4,487 matches
-
a surprinde profunzimile sufletului omenesc prin descrierea sentimental-ironică a obiectelor din arealul celor în cauză. Prozator mitteleuropean prin definiție, Daniel Vighi scrie o literatură a oamenilor slabi, fără însușiri și a faptelor minore, de o năucitoare și, în același timp, fascinantă banalitate, în care însă obișnuitul, omenescul stau să plesnească la fiecare pagină. Dacă există un nivel sublim al existențelor terne, un ieșit-din-comun al normalului și insignifiantului, o ligă de onoare a marilor loser-i, ele și-au găsit în Daniel Vighi
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
ne înconjoară, cu speranțele lor mărunte și existențele lor lipsite de orizont, cu replicile anodine și ticurile lor verbale, în spatele cărora se ascunde nu vidul, ci plinul existențial, cu poveștile locului și micile întâmplări intrate în conștiința colectivității, formează lumea fascinantă a lui Daniel Vighi. Totul este de o dezarmantă simplitate și de o greu definibilă frumusețe. Scrisul prozatorului timișorean oferă un mare paradox. Povestirile lui Daniel Vighi au o tentă existențială evidentă, fapt oarecum surprinzător pentru un autor căruia analiza
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
compun sunt scrise în formă fixă (toate au în jur de 1330 de semne). Ele reușesc însă performanța de a alcătui, din amintiri aleatorii și povești din alte vremuri, revenite mai mult sau mai puțin întâmplător în memoria autorului, o fascinantă monografie a unui spațiu (zona Rodnei și localitățile de pe malul Mureșului) și a unui timp (anii '50-'60 ai secolului încheiat) trecute. Oamenii au murit demult sau au îmbătrânit, realitățile sunt cu totul altele, dar acel timp și acei oameni
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
același timp, le desparte. Autorul, care a simțit mai mult ca oricine prăpastia dintre culturi și s-a aruncat cu bună știință în ea pentru a ajunge până la un pas de moarte, ilustrează în romanele sale enigmele postcolonialismului postmodern, adică fascinantul mister al virgulei. De fapt, virgula atrage atenția și asupra unei alte probleme, devenită din ce în ce mai frecventă în materialele teoretice și critice publicate astăzi: a termenilor care nu mai pot fi definiți pentru că sensurile lor proliferează într-atât de mult încât
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
a publicat un jurnal din care reieșea că a fost femeia fatală, iubită cu disperare de toți scriitorii români: nu m-ar fi interesat cartea nici dacă respectiva ar fi fost o doamnă prezentabilă, d-apăi cînd era de-o urîțenie... fascinantă!). Mai ales cînd dramaturgul s-a Învîrtit Într-o lume care colcăia de personalități artistice arhirecunoscute - Hemingway, Sartre, Greta Garbo, Elia Kazan, Anna Magnani, Marlon Brando, Harold Clurman, Paul Newman, E. Evtușenko, Michael York, Visconti, John Gielgud, Peter Glenville, John
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
torturate sau arse pe rug. Scopul clerului era acela de a opri interschimbul sexual care lua amploare Între bărbați și femeile comune, fără a se priva Însă de serviciile numeroaselor prostituate atrăgătoare, curtezane sau de cel al matroanelor culte și fascinante. Victimele Inchiziției, alese de multe ori dintre prostituatele care participau la petreceri deșănțate, erau supuse la chinuri cumplite și mărturiseau orice, pentru a scăpa. În cadrul acestor petreceri existau, se pare, și manifestări de canibalism, unele documente credibile afirmă că se
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
aici sămânța roditoare de baobab-bătrân-capricios, care a făcut posibilă dezvoltarea atât de bună a grădinii suspendate a dragostei tale, expansiunea ei în toate direcțiile, dar mai ales către cerul tău, de deasupra cerului celorlalți, cu toate plantele și vietățile tale fascinante și foarte utile unui cămin sănătos. ramificare nouă în al doilea loc: acum ochișorii tăi mari văd extrem de clar cum se petrec lucrurile: trunchiul solid al acestui baobab-bătrân-capricios care te susține pe tine este însăși forța mirifică a suflețelului tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
