894 matches
-
distincției între dreptate, libertate sau egalitate și celelalte valori sociale a căror realizare trebuie să se afle - în cadrul oricărei teorii politice care aspiră la plauzibilitate - printre "obiectivele fundamentale ale politicii", în vreme ce al doilea și al treilea argument sunt demolate de falsitatea asumpției că toate principiile morale, inclusiv principiul libertății și egalității umane fundamentale, constituie sau pot constitui subiectul unui dezacord rezonabil generalizat și de caracterul problematic al premisei că filosofia politică poate să devină autonomă față de recursul la principii, valori și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
secolele XVl - Xll î.e.n). Această dogmă a indo-europenis- mului occidental și a antichității clasice scoate din realitatea istorică neamul pelasgilor și toate neamurile arimine, susținînd că au șters-o fără a lăsa vreo vorbă! Tăblițele de plumb dovedesc falsitatea acestor idei și că neamul acesta urgisit și vrăjmășit de greci este încă acolo unde l-a lăsat soarta. Să adăstăm puțin și să vedem ce au lăsat în scrierile lor strămoșii grecilor și romanilor cu privire la acești misterioși și de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu o imensă majoritate de conformiști, în esență lași, și cu un număr important de victime, pentru care nu putem avea decât un profund respect. Dedublarea continuă dintre acceptarea publică a dogmei și percepția realității imediate, autocenzura perfect asumată, toate falsitățile și minciunile propagandistice debitate cu cinism, în plină impostură a fidelității ideologice și partinice, au lăsat urme adânci în conștiința acestui scriitor sub vremi. Până la urmă, nici nu mai știm bine dacă trebuie să-l înfierezi, să-l detești, să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate. Cât despre familie, aici e destulă falsitate și, sub zâmbete, sub vorbăria prefăcută, frisonează un apetit al încornorării. Femeia, care nu e chiar „damă bună”, se dă în vânt după petreceri sofisticate, ca în „societatea înaltă” (Five o’clock, High-life). Școala, unde se practică favoritismul (Lanțul slăbiciunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
care fundamentează anumite teorii sunt și rămân mereu eronate. Aceste idei eronate revin în atenția unor economiști care se cred sau sunt considerați revoluționari, iar ele poluează dezbaterea publică multe secole după ce au fost emise, dar și multe secole după ce falsitatea și nocivitatea lor au fost demonstrate în repetate rânduri. Împotriva unor astfel de "idei zombi", lectura eseurilor lui Bastiat reprezintă și astăzi o protecție extrem de eficientă. Tehnica pe care o folosește autorul francez este cea a reducerii la absurd: el
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
e operă de umoare, aci neagră, mahmură, aci veselă, și criticile sunt niște monoloage în care autorul nu se ia în serios. Ca un strălucit exemplu al ușurinței de a oscila de la serios la comic și chiar la funambulesc, fără falsitate, e cuvântul de întîmpinare rostit către principesa Ileana, în care se dovedește că "Triunghiul albastru" e un "cerc" al cărui centru e domnița. Sadovenist, Al. O. Teodoreanu s-a dedicat cu ardoare cronicii gastronomice, alcătuind chiar lista de bucate a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
acțiune, logica utilizată în situațiile în care omul intră în relație cu semenii pentru a-i convinge"150, argumentarea vizează "o organizare de propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii) altei propoziții, cu scopul de a convinge interlocutorul de adevărul sau falsitatea ei"151. Argumentarea vizează oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare, probă, concesie, rectificare, obiecție, contestare, dezacord, critică, acuzație, reproș, teză, concluzie 152. În privința
