1,017 matches
-
176, p. 604). în vechime, consumatorul de opium era poreclit tiriachiu. Porecla s-a transformat în renume și apoi în nume. Un ispravnic pe nume Constantin Tiriachiu este atestat în Moldova la sfârșitul secolului al XVIII- lea. Era un boier fanariot „pripășit în țară cu domnia lui Alexandru vodă Moruz”, notează Constandin Sion în Arhondologia Moldovei (177, p. 281). Un politician liberal originar tot din Moldova, Alexandru Teriachiu (1829-1893), a fost ministru de Interne în anii 1880-1881. Îl amintește și Radu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce este rămășița din jărvile [= jertfele ?] idolești. Amar voao, că în veci veți fi în iad”, se spune într-un text manuscris (mss. BAR nr. 5584) de prin 1762 (185). Nu doar în textele bisericești erau sancționați fumătorii. Primul domnitor fanariot, Nicolae Mavrocordat (1680-1730), a scris în greacă un foarte interesant text : Logos kata nikotianis. Este vorba de un Discurs împotriva tutunului, și nu „împotriva nicotinei”, cum apare de regulă în diverse comentarii. Scris în primele decenii ale secolului al XVIII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mavrocordat a rămas inedit în limba română, un motiv în plus să dau din el ample extrase. Îi mulțumesc prietenului Andrei Cornea, care a avut amabilitatea să îmi traducă textul din greaca veche. Nu este de mirare faptul că domnitorul fanariot a compus un discurs retoric „împotriva tutunului și împotriva celor care îl vorbesc de bine”. Acțiunea lui ținea cumva de Zeitgeist. Am văzut că de-a lungul secolului al XVII-lea tutunul era interzis în multe zone ale Eurasiei. Probabil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trimit în stomac, făcându-și burta o sobă, alții îl suflă prin nas în aerul de afară, alții, ceva mai măsurați în rău, îl aduc puțin în trup și îl scot în afară. Chiar și ciubucul este descris de domnitorul fanariot cu multe detalii tehnice, ca un instrument necunoscut. Preluată de la amerindieni, pipa lungă de lut se răspândise, din Anglia și Olanda, în Europa secolului al XVII-lea. Mavrocordat nu explică de ce planta psihotropă care „stârnește nebunia” era numită „nicotiană”. De
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. Species plantarum, 1753). Mavrocordat preferă să sugereze că numele nikotiani ar proveni de la grecescul kotos, adică „ranchiună, ură” - sentimente pe care, chipurile, le-ar provoca tutunul prin inhalarea fumului degajat. „Denumirea [plantei] indică acțiunea însăși”, conchide Nicolae Mavrocordat. Domnitorul fanariot descrie în termeni apocaliptici „trăsăturile nocive” ale tutunului și efectele lui malefice nu numai asupra corpului, ci și asupra minții fumătorului : „în timp ce alte [plante] vatămă numai trupurile, asta nimicește și mintea nu mai puțin decât trupul. Arde corpul, și prăpădind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inamic de moarte al opiumului și al tabacului, de aceea opri sub pedeapsa de moarte usul amenduror acestor obiecte” (173, pp. 371, 376-377). Alte mărturii documentare privind folosirea opiumului în spațiul românesc datează de la începutul secolului al XVIII-lea. Domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat (1680-1730), autorul textului mai înainte comentat Discurs împotriva tutunului (228), își administra un magiun opiaceu preparat conform unei rețete speciale. În 1716, el trimitea în dar patriarhului Ierusalimului, Hrisant Nottara, un „panzehr” (antidot) și un „magiun” (electuar) de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
galangal etc.) (195). Probabil că vestitul doctor evreo-portughez Daniel de Fonseca, medicul lui Nicolae Mavrocordat și ulterior chiar al sultanului, a jucat un rol important în prepararea pentru Mavrocordat Vodă a „magiunului de opium”, de care era foarte mândru domnitorul fanariot. Sub influența negustorilor și iezuiților portughezi, foarte prezenți în India (la Goa) și în China (la Macao), medicina și far- macia portugheză se bazau în mare măsură, în epocă (secolele XVI-XVIII), pe medicamente opiacee și pe alte remedii tradițio- nale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din țară cutii de tabac doar fiindcă erau eventual mai ieftine. „Tutunul de Valahia” era foarte apreciat, spre deosebire de unele tipuri de „tutun turcesc” necultivat (Nicotiana rustica), de calitate inferioară, așa-numita mahorcă. în „romanțul original” al lui Nicolae Filimon, ciocoii fanarioți, vechi și noi, își făceau tabietul fumând „ca turcii” din „ciubucele și narghelelile cele umplute cu parfumatul tutun al Siriei”, sau cu „parfumata plantă arabică numită gebel”, sau cu „tumbekiu aromatic, cumplit de tare” (zice Radu Rosetti), lăsându-se „cufundați
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