umanitatea. Și nu era departe de adevăr. Iar, dintre toate fleacurile, ce îl înconjurau, dorința pentru cărți și pentru fete îi atrăseseră, în mod deosebit, atenția. De ce tocmai acestea două? Pentru că le găsea ca fiind singurele două lucruri cu adevărat fascinante și inepuizabile, ce pot exista (deși despre cărți nu era chiar sigur). Cu toate acestea, însă, el cunoștea mecanismele și principiile doar teoretice ale adevăratei iubiri, făurindu-și, astfel, modelul perfect de fată, la care privea cu aspirație. Își dorea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Încă buimacă după coșmarul ce m-a bântuit, am deschis fereastra pentru a mă Înviora puțin. Ce feerie! Copacul era Împodobit cu o broderie albă de fulgi strălucitori. Ningea ca Într-un vis. Fulgii se roteau Într-un dans alb, fascinant, apoi se așterneau tăcuți pe stratul de zăpadă care depășea 15-20 cm. „Se anunță o zi minunată!” mi-am spus În gând... am inspirat adânc albul pur al fulgilor de nea și, dintr-o dată mi s-a părut cum totul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Vântul adia ușor, jucându-se șiret În pletele timpulului, timp ce se lăsa strivit, uneori de roțile atâtor trenuri, călători, fiecare mărșăluind inconștient În același spațiu Închis, dintre viață și moarte.Natura Îmi cerșea privirea, invitându mă la cele mai fascinante călătorii imaginare. Simțeam cum sufletul se revigorează, punându-și veșmânt verde de sărbătoare și fiecare trăire Începea să se contopească cu muzica universului. Ajungând În stația C, un grup de tineri gălăgioși au urcat În tren, amuzându-se copios de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fascinată de cărți: de basme, de poezie, de proză. Sufletu-mi sensibil vibra cu fiecare pagină Întoarsă. Cuvântul m-a vrăjit! Fiorul liric exista dintodeauna În adâcurile trăirilor mele. Aștepta doar clipa favorabilă pentru a-și lua zborul. Și ce fascinant, amețitor și tulburător zbor! Poezia este pentru mine cântecul de sirenă, ce m-a urmărit și mă urmărește, zorii, scăldându-se ca pruncii În lacrimi de fericire! Poezia este cea care mă ajută să evadez din sclavia voinței, iar spiritu-mi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aceste biografii romanțate ale filosofilor, bibliotecile erau pline de maculatură, nu au mai intrat în biblioteci cărți noi și reviste științifice de mai bine de cincisprezece ani, de la începutul anilor '70. Dar el le știe pe toate, e convingător și fascinant, în jurul lui roiește toată studențimea subțire din cercurile universitare din Cluj. Deși nu știe nimeni ce facultate urmează, în ce an este, toți studenții îl consideră lider absolut, autoritate științifică ultimă. Nimeni nu îndrăznește să-i pună la îndoială teoriile
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în fiecare autobuz sau troleibuz și aș înregistra ce spune lumea. Cel mai fidel barometru social. Un controlor de bilete poate fi asimilat cu rectorul unei universități, chiar o să-mi spun rectorul de autobuz, această meserie este una chiar foarte fascinantă, este o meserie dinamică, poți ajunge controlor-șef peste noapte, ceea ce nu i se poate întâmpla unui rector de universitate, el nu poate fi rectorul-șef al cutărei universități, el este rector pur și simplu. Meseria de controlor de bilete
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cumva o revoluție populară, un anumit controlor de bilete sau un rector de troleibuz poate ajunge, foarte bine, ministru al Transporturilor, și atunci de ce să nu mă fac controlor de bilete, îmi spui și mie de ce, este o meserie absolut fascinantă și pentru asta nu trebuie să mergi tocmai până la Londra să faci un masterat. Singura problemă este că eu nu pot fi un controlor de bilete universal, eu nu pot controla bărbații, de pildă, ăștia s-ar uita la mine
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
din preasfintele ceruri, notele de plată ajung după anilumină. Am regretul sincer că nu posed acea Noblețe de tâlhar zămislită din Pământul care fură, două titluri recente de roman ale confratelui de cenaclu, Marian Călinescu, și nici darul povestitorului din fascinantele Amintiri din copilărie, în fapt, singurul har pe care cu titlu de excelență l-a deținut Ion Creangă pentru atâtea generații, l-a luat cu sine și s-a urcat în templul Domnului, trăgând scara după el. Mai presus de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lui, Însă, Câinele Negru dispăru imediat, ca la o chemare. Nu reuși să-și dea seama dacă acesta Îi simțise prezența ori, pur si simplu, Îl evitase. Era totuși Îngrijorat că ceva se schimbase În atitudinea lui, În „jocul lor fascinant și periculos”, cum Îl numea el. Rămase o vreme cu privirea ruptă, ascultând foșnetul vag al iederii. Tristețea Îl răscoli dintr-o dată și o beznă rece i se revărsă Înspre marginile ființei. Vântul răcoros Îl făcu să tresară din acea
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Autorul ne incită din start și ne provoacă la o nouă lectură. A câta? Mărturisesc aici că am pierdut numărul cărților de proză pe care le-am prefațat în ultimul deceniu, toate purtând semnătura tenacelui nostru confrate literar, eternul și fascinantul Constantin Slavic. și de această dată autorul ne desfată cu proze scurte - în care s-a specializat incontestabil, grație unei vaste experiențe de viață a octogenarului de acum, gazetar de când se știe, mare vânător și pescar, un infatigabil călător, ce