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rațiune de-a fi a unei dări de samă de orice natură"303. În cadrul articolelor polemice, Eminescu pornește de la deconstruirea demersului argumentativ al adversarului, demontând, pe rând, fiecare argument al acestuia, pentru a demasca în final lipsa de conținut și falsitatea materialului 304. Declarându-se pentru fundamentarea științifică a articolului de presă, Eminescu afirmă: "E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încât nu merită cineva să le releveze erorile, parte intenționate, parte neintenționate câte obvin în ele. Un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursivă, de efecte ale diverselor tipuri de discurs. Pe marginea acestei relaționări, amintim o trecere de la înțelegerea tradițională a argumentării (totalitatea mijloacelor folosite pentru a fundamenta o opinie, a tehnicilor de argumentare care vor să dea seama de adevărul sau falsitatea unei teze, modalitate de a accede la cunoaștere etc.) la una contemporană, în mare parte determinată de cercetările ce ne parvin din teoria comunicării. Astfel, Karyn C. Rybacki și Donald J. Rybacki consideră argumentarea ca o formă a comunicării instrumentale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îndrăznea să-i spună adevărul și să-i reproșeze modul său de viață și faptele sale, în afară de fratele Augustin din Recanati și de fratele Bonaventura din Iseo. De aceea, își permitea să-i disprețuiască pe miniștrii ce erau acuzați de falsitate de complicii săi, răspândiți în toate provinciile Ordinului; aceștia erau niște frați laici, plini de răutate, cicălitori și încăpățânați... Îi demitea din oficiul lor, chiar și fără nicio vină, și îi priva de cărți și de dreptul de a predica
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
probleme pe care le puteți rezolva sunt cele pe care le cunoașteți, așa Încât nu vă sfiiți să Întrebați! 3. Nu uitați că un zâmbet Îi poate inspira pe ceilalți și poate spori productivitatea. Nu e vorba despre o invitație la falsitate, ci la a face o treabă mai bună În ceea ce privește „managementul expresiilor feței”. Cei mai mulți manageri nu zâmbesc pur și simplu pentru că uită! 4. La Începutul fiecărei zile, rezervați-vă un moment pentru a vă planifica strategic impactul nonverbal pe care vreți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
făcut o prezentare de produs alături de Don, am simțit că este o persoană neobișnuită. Este unul dintre acei oameni care au abilitatea de a-i face pe toți cei cu care intră În contact să se simtă importanți Ă fără falsitate. Stilul lui Don este o combinație unică de considerație curtenitoare și disponibilitate de a le face tuturor pe plac. Unii oameni care l-ar Întâlni pe Don pentru prima oară ar putea crede că felul În care Îi tratează este
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
condamnat la relegare într-o regiune atât de aridă. Nu se poate face nici cea mai mică comparație între acest "psalm penitențial" al lui Ovidiu și "psalmii penitențiali" iudaici din Vechiul Testament: sinceritatea și profunzimea acestora din urmă față de banalitatea și falsitatea primului sunt prea evidente pentru a mai fi nevoie de o demonstrație. Atât începutul (I, I) cât și sfârșitul (III, IX) celor trei cărți din Ponticele se adresează tot lui Brutus. Potrivit Sulmonezului, caracterul monoton, lacrimogen al scrisorilor sale din
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fiziologică a pesimismului [...], teoria diferențierii (după E. Lovinescu), teoria conservatorismului". Or, după Călinescu, "o biografie este bună, substanțial științifică atunci când toate momentele ei apar ca momente coerente de manifestare a unui erou" de aceea, romanul Mite ar sta "pe o falsitate principială"196. Lovinescu va răspunde prompt, într-un articol din care am mai citat deja câteva fragmente, obiecției de principiu că geniul nu poate fi reprezentat în artă decât de un alt geniu. Intenția autorului, se explică el, "nu putea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poate îngădui o adevărată și Cultura europeană cultura de centru. Izolaționism, anti-occidentalism, autarhie, subdezvoltare, țărănism (deci nu burghezie, clase mijlocii, industrie etc.), rasism, nimic nu lipsește (articol din 1932). Numeroase pasaje condamnă fără apel și formele arbitrare, formele importate, toată falsitatea și artificialitatea culturii române, de aproape 100 de ani încoace. Or, tocmai în acest punct apare din nou utopia, dar și o gravă contradicție... filozofică. Mai bine spus: logică. Ea este cam... ciudată la un logician brevetat... 