români „se așezau turcește pe pat”, beau „cafe turcească” și trăgeau din ciubuc sau din narghilea „[de] îndată ce făceau ochi, înainte de a se spăla și de a se îmbrăca”, își aduce aminte Radu Rosetti (199, p. 61). La sfârșitul epocii fanariote, arhiman dritul ieșean de la Biserica Trei-Ierarhi („Trei-sfetiteanul”) fuma imediat ce se trezea de dimineață. El „trăgea din ciubuc cu sete numai cu un ochi deschis” și, „până nu și-ar fi dres cheful, nu te socotea de om” (Alexandru Beldiman, Tragodia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
piatra lucrată ca sfârcul țâței, ca țâța vacii, ca un nastur ce să pune în vârful zeva- nelei șî, îmbucând-o în gură, suge fumul prin ea din ciubuc” (278). Tabietul marilor boieri de a fuma împreună era un ceremonial fanariot de socializare. Nu era însă înțeles sau gustat de toți călă- torii străini prin Țările Române. Este simptomatică reacția de stinghereală manifestată de un diplomat danez, Clausewitz, care în 1824, trecând prin București spre Istanbul, i-a făcut o vizită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
necruțătoare unealtă a diavolului. * Răul s-a născut odată cu omul. * Cu toate că nu e cioban, a făcut-o de oaie. * Nu singurătatea este grea, ci cauzele ei. * Geografic, România se află în centrul Europei; economic - la periferia ei; politic - în perioada fanariotă. * Dacă nu ar exista oameni slabi, nu ar exista nici oameni puternici. * Toate popoarele sunt mari; unele sunt mai numeroase. * Mulți te privesc de sus, fără să știe că se poate privi și de jos în sus. * Nu înălțimea nasului
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
împărtășania Fondului (adică liberalii) și cei rămași pe dinafară, în frunte cu domnul Dori Popovici, fostul ministru averescan”. Apropiat de Ion Nistor și de ministrul Alexandru Constantinescu - Porcu, Nectarie Cotlarciuc a fost acuzat că a introdus un sistem de păstorire fanariotă în Arhidieceza Bucovinei. Într-o scrisoare deschisă, publicată în aceleași ziare ale vremii, Dori Popovici îl acuza pe mitropolitul Nectarie de amestecul în alegerile eparhiale, că a fost împotriva candidaturilor pentru Adunarea eparhială, a celor din partea Partidului Poporului; că este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
deci un fenomen permanent și inevitabil în existența comunității omenești. În vechiul drept penal românesc<footnote Dobrinoiu, V. (1995), Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București, p. 92 și urm. footnote>, corupția apare incriminată destul de târziu - în perioada domniilor fanariote - dar și atunci imperfect. După cum se știe, dregătorii Principatelor Române erau totodată judecători, iar veniturile lor se acumulau atât din impozitele și dijmele strânse sau din alte foloase culese în legătură cu atribuțiile pe care le aveau în administrarea țării, cât și
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
semnalizează nicio lege care să prevadă delictul de corupție. Condițiile vieții materiale și sociale, dar în special influența nefastă a Fanarului, nu au permis incriminarea faptelor de corupție mai devreme, deși numărul cazurilor de mituire a crescut considerabil în timpul domniilor fanariote. Domnitorii fanarioți au condus administrația prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Odată cu demnitarii fanarioți, moravurile practicate în fanar veneau să inunde țările române, să înlocuiască obiceiurile
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
lege care să prevadă delictul de corupție. Condițiile vieții materiale și sociale, dar în special influența nefastă a Fanarului, nu au permis incriminarea faptelor de corupție mai devreme, deși numărul cazurilor de mituire a crescut considerabil în timpul domniilor fanariote. Domnitorii fanarioți au condus administrația prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Odată cu demnitarii fanarioți, moravurile practicate în fanar veneau să inunde țările române, să înlocuiască obiceiurile austere ale
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
mai devreme, deși numărul cazurilor de mituire a crescut considerabil în timpul domniilor fanariote. Domnitorii fanarioți au condus administrația prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Odată cu demnitarii fanarioți, moravurile practicate în fanar veneau să inunde țările române, să înlocuiască obiceiurile austere ale poporului român<footnote Munteanu, I. (1931), La corruption des fonctionnaires publics en droit pénal roumain, Genève, p. 24. footnote>. Regulamentele și legile edictate de predecesorii fanarioților
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
caracter personal. La Constantinopol domnitorul era corupător, aici, el era cel care se lăsa corupt. Sumele risipite la Constantinopol ca preț al funcției sale trebuiau recuperate. Cu astfel de scopuri traficul de funcție era practicat într-o manieră scandaloasă. Domnitorii fanarioți au condus administrația lor prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Iată, așadar, explicația frecventelor cazuri de corupție, care au impus unele reglementări penale încă în timpul ultimelor
