874 matches
-
se lărgi cu doi coți. Vreți să știți cum arată moartea ? Își apăsă batista peste obraji. Cârpa însângerată lăsă dâre pe pomeții secătuiți și pe maxilarele care îi clănțăneau mărunt, din cauza febrei. Marchiza își duse, fără să vrea, palma spre fardurile de pe obraji, atât de groase, că stăteau să crape. — Uite-așa arată moartea ! șuieră Magdalena printre dinții subțiați. De ce vă e frică, ce altceva v-a mai rămas ? N-ați vrut milostenie ? Uite, vă dau eu moarte pe gratis. Câtă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ca altădată, negustorii își strânseseră tarabele și, odată cu ele, plecaseră și ciurdele de gură-cască, perechile nu se mai plimbau de-a lungul și de-a latul, porumbeii căutau, zadarnic, printre lespezi, boabe căzute din prefirările de altădată, clovnii își șterseseră fardurile care le desenau guri arcuite și triste și constatară că, sub farduri, gurile le rămân la fel de triste. Locuitorii se temeau și preferau să rămână închiși în casele lor. Căci prin oraș umbla zvonul despre niște crime îngrozitoare. La spartul zorilor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de gură-cască, perechile nu se mai plimbau de-a lungul și de-a latul, porumbeii căutau, zadarnic, printre lespezi, boabe căzute din prefirările de altădată, clovnii își șterseseră fardurile care le desenau guri arcuite și triste și constatară că, sub farduri, gurile le rămân la fel de triste. Locuitorii se temeau și preferau să rămână închiși în casele lor. Căci prin oraș umbla zvonul despre niște crime îngrozitoare. La spartul zorilor erau găsiți oameni zăcând în cele mai neașteptate locuri. Nu numai în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
celor pe care îi vedea. Saltimbancii se răriseră, oamenii nu mai aveau răbdare pentru giumbușlucurile lor și nu se mai minunau de flăcările colorate pe care le scoteau pe gură. Oricum, erau, cu tumbele lor, mai greu de desenat, chiar dacă fardurile groase nu reușeau să le ascundă nici lor vârsta morții. Mai ușor de desenat se dovediră ceilalți, care se iviseră de curând și care minunau trecătorii prin faptul că reușeau să stea nemișcați ore în șir. Aveau doar o înclinare
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Chicotea doar și-și aranja din când În când costumul sau se concentra foarte tare ca să-l atingă pe Caleb cât mai des și mai sugestiv posibil. Încă un tip În travesti (care etala un costum Întreg, cu sâni goi, fard de pleoape strălucitor și o basma alb cu negru, Înfășurată pe cap à la Yasser Arafat) veni la noi să ne anunțe că mașinile vor sosi peste câteva minute, ca să ne ducă la Bungalow 8, pentru „adevărata“ petrecere a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
până-n picioare. Sunt minunați și sunt cu adevărat o carte de vizită. Am spus eu așa ceva? m-am gândit. — În privința restului de chestii, asistenții lucrează chiar acum la pungile de cadouri. Au sticle de Grey Goose pentru avioane, rujuri și farduri de pleoape MAC, un exemplar din numărul de săptămâna asta din US Weekly, un bon de reducere de treizeci la sută la Barney’s Co-op și o pereche de ochelari de soare Kate Spade. — Nici n-am știut că Kate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
interpersonale dezadaptative; menținerea greutății obținute. Intervențiile comportamentale Scopul acestora îl constituie adoptarea unor comportamente pozitive care să înlocuiască și să întrerupă în ciclul anorexic. În mediul spitalicesc, anorexicilor li se oferă adesea recompense tangibile (acces la telefon, la televizor, la farduri, etc.) atunci când mănâncă. Terapia cognitiv-comportamentală Există mai multe programe cognitiv-comportamentale destinate anorexicilor. Unul dintre acestea, care combină terapia cognitivă cu cea familială, a avut o rată de succes de 64% (succes însemnând atingerea greutății ideale) la 16 luni de la începerea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a complementarităților spre care se aspiră („Râs și lacrimi, în adânc bolțile se-mpreună”). În teritoriul poeziei însă, nu s-au pierdut ireversibil sevele, lumina, care mai rar, dar cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei, spălat de ,,fard”. Umil în aparență, „darul”/ „tâlcul” își revelează prețul: pierderea și privirea sceptică adaugă, paradoxal, în profunzime, conferind textului, reflecției, ținută austeră, ca într-un amplu ciclu din ultima antologie publicată: „Epictet și Marc Aureliu - lumina ce-o poartă/ octombrie, împăcatul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și suferinzi”.1) Vezi personajele: două măști expresive dintr-un film mut, un cuplu aflat la capătul resurselor, epuizat și trist. Sensitif și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