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe cont propriu. Așa a ajuns în Belgia, Franța, Germania, India, Azerbaidjan... Călătorii pline de tâlcuri... A avut și o scurtă experiență politică, în partidul Tudeh, din care a ieșit - cum altfel? - dezgustat... Dar viața interioară e de-a dreptul fascinantă. E greu de imaginat pentru noi că în Iranul interbelic, atât de agitat și de contradictoriu, putea trăi un intelectual atât de strălucitor, din specia rară a rasaților, de o exigență ieșită din comun, un gânditor independent în fond. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
cineva absent. Prin lucarnă I-am văzut atunci ochii teribili și fermecători, plini parcă de un reproș amar, ochi tulburători, mirați, amenințători și promițători totodată. Scânteia vieții mele se pierdu în profunzimea acestor pupile strălucitoare, cu expresie misterioasă. Această oglindă fascinantă îmi absorbi întreaga ființă și mă purtă în ținuturi unde gândirea umană își pierdea orice putere. Ochii oblici turcmeni, animați de o splendoare supranaturală și îmbătătoare, înspăimântau și atrăgeau în același timp, de parcă ar fi văzut cu ei priveliști înfricoșătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
mi mai rămăsese din opiu, așeptând ca drogul să-mi risipească toate dificultățile, îndepărtându-mi vălul de pe ochi și dizolvându-mi amintirile îndepărtate, cenușii și confuze. Speranța nu se lăsă așteptată, ba mai mult: gândurile deveniră în curând exacte, imense, fascinante. Mă găseam într-o stare comparabilă cu aceea pe care o încerci între somn și luciditatea trezirii. Apoi, a fost ca și cum mi s-ar fi eliberat pieptul de o greutate, ca și cum legile gravitației încetaseră să mai existe pentru mine, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lucrat de multe ori, În teatre de păpuși; am văzut nu o dată reprezentațiile, din scenă ; dar tipul acesta de concentrare, de „trucaje” În lanț, de țopăieli pe coturni și mînuiri cu cagulă neagră, transpirația, oboseala, mimica inutilă, relaxările specifice...tot fascinante rămîn pentru cineva care nu joacă zilnic, genul ăsta de teatru. O incredibilă maltratare a titlului unei capodopere, găsesc Într-o revistă studențească de acum cîțiva ani : Regizorul , În loc de Revizorul. Da-n fond, În orice regizor dormitează un revizor, nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și numai știu asupra cui s-o proiectez” - mărturisește Romul Munteanu, Într-un jurnal. Ce bine-l Înțeleg, oi, mati!... Vorbeam, recent, despre impresia extraordinară pe care mi-a produs-o , În adolescență, genialul actor Emil Botta. Era uluitor! Inimitabil! Fascinant! L-am revăzut pe scenă, În 1973, la Gala Recita lurilor dramatice, la Bacău : aceeași impresie. Și totuși, Camil Petrescu, pe cînd era director al Naționalului, cere darea lui afară pentru...lipsă de talent & inteligență scenică. Culmea! Noroc că geniul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
piesei pe care tocmai ur ma să o monteze ( afla cum se termină În timpul repeti țiilor). Și cum tot el era și directorul teatrului În care era an gajat, nu exista pericolul de-a fi dat afară pentru incom petență... Fascinanta lume a teatrului cere nervi tari. Și, probabil, la un moment dat, forța de-a te retrage. Măcar o vreme. Să poți reveni cu dragoste. Othello se pare că n-a fost... negru : el era maur - arabi din Spania și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
creionul îmi arată că am mai zăbovit la anumite paragrafe destul de bine. S-ar putea ca o astfel de carte mai mult decât interesantă, să ți schimbe viața sau să-ți dea senzația că nu te-ai născut degeaba. E fascinantă! “Întoarcerea la origine pregătește o nouă naștere, dar aceasta nu o repetă pe prima, adică pe cea fizică. Avem de-a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
puroi din prejma inimii, provocată de împunsătura unui țânțar, ar fi trecut demult în lumea umbrelor. Dar aceste accese de somnambulism, cu totul inexplicabile pentru el în copilărie și în adolescență, îi apăreau mai ales când, după lectura unei cărți fascinante sau după vizionarea unui film nemaipomenit de atrăgător, încerca chiar și în timpul somnului, să se identifice cu personajul preferat. De multe ori, reajuns după o odisee somnambulică în pat, cu ochii închiși, ore în șir, încerca să depene pas cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]