. de Sabata, M. Borneas, B. Rothenstein, A. Munteanu, "Bazele fizice ale conversiei energiei solare", Editura Facla, 1982
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
a fost rănit și decorat. După ce s-a mutat cu părinții la București, a studiat la liceul „Gheorghe Lazăr”. A urmat apoi Facultatea de Drept din București, obținând licența în 1934. În 1930 a debutat la cotidianul, devenit apoi săptămânal „Facla” apoi, în 1933 a devenit redactor al ziarelor „Dimineața”, „Adevărul” și săptămânalul „Cuvântul Liber”. La doar 24 de ani, în 1932, a publicat eseul "Eminescu. Încercare critică", ce i-a atras atenția lui George Călinescu care i-a scris un
Lucian Boz () [Corola-website/Science/311543_a_312872]
-
Cronică, Convorbiri Literare, Contemporanul, Poezia, Galateea-Germania, Observator- Munchen (perioadă permanent, prezența în casetă revistei, Radu Bărbulescu), Luceafărul-București, Argos, Ultima oră-Israel, Orient Expres-Israel, Viața Noastră-Israel, Minimum-Israel, Contrapunct, Vatra, Viața Românească, Respiro On line, Poezia-Iași, Plumb-Bacau, Revista mea, Tribuna -Cluj, Tribuna Magazin-Israel, Facla, Poezis-Satu-Mare, Feed Back-Iași, Amurgul sentimental-București, Tribuna Kraiot" , Revista Familiei-Israel, Gazeta Românească-Israel, Cronică Veche, Dacia Literară, și altele...reviste din Germania, România, Israel Colaborează la situl lui Ștefa N. Maier: http://www.romanialibera.com ACUM - Revista AgoraONline unde a colaboarat, luna
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]
-
la Sibiu, după cum consemnează „un copoi al stăpânirii”: Ca urmare, românii reuniți de prin satele vecine s-au adunat în număr de 8-10 mii, cei mai mulți înarmați, în jurul Sibiului și au obținut eliberarea lui Laurian și Bălășescu ducându-i „înconjurați de facle și de o mare mulțime de popor până la Orlat, unde îi așteptau banda militărească și tot poporul”. În același an, 1848, preotul Ioan Moldovan este ales ca „adlatus” în conducerea administrației românești instaurată în toamna aceluiași an în Districtul Făgăraș
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]