capătul resurselor, epuizat și trist. Sensitif și Marieta, îndrăgostiții din „Cîntec tîrziu”, împrumutaseră acest „fel artistic de a trăi, din unele romane”. Care puteau fi acelea? Unul e, cu certitudine, în răspăr de J. -K. Huysmans, unde „obrajii tencuiți cu fard și buzele pictate” sînt de rigoare. în literatura romînă nu existau modele de acest fel. Deprinderea de a folosi sulimanul e atestată atît de Neculce, într-o cunoscută pagină din Letopiseț, despre țiitoarea unui domnitor din secolul al XVII lea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a libertinajului, cum a fost deceniul de după primul război mondial, cel în care Bacovia scrie „Dintr-un text comun”. Licean pe atunci, Mircea Eliade povestește în Amintiri (Mansarda) că, în ciuda insistențelor unui coleg, a rezistat tentației de a recurge la fard, deși semnele combustiilor și refulărilor adolescentine îl cam jenau: „Dinu Sighireanu îmi demonstra că, dacă nu consimt să mă bărbieresc, ar trebui să mă pudrez (cum făcea el), ascunzîndu-mi astfel pistruile și coșurile”8). Fără îndoială, pudra îi evoca viciul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dandysmul e, totuși, cel puțin ca aspirație, o componentă a modului de a fi al lui Bacovia. Pentru a nu se lăsa „cu totul nimicit de viața reală”, poetul încearcă uneori „emoții bizare”, deși pornește rezervat față de asemenea experiențe. Gustul fardului, ca dovadă de rafinament decadent (stimulat și de denumirile exotice ale produsului: „pudra Germandrée”, „pudra Malaceina” - nume care îl amuza pe Arghezi)9), se întîlnește însă în cîteva rînduri cu nevoia de a-l folosi. La începutul anilor ’20, o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Capitală, Bacovia a colaborat la Gazeta teatrelor, balurilor și spectacolelor (o efemeridă) cu poemul „Singur” (Potop cad stele albe de cristal). (Cf. Ionuț Niculescu, „150 de ani de presă teatrală romînească”, în „Teatrul”, nr. 3, mar. 1986, p. 64) Gustul fardului 1. „Dintr-un text comun”, în Opere, p. 333. 2. Jurnalul meu, Ediție îngrijită de Marin Bucur, Ed. Dacia, „Restituiri”, 1974, p. 38. 3. Vezi: [„D.C.A. Rosetti are circularomanie...], în Opere, XII, Publicistică, Ed. Academiei, 1985, p. 240. Lui
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Dacia, „Restituiri”, 1974, p. 38. 3. Vezi: [„D.C.A. Rosetti are circularomanie...], în Opere, XII, Publicistică, Ed. Academiei, 1985, p. 240. Lui Eminescu spune Mite Kremnitz „o femeie gătită și pudrată îi apărea mai atrăgătoare decît una care disprețuia orice fard”. (Cf. Ei l au văzut pe Eminescu, Ediție de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Ed. Dacia, 1989, p. 305) 4. Giordano [Berman Goldner], „Doamnei...”, apud: S. Podoleanu, 60 de scriitori romîni de origine evreiască, Ed. „Slova”, 1935, p. 135. 5
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de după 1900, cînd numărul celor «qui vivent sur les nerfs» devine, îndeosebi în Franța, tot mai mare, nu numai în literatură, dar și în celelalte arte. Locul marasmului îl ia, acum, impaciența, al apatiei - sensibilitatea, al castității - luxura, al palorii - fardul etc”. îl citesc și mă întreb de ce l-am abandonat. Pornea abrupt sau mă ducea unde nu trebuie? începea ca o „acută” pe care n-aș fi putut să o susțin? Nu era simetric cu începutul capitolului precedent? Ce nu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a prăpădit/ nemernicul/ de m-a lăsat văduvă cu doi prunci/ de care azi nu mai știu nimic)/ pila de unghii și creionul de buze/ penele albastre cu care clipește/ atunci când e să fie adorabilă/ portjartierul de mireasă/ cameea și fardul deopotrivă/ cuțitul de conserve/ (pentru vremuri mai rele)/ cei doi fluturi siamezi,/lipiți de cerul gurii/ numai sărutând-o pe buze/ afli secretul neînțeleselor șoapte/ de care nu a scăpat din adolescență...". În texte precum Heruvim la masa de scris
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ademenirea băieților tineri. Mesajul pe care îl transmite constă într-o răsturnare postmodernistă a realității, iar imaginea creată este o caricatură a credințelor și valorilor tradiționale. Imaginii "dezgolite" a Fecioarei, Madonna îi opune o nuditate carnavalescă, buze groase și mult fard, fuste scurte și sâni proeminenți. Considerând că acestea nu sunt îndeajuns s-o mențină în lumina reflectoarelor, Madonna începe să se joace și cu limitele sacrosante dintre "normalitate" și "deviere", dintre ceea ce repre-zintă "acceptabilul" și "inacceptabilul". În Express Yourself (1989