2. Dacă este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și mii de așezări colective. (Ă). Temelia este un roman al actualității imediate, evenimentele descrise În el trezesc În noi sentimentele și gândurile luptătorilor pe fronturile diferite ale făuririi socialismului. (Ă). Nuveliștii, poeții și dramaturgii noștri au dovedit din plin falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri care și-au Închinat activitatea În Întregime cauzei mărețe a clasei muncitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al talentatului tânăr poet clujean?» (e vorba de Baconsky), a dat un răspuns de pomină: «Baconsky e un poet care gândește», versul său e de o «uluitoare simplitate» și de o «impresionantă vigoare». Aurel Martin califică, fără a sesiza miezul falsității lor, aceste aprecieri, drept «exagerări» și «aprecieri gratuite» (Aurel Martin, Poezia lui Anatol Baconsky, În Alamanhul literar nr. 5, mai, 1951 , pp. 90-109). Nici cronica sa din Almanahul literar nu izbutește Însă să dea răspuns Întrebării: În ce constă timbrul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spinarea ei masivă. Mai înainte însă ar merita poate să pomenesc de acele bizare și fanteziste portrete ale balenei, care continuă, pînăn zilele noastre, să stîrnească neîncrederea oamenilor uscatului. A sosit vremea să corectăm ideile omenirii în acest domeniu, dovedind falsitatea unor astfel de imagini. S-ar putea ca la obîrșia tuturor acestor fantezii picturale să găsim unele dintre cele mai străvechi sculpturi hinduse, egiptene și grecești. Căci, începînd din acele timpuri pline de imaginație, dar lipsite de scrupule, cînd - pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
recunoaște indirect conceptul de artă, chiar dacă este vorba de un alt tip de artă. Abolirea literaturii devine un adevărat ritual, și negația în general aproape o convenție. Adept al antiestetizării, d. denunță în primul rând orice formă de artificialitate și falsitate. De unde epurarea poeziei de efectele literare căutate, de formalismul excesiv care a impus o ruptură iremediabilă între semnificant și semnificat, cu rezultatul că ceea ce la început se anunța drept un divorț scandalos, dar revoluționar, a intrat în sfera locului comun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
Munte, 1914), Iorga face apologia ac? iunii militare rom�ne, explic�nd �n ce a constat măr? ul �f? r? v?rsare de s�nge� al armatelor rom�ne prin Bulgaria �n timpul celui de al doilea r? zboi balcanic, că s? demonstreze falsitatea acuză? iilor privind �un măr? triumfal la? �. Chestiunea Dun? rîi (V? lenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice ? i politice existente �n regiunea din jurul Dun? rîi. Nu mai este nevoie s? spunem c? Iorga scoate �n eviden?? aspectul �ntinderii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prima vedere s] le aduc] atingere. Reacția primilor antropologi a fost de a-i eticheta pe „s]lbatici” drept imorali sau, în cel mai bun caz, amorali ori „sclavi ai tradiției”. Cercetarea pe teren de mai târziu a ar]țâț falsitatea acestei opinii, dar tendința era de a analiza morală unei comunit]ți doar ca parte a religiei acesteia. Dup] cum am menționat deja, etică unei societ]ți de mici dimensiuni nu poate fi desprins] cu ușurinț] din mulțimea standardelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii c] o poziție moral] trebuie s] depind] de motivații morale diferite (și, cel mai important, măi degrab] decât de a fi prudente). Cele mai generale formul]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac]. Astfel, odat] cu disponibilitatea adev]rului moral apare și posibilitatea cunoașterii morale. Închei prin a menționa dou] critici mari la adresa intuiționismului. Prima este plângerea lui Mackie potrivit c]reia intuiționismul implic] invenția gratuit] a unor propriet]ți particulare (justețe, falsitate) care nu prea au leg]tur] cu altele și au ciudată capacitate de a ne atrage atunci când le recunoaștem, ca și cum ar avea o form] bizar] de magnetism (vezi Mackie, 1977, capitolul I). Cred c] aceast] critic] nu e bine plasat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a ne atrage atunci când le recunoaștem, ca și cum ar avea o form] bizar] de magnetism (vezi Mackie, 1977, capitolul I). Cred c] aceast] critic] nu e bine plasat]. Teoriile postintuiționiste ale lui Nagel și McDowell nu vorbesc mult despre justețe și falsitate, dar se concentreaz] asupra gândului c] durerea pe care as pricinui-o cuiva f]când ceea ce intenționez este un motiv pentru mine de a nu acționa în acel fel, si este un motiv indiferent dac] îl recunosc sau nu ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]