3,990 matches
-
seamănă stele pe cer și le preface-n confetti hai să ne desprindem din acest joc al spaimelor terestre și să fugim undeva la poale de cer la poale de codru să nuntim fericiți moartea noastră frumoasă cu lăute de fag cu frunze de doină cu miros adormitor de tei și străini de noi să creștem frumos într-o floare... vineri, 14 martie 2014 Referință Bibliografică: lumini de primăvară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1169, Anul IV
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
cherestea și unul dintre numeroasele sectoare de exploatare a lemnului de pe Lotru și Latorița. Unitatea avea, înainte de revoluție, birourile, două ateliere mecanice centrale, trei depozite de bușteni, unul de cherestea și o fabrică. În cadrul fabricii se produceau: cherestea, lădițe, PAL, fag aburit, ulei de cetină, furnir, iar în cadrul depozitelor se sortau lobde pentru celuloză, bușteni pentru gater și furnir și multe altele. Sute de brezoieni, bărbați și femei, lucrau în fabrică pe trei schimburi la care se alăturau cei din exploatările
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]
-
azurul apoteozei lor legendare. Demni de străbunii lor sciți, cinste și slavă nemuririi lor! Cu măreția Arefului în suflet urcăm spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastră pe care se joacă zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi și fagi ce se răsfrâng în luciul de cristal din zestrea Domniței Dochia și suim la Cabana Capra unde poposim. Cabana Capra a fost reconstruită modern pe vatra Cabanei celei vechi și este încrustată în frumusețea și miracolul Transfăgărășan. Doi argeșeni de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
înainte. Viața noastră trece, an de an Tăcuți, înaintăm înspre morminte. . . . Știu, Doamne, că nu pot trăi în veci, Dar ține-mă aproape de cei dragi, Să-mi văd nepoții, când am nouăzeci(de ani) S-aud foșnind pădurea mea de fagi ! Atâta timp cât pot să mai respir Și câte zile încă voi avea, Vreau firul vieții ca să mi-l deșir, Lângă copii și Maricica mea. La bine și la rău, noi, împreună, Am împărțit tristețea, bucuria, An după an poverile se-adună
LA DUBLĂ ANIVERSARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354644_a_355973]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FAGUL MONUMENTAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului FAGUL MONUMENTAL Trăiești pe malul apei line Când timpul liniștit domnește Și totul în natură se odihnește, Iar zările-s curate și senine. Te
FAGUL MONUMENTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357368_a_358697]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > FAGUL MONUMENTAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului FAGUL MONUMENTAL Trăiești pe malul apei line Când timpul liniștit domnește Și totul în natură se odihnește, Iar zările-s curate și senine. Te clatini În fața vântului puternic, Iar fruntea-ți înfrântă parcă plânge, Dar niciodată trupul nu-ți va frânge
FAGUL MONUMENTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357368_a_358697]
-
atât de magistral Între ele tu ești mai colosal Trufaș coroana spre cer ți-o ridici. Priviri spre tine au cătat cu drag De secole ai stăpânit veșnic pădurea, Spre tine nu s-a îndreptat securea Rămânând mereu același tânăr fag 22 octombrie 1964 Baia de Arieș - Muncel Referință Bibliografică: Fagul monumental / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
FAGUL MONUMENTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357368_a_358697]
-
coroana spre cer ți-o ridici. Priviri spre tine au cătat cu drag De secole ai stăpânit veșnic pădurea, Spre tine nu s-a îndreptat securea Rămânând mereu același tânăr fag 22 octombrie 1964 Baia de Arieș - Muncel Referință Bibliografică: Fagul monumental / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FAGUL MONUMENTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357368_a_358697]
-
2012 Toate Articolele Autorului Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
din 18 iunie 2012. Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
caută ... Citește mai mult Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎN ȚINTIRIM Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Un câmp de flori mă-ntâmpină în prag Și-un clopot atârnat de cer, Veghindu-și codrul crucilor de fag Ca un metalic grănicer. * Mă pierd printre grilajele de fier Ce-mprejmuiesc pământ retrocedat Prin act emis în Eden și în Cer Pe vremea lui Adam, întâi Creat. * Din mute file-ngălbenite, Cu autori de testamente, Rostesc cuvinte scrijelite Făcând prezența
ÎN ŢINTIRIM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358476_a_359805]
-
pentru că asta face toată ziua ... Firicelul de vînt s-a mai înfășurat de cîteva ori pe după tulpinile delicate ale florilor și a dispărut în pădurea ce străjuia poienița cea plină de flori. Tare se mai bucurau stejarii cei semeți și fagii cei puternici cînd se zbenguia vîntul printre crengile și frunzele lor verzi. Întreaga pădure fremăta de plăcere, animalele ieșeau din ascunzișurile lor, ca să se răcorească, și toată lumea aștepta ploaia, pe care vîntul o aducea odată cu norii, pe care îi aduna
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange cât gâgâlicea. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pământ pe patru tălpoaie groase”. Oftând, când Barbu conchise: „Acolo ai stat, Sultănico!?” O tristețe a apărut în ochii fetei și ai bătrânei, dar în centrul satului, o clădire imensă, o Casă de
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
În răscruce de vânt. . . Te chinuiesc Știu, de un an Într-un system american. Suflet al meu, Rabdă puțin!. În locuri dragi Am să revin, Te voi lăsa să hoinărești, Când voi iubi ce tu iubești, La căpătâi, Codrul de fag Îți va doini Cântecul drag, În susur dulce de izvor Voi aduna versuri de dor, Și voi topi Un gând curat În clipa care Ni s-a dat ! O, Doamne, TU, Preasfinte Zeu, Alină, Tu, sufletul meu! Când viața mea