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o simuleze sau să o parodieze. Madonna, Like a Prayer (1989) Potrivit criticilor feminiști și psihanaliștilor, "feminitatea" este marcată de dispunerea semnificaților (din relația saussuriană semnificat-semnificant) pe suprafața corpului femeii, care funcționează meto-nimic și creează imaginea (look-ul). Costumele artificiale, fardul în exces, penele, pălăriile și alte "aranjamente corporale baroce ciudate" transformă feminitatea în propria-i parodie. În această exagerare culturală mutabilă, femeia "se joacă" pe sine în timp ce joacă, conștient sau inconștient, și un alt rol145. Prezența Madonnei pe scenă și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
parfumul corpului impregnează casă și haină etc. [ibidem, p.186-187]. Corpul este pus în scenă și dezvăluie multiplele excitații ale modernității: modă, jocul, succesiunea imaginilor și toate fantasmagoriile. Pariziana exploatează teatralitatea corpului său. Artă afișării corporale, părul lăsat pe spate, fardul, parfumurile, pudra toate participa la expunerea și erotizarea corpului feminin. Animat, pus în evidență de o anumită coregrafie, acesta devine o promisiune de plăcere pentru spectatorul bărbat și devine spectacol erotic. Repertoriul punerii corpului în scenă include ținută, arta de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
N. Roșu, într-o lucrare ce se dorea a fi "Prolegomene" la Sociologia națiunii, atinge paroxismul mișcării contra-luministe și anti-rațiune. Gazetarul extremist nu se dă în lături de la expresii de o vulgaritate explicită: "Matroana voință și curva rațiune, sulemenite de fardul libertății de gândire, treceau din mână în mână în lupanarele filosofiei oficiale" (p. 130). Undele diatribelor antidemocratice izvorâte din redacțiile gazetărești își găseau ecouri în emisii discursive lansate de la înălțimile Academiei Române, de unde Simion Mehedinți (2002) [1939] declara război "falsei treimi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și pregătiți de ceremonie. Personajul principal era o mireasă strident fardată, ce părea de plastic și care stătea nefiresc de înțepenită lângă propriul tată, într-o mașină parcată pe o străduță laterală. Poate era emoția evenimentului sau grija pentru propriul fard sau o fi adus-o cu forța - aici lăsam iar clișeele din filme să-mi vină în minte - și acum era în așteptarea momentului când în aer ar fi putut să zboare gloanțe în loc de confeti. Dar în ziua aceea, realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
la gândirea orientala (chineză, indiană, persana, arabă), comparabil cu Divină Commedia dantesca, a transpus întinse pasaje în distihuri. SCRIERI: Iedera, București, 1968. Traduceri: Omar Khayyam, Saadi, Hafez, Catrene persane (Robaiat), pref. trad., București, 1974; ed. pref. trad., cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, [București], 2002; Trei poeți persani. Omar Khayyam, Saadi, Hafez, îngr.trad., București, 1982; Hafez, 100 de gazeluri, București, 1977; Saadi, Bustan (Livadă), pref. trad., București, 1978, 100 de învățăminte din Golestan (Grădină trandafirilor), ed. bilingva, pref. trad., f.l.,1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
pref. trad., 1998, 3 parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual),ed. bilingva, pref. trad., f.l, 2000, 15 meditații și parabole din Masnavi-ê manavi (Poemul spiritual), ed. bilingva, f.l., 2000, Meditații și parabole ( Masnavi-ê manavi), ed. bilingva, cuvânt înainte Ahmad Fard Hosseini, introd. George Grigore, București, 2002; Babă Taher, 50 de catrene, ed. bilingva, pref. trad., f.l., 1998. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Iedera”, GL, 1968, 33; Lucian Raicu, Proza, GL, 1968, 35; Alexandru Balaci, Omar Khayyam, Saadi, Hafez, „Catrene persane”, RMB
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
adînci, mereu deschise, pe care sfiala persană îi inter zice să le dezvăluie, ca și pentru a justifica evadarea într-o limbă mai permisivă, în care un suflet sfîșiat are dreptul să-și strige durerea fără s-o ascundă sub farduri. Jocul trecerilor de nivel, dacă le putem numi astfel, atacă toate aspectele scriiturii, de la vocabular la filo sofia timpului, trecînd prin codurile de încheiere. Într-adevăr, citi torul occidental este cumva descumpănit în fața sfîrșitului romanului Syngué sabour, care, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale lui N. Davidescu, La Fântâna Castaliei, tratează, în tradiția Rollinat și Laforgue, fiorurile noi, vițiul, depravarea, anemia, noțiunile curente fiind "luna clorotică", "cîrciuma", "nevrozele", "narcoticele", "fardul", "alcoolul", "k'holul", "ploaia", "spleen-ul", cavourile, sicriele, viorile, agoniile, macabritățile și satanismele. Nostalgia simbolistă e materializată în chipul hieraticului, fară multă pictură, cețos, enigmatic, în care elementele tipice sunt faraonii, sicriurile de santal, parfumurile de naft și de bitum
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]