987 matches
-
Se recomandă înlăturarea din analiză a unor asemenea variable. În exemplul considerat, patru dintre variabile au înregistrat valori ale MSA mai mici decât 0.5, și anume: rata șomajului, rata infracționalității, rata mortalității infantile și durata medie a vieții. Soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 5 componente principale care explică 77.267% din varianța totală 4.1.3. Identificarea profilului dezvoltării intraregionale folosind Analiza componentelor principale După eliminarea din analiză a celor patru variabile care nu se potriveau cu
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
nu se potriveau cu structura celorlalte, au rezultat următoarele: o îmbunătățire a măsurii de adecvare a eșantionării Kaiser-Meyer-Olkin, aceasta înregistrând o valoare foarte apropiată de 1, ceea ce înseamnă că noul set de date este mult mai potrivit pentru o analiză factorială (Tabelul nr. 4.3); soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 3 componente principale (în loc de 5), care explică 74.205% din varianța totală (Tabelul nr. 4.4); primele două axe factoriale explică peste 64% din varianța totală
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
au rezultat următoarele: o îmbunătățire a măsurii de adecvare a eșantionării Kaiser-Meyer-Olkin, aceasta înregistrând o valoare foarte apropiată de 1, ceea ce înseamnă că noul set de date este mult mai potrivit pentru o analiză factorială (Tabelul nr. 4.3); soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 3 componente principale (în loc de 5), care explică 74.205% din varianța totală (Tabelul nr. 4.4); primele două axe factoriale explică peste 64% din varianța totală, spre deosebire de primul caz, când
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
mult mai potrivit pentru o analiză factorială (Tabelul nr. 4.3); soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 3 componente principale (în loc de 5), care explică 74.205% din varianța totală (Tabelul nr. 4.4); primele două axe factoriale explică peste 64% din varianța totală, spre deosebire de primul caz, când acestea explicau mai puțin de 50%. Investițiile brute, câștigul salarial, excedentul bugetelor locale, produsul intern brut, rata cuprinderii în școală și populația ce revine la un medic contribuie
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
deosebire de primul caz, când acestea explicau mai puțin de 50%. Investițiile brute, câștigul salarial, excedentul bugetelor locale, produsul intern brut, rata cuprinderii în școală și populația ce revine la un medic contribuie cel mai mult la formarea primei axe factoriale. Ultimul indicator are o valoare negativă, ceea ce arată că județele dezvoltate din punct de vedere economic (deci cu valori ridicate pentru indicatorii economici) înregistreză niveluri reduse pentru numărul de persoane ce revin la un medic, având un acces mai bun
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de corelație cu prima componentă, semnul minus arătând o legătură inversă, respectiv un nivel ridicat de dezvoltare economică care se corelează cu o pondere scăzută a populației rurale și invers. Cea mai mare corelație cu cea de-a doua componentă factorială o au variabilele populația ocupată în agricultură, densitatea drumurilor publice și densitatea populației, corelate pozitiv. Acest lucru indică faptul că un număr ridicat al persoanelor ocupate în agricultură este specific zonelor intens populate. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Se
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o componentă economică (prima axă) și una demografică și de infrastructură (a doua axă) care explică diferențierea județelor din punctul de vedere al dezvoltării în proporție de 47.87% și, respectiv, 16.78%. Reprezentarea punctelor variabile pe primele două axe factoriale este realizată în Deoarece sunt variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare cu ambele axe (ponderea populației rurale, densitatea populației), pentru o mai bună interpretare a rezultatelor analizei componentelor principale se va genera și soluția după rotația axelor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de corelație apropiați ca valoare cu ambele axe (ponderea populației rurale, densitatea populației), pentru o mai bună interpretare a rezultatelor analizei componentelor principale se va genera și soluția după rotația axelor. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Din analiza hărților factoriale obținute înainte și după rotația axelor, a reieșit faptul că există diferențieri în profil teritorial din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare. O „suprapunere” a graficului variabilelor cu cel al unităților statistice permite identificarea variabilelor care sunt responsabile de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
care au caracteristici asemănătoare atât din prisma factorului economic (prima axă), cât și din cea a factorului de infrastructură și demografie (a doua axă). Evidențierea grupurilor de județe a fost validată cu ajutorul regulii 3 sigma. Analiza poziționării județelor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate județe în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp profilul de dezvoltare al fiecărui județ în raport cu celelalte județe din România. Aplicarea regulii 3σ presupune
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
a doua axă). Evidențierea grupurilor de județe a fost validată cu ajutorul regulii 3 sigma. Analiza poziționării județelor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate județe în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp profilul de dezvoltare al fiecărui județ în raport cu celelalte județe din România. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea județelor care se află în afara intervalelor și, respectiv, , corespunzătoare celor două axe și marcate pe grafic cu ajutorul liniilor punctate Asistența
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de județe pentru care este necesar accesul la fonduri pentru dezvoltarea rurală, îmbunătățirea serviciilor de sănătate, educație, iar cel de- al doilea factor evidențiază grupuri de județe care necesită fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Deoarece la momentul efectuării analizei factoriale nu există date statistice post - aderare și programele de finanțare se referă la perioada 2007 - 2013, la nivelul fiecărui grup de județe nu sunt nominalizate programe de finanțare, ci domenii pentru care este necesară finanțarea. Scopul analizei consta în a