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
condus administrația lor prin despuierea locuitorilor, prin degradarea caracterului național, prin corupția clasei superioare, la care au injectat degradatele și servilele lor moravuri. Iată, așadar, explicația frecventelor cazuri de corupție, care au impus unele reglementări penale încă în timpul ultimelor domnii fanariote. Importanța în incriminarea corupției a fost Pravilniceasca Condică apărută în 1780, în timpul domnitorului Alexandru Ion Ipsilante, care, în articolul 7, capitolul „Pentru judecători”, interzicea sub pedeapsă grea, fără a o determina, deoarece sistemul pedepselor arbitrare era încă în vigoare, luarea
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tale moartea! Ce mai vrei de la viață? Privesc mâinile și parcă aș vedea niște ramuri împodobite cu aripi de molii uscate. Mi le apropii de gură și simt cum mi se scutură în adânc, un balsam furat parcă din sarcofagele fanariote... A fost cea mai cutremurătoare experiență din viața mea, care mi-a impregnat cu flori întunecate destinul. Din clipa aceea am știut că nu pot fi altfel... Nu am cum să mai fiu altfel și am decis să fiu ucigătoarea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mi-e îngăduit s-o uit. Dar ușurința-mi în cântărirea acelei vestiri a fost mare. Mi s-a spus sau eu am botezat-o astfel - că poartă un nume ca... Domnișoara Hus; că însăși seara o vărsase din veacul fanariot; că noroiul ei galben și soaia erau de prin cerșeli și popasuri la fântânile cu mătase ale drumurilor. - Când numele ei, necesar ca o lege a minții, nu putea fi decât acela de Pena Corcodușa; când petele ei picaseră din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Noul Sans-Souci avea locația într-un ultim crâmpei meridional de pădure din vestitul codru de odinioară al Vlăsiei. Păstra în perimetrul său un ruinat conac în stil neobizantin de pe timpul lui Matei Basarab, cu dependințe dărăpănate în care un dregător fanariot de-al lui Vodă-Caragea adăpostise herghelii de cai și haite de câini de vânătoare. Padocurile pentru cai dispăruseră în perioada când impetuozitatea brutală a transformării socialiste a agriculturii le aneantizase pentru a face loc tractoarelor cu șenile, iar cuștile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cruciat... Nu era chiar așa, dar, în faimoasa noapte a ziafetului, Vladimir observase că toată splendoarea de la Sans-Souci se concentra în sectorul unde mai adăstau zidurile conacului din vremea lui Matei Basarab, cel de cinstită amintire, și a ulterioarelor renovări fanariote, de pe timpurile ciumei lui Caragea-Vodă, cârpite grosolan de mistria și de canciocul unor așa-ziși meșteri ai timpurilor noi, de reconversie socialistă. Eleganța veritabilă aparținea trecutului, fiind redusă la o culă oltenească (turnul acela rotund, care anticipa furnale și coșul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
urgie peste Țările Române a secolelor trecute, contribuind cu vârf și îndesat la o decădere spirituală și materială fără precedent in istoria românilor. Iar mămăliga din noi dospește greu al dracului și poate de aceea, suntem încă în plin regim fanariot. Cine mă contrazice, înseamnă că nu trăiește în prezent. Deșteaptă-te române! Spun și eu asta, ca să n-adorm, alături de poporul meu. Jupoaie-mă, dar cu tandrețe Remarcabil popor mai este și poporul acesta carpato- dunărean! Remarcabil la ce? Eram
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cunoscută mai ales sub titlul de Franțuzitele, aparținând lui Costache Facca. Este prima piesă românească destinată interpretării pe scenă și realizată ca atare. Comedia vremii, inspirată din moravurile epocii, constituie o satiră îndreptată împotriva cosmopolitismului claselor dominante, care, părăsind moda fanariotă, au devenit în scurt timp admiratoare necondiționate ale apusului Europei, disprețuind tot ce era românesc. Franțuzitele, aducând vag cu Prețioasele ridicole a lui Molière, este ancorată adânc în realitățile noastre. Bătrânul boier, Conu Iordache, este refractar noului mod de viață
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
vechi și drepte va spânzura și pe Ruset și Boerescu. [2] Pe doi oameni [î]i urăsc în țara asta, doi oameni care trebuiesc nimiciți din cauza falsității lor: Roset și Boerescu. Caballa eliminării grecilor. Oricare grec venit sub domnie grecească fanariotă trebuie să dovedească că s-a încetățenit. Fanarului un vechi nu. Vezi xenofobia celor vechi. [3] Doi oameni merită spânzurați în această țară de felinare prin linch-justitz ca-n America, C. A. Rosetti și Boerescu. Unul pentru că e grec, arhigrec
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]