SUFLET PRIBEAG de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358155_a_359484]
-
Păstrează-i amintirea mamei vie ! La frați, surori, cumnați, nepoți, Să le-mplinești dorințele, că poți, Întoarce-i cu smerenie spre Tine Și fă ca să le fie dor de mine ! Iar toate locurile mele dragi, Căsuța mea, pădurea cea de fagi, Păstrează-le-n splendoarea lor firească, Când vin, tot dorul că mi-l potolească, S-alerg pe pajiște, cu aer să mă-mbăt, Să simt că timpul fuge îndărăt Și în redeșteptarea lui april, Să cred o clipă că mai
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
de mângâiere./ Plângea moșul în pădure, / C-a rămas singur pe lume... Ruga cerul și pământul,/ Ca să-i asculte cuvântul./ Lele, lele...și iar lele,/ Vai de păcatele mele!.../ Bătrânețile sunt grele,/ Am rămas fără putere./ Calc pe iarbă printre fagi,/ Nu-mi văd copilașii dragi./ Frunzele uscate sunt...,/ De ce trăiesc pe pământ?” ...La un moment dat, Luceafărul a ridicat cortina timpului și a venit să-i asculte incantația celestă, că tot privindu-i fruntea lată de poet, am înțeles vorbele
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Datorită climei mediteraneene, dar și a reliefului montan, vegetația este cât se poate de variată. Găsești, unul lângă altul, pe de o parte mirt, viță de vie, palmieri, oleandri, cactuși, agave, migdali, măslini, citrice, pe de altă parte, pini, stejari, fagi, conifere. Totul într-un amestec multicolor care îți încântă privirile. Și nu doar privirile, ci și celalalte simțuri. În sala de mese se făcea în permanență o coadă mică la un aparat care producea suc din portocale mici și roșii
CLANUL SICILIENILOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357521_a_358850]
-
lumii. Îar Întruparea din mine, va aluneca într-o nouă vrajă a domolirii firii, aplecându-și auzul și înnodându-și firea din albul omătului în roșul din rodul viței de vie. Acolo în vale , de dincolo de râu, din mesteceni și fagi este biserica în care voi tămâia cu busuioc și arome hrănitoare altarul care va păstra focul viu încă un an. Din trupul meu fac jertfă pentru înfloriri și rodiri gemene, ating mugurii care vor plezni spre coacere, în miezul cel
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
Mamă Ca să ridice un Altar Eroilor români care au căzut În marele război și sfânt, Ca să-ntregească un popor De libertate și dreptate iubitor. Sunt plini Bucegii de minuni Și de cabane și de stâni, Păduri cu brazi înalți și fagi, Ape, cascade, lacuri și poiene largi. Pe crestele cele înalte Unde sar negrele capre, Floarea-de-colț, floarea reginei, Bujorul aprins, rhododendronul, Unde se avântă-n văzduh șoimul Și urșii sunt la ei acasă Trăind în pădurea verde, deasă, Cu rare și
BUCEGI, TEZAUR DE NATURĂ VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357737_a_359066]
-
Acasă > Stihuri > Semne > O SCUFUNDARE Autor: Râul Bâz Publicat în: Ediția nr. 1373 din 04 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Să mergem, prietene, cu pas rar în pădurea de fagi, în albele trunchiuri strămoși să ne descoperim, pe pietre lângă izvor odihnind, candizi antropofagi, cu gustul de san al fragilor să ne dedulcim. În apă, cu salturi lungi se-ntretaie pești mici, argintii și verzi libelule deasupră-le-n cerc se rotesc
O SCUFUNDARE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358543_a_359872]
-
cei mai înalți munți ai Parcului Natural Porțile de Fier. Dificultatea itinerariului nu este ridicată, cu excepția porțiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea estică a muntelui, unde panta poate ajunge chiar la 700. Drumul șerpuiește prin păduri de cer, gârniță, fag, iar pajiștile cu iarbă de sadină îți încântă privirile prin coloritul viu al orhideelor, garofițelor și te invită să poposești în aceste locuri de basm. Aproape de poalele Tresovățului îți poți alina setea din apele izvorului Cozariște (numele lui vine de la
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Astăzi, unul dintre turnuri este acoperit de apele lacului de acumulare. - Se susține că, una dintre cele mai pitorești văi este Valea Liubotina-Rudina. Ce argumente pledează pentru a fi un itinerar ecoturistic? - Valea Liubotina are versanții acoperiți cu păduri de fag iar ici-acolo apar exemplare izolate de tisă (Taxus baccata), element ocrotit al florei României. Acest conifer a devenit atât de rar datorită lemnului foarte prețios căutat pentru sculptură și tâmplărie fină dar și datorită faptului că frunzele, ca și
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
altfel pe toate itinerariile, deoarece aici pășești printre elemente naturale de o inestimabilă valoare pentru geologia, flora și fauna României, dar și a Europei. - Traseul de la Cazanele Mici se face pe poteci de munte printre păduri de stejar și de fag, cu locuri de belvedere dar și cu pajiști cu o plantă rară, talpa ursului ale cărei frunze, se spune, că au fost luate ca model în sculptura antică, în capitelul coloanelor corintice. Ce alte atracții mai oferă turiștilor? - Un adevărat
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
al repartiției, structurii și sistemului lor de proprietate. Sistemul arhaic de construcție și de funcționare al morilor cu ciutură îmbină simplitatea cu ingeniozitatea, utilul cu artisticul. Ca material de construcție se foloseau bârnele groase, în exclusivitate de esență tare (stejar, fag), morile de piatră fiind rare (morile din Svinița și o parte din morile din Ogradena). Itinerariul ecoturistic urmează poteci de munte, care parcurg păduri de stejari, păduri de fag și pajiști. Este traseul de unde se poate colecta drobița (Genista tinctoria
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]