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de semnificație Sig. = 0 mai mic decât 0.05, de unde reiese că se respinge ipoteza de independență, putându-se, așadar, continua analiza prin metoda componentelor principale. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Deoarece varianța explicată de primele două axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
componentelor principale. Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Deoarece varianța explicată de primele două axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică a variabilelor pe primul plan factorial arată că există variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
axe factoriale este 61.438% din varianța totală, disparitățile privind dezvoltarea între țările membre UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică a variabilelor pe primul plan factorial arată că există variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare cu ambele axe (rata abandonului școlar, rata sărăciei după transferurile sociale, inegalitatea distribuției veniturilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
UE pot fi analizate pe baza poziționării variabilelor și cazurilor în planul factorial determinat de primele două componente. prezintă coeficienții de corelație ai variabilelor cu axele factoriale. Întrucât atât tabelul coeficienților, cât și reprezentarea grafică a variabilelor pe primul plan factorial arată că există variabile care prezintă coeficienți de corelație apropiați ca valoare cu ambele axe (rata abandonului școlar, rata sărăciei după transferurile sociale, inegalitatea distribuției veniturilor, rata șomajului pe termen lung), pentru o mai bună interpretare a rezultatelor analizei componentelor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
bună interpretare a rezultatelor analizei componentelor principale se va genera și soluția după rotația axelor. După efectuarea unei rotații oblice a axelor, prin metoda Promax (disponibilă în SPSS), se observă o mai bună corelare a variabilelor cu cele două axe factoriale. Reprezentarea grafică a pozițiilor variabilelor în raport cu primele două axe, după rotația axelor (figura 4.46), evidențiază cele două componentele principale: potențialul de dezvoltare, exprimat prin starea economiei și accesul populației la servicii (prima axă), și climatul social (a doua axă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de educație al populației și accesul acesteia la tehnologie, precum și variabile care exprimă situația de pe piața muncii, iar pe de altă parte, variabile ce descriu starea de sănătate, calitatea mediului și șomajul pe termen lung. Poziția variabilelor pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii, se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și șomajul pe termen lung. Poziția variabilelor pe prima axă factorială indică faptul că țările cu bune rezultate economice, acces ridicat la educație și tehnologie și o situație satisfăcătore pe piața muncii, se vor găsi pe partea dreaptă a planului factorial, în opoziție cu țările care se confruntă cu o situație precară pe piața muncii, un grad mare de poluare în mediul urban și acces redus la serviciile de sănătate. A doua axă, cea a climatului social, este formată din trei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cea a climatului social, este formată din trei variabile, și anume: rata abandonului școlar, inegalitatea distribuției veniturilor și rata sărăciei după transferurile sociale. Astfel, țările cu un climat social favorabil dezvoltării vor fi reprezentate în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
climat social favorabil dezvoltării vor fi reprezentate în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în partea de sus a planului factorial. Identificarea profilului de dezvoltare al României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
României în raport cu al celorlalte state membre UE, folosind regula 3σ arată reprezentarea grafică a țărilor analizate în planul primelor două axe factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
factoriale. Reprezentarea țărilor pe primele două axe factoriale Notă: Date prelucrate cu ajutorul programului SPSS Analiza poziționării țărilor pe harta factorială permite identificarea, folosind regula celor 3σ, a celor mai dezvoltate și a celor mai puțin dezvoltate state în raport cu fiecare axă factorială, evidențiind, în același timp, profilul de dezvoltare al României în raport cu celelalte țări din Uniunea Europeană. Aplicarea regulii 3σ presupune găsirea țărilor care se află în afara intervalelor , corespunzătoare celor două axe și marcate pe grafic cu ajutorul liniilor punctate ( x = 0 , σ = 1
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
0 , σ = 1 ). [Jaba, 2007, p.58] Întrucât nici unul dintre state nu se află în afara intervalelor x ± 2 σ sau x ± 3 σ , analiza se va concentra pe intervalele x ± σ , corespunzătoare primelor două componente principale. Raportat la prima axă factorială, România și Bulgaria, împreună cu Polonia și Slovacia, sunt poziționate în stânga intervalului x ± σ , ceea ce înseamnă că manifestă, la finele anului 2006, cel mai scăzut potențial de dezvoltare dintre țările considerate, exprimat prin cel mai scăzut nivel al rezultatelor economice și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de dezvoltare. Acestea sunt urmate, aproape de limita intervalului x ± σ , de Olanda și Marea Britanie. Țările în care climatul social este cel mai favorabil dezvoltării sunt Cehia, Slovenia, Olanda și țările nordice, aflate în dreapta intervalului x ± σ , pe a doua axă factorială, în timp ce Letonia, Grecia, Italia și Portugalia, poziționate în stânga intervalului x ± σ al axei a doua, se confruntă cu climatul social cel mai puțin avantajos pentru dezvoltare. Ciprul prezintă profilul dezvoltării cel mai apropiat de media Uniunii Europene, atât
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]