3,267 matches
-
fapt în recursul la bizarerii, la alăturări ciudate. Cu trecerea anilor poetul își mai temperează întrucâtva avangardismul, abandonează îndrăznelile prea căutate, adoptând treptat o perspectivă melancolică, cu toate că dă expresie în continuare exasperării existențiale și nu renunță la starea de căutare febrilă. Caracterizat de o mobilitate uimitoare, el are capacitatea de a recurge ocazional la gestul pastișei nobile, scriind poezii izbutite în maniera câte unui mare poet. Bunăoară, textul intitulat Cu Nichita despre Nichita e într-adevăr un poem „ca de Nichita
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Amintirile Caterinei State - cărora li se pot atașa și alte secvențe publicate cu titluri diferite de-a lungul anilor -, apărute din 1920 în „Viața românească” și „Adevărul literar și artistic”. Reconstituirea pasionată a lumii unei copilării marcate de o sensibilitate febrilă păstrează în mare măsură vioiciunea, curiozitatea, candoarea vârstei, cu bucuriile și spaimele ei. Rețin îndeosebi secvențele animate de duioșie despre prieteniile din școala primară sau despre „descoperirile” mișcătoare ale psihologiei infantile. Ultimele episoade ale acestui roman autobiografic (pregătit pentru tipar
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
Podul sinucigașilor („comedie în două părți”, scrisă în 1965, dar pusă în scenă în 2000, cu titlul Podu’) concentrează în jurul temei așteptării deriva existențială a unor personaje-simbol: Artista, Îndrăgostitul, Neînțelesul, surprinse pe un pod de cale ferată de la periferie, căutând febril din priviri trenul menit să le curme frământările sufletești. O întâmplare stranie („tragicomedie”, 1996) însumează o serie de situații inexplicabile conform convenției normalității ce îl determină pe un pacient să-și aștepte douăzeci de ani medicul curant în camera de
IOACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287570_a_288899]
-
alegoric Suspinele unei matroane. Scoase din pugilarul unui june eremit a fost atribuit de unii cercetători lui Alecu Russo, date fiind consonanțele surprinzătoare cu Cântarea României (cadența asemănătoare, un stil nu foarte diferit al invocației și al deznădejdii). O lectură febrilă a lui Lamennais vădește povestirea Suspinul săracilor, cu notele ei de compasiune și de revoltă. Alte scrieri în proză au o factură anecdotică, uneori satirică, de obicei cu o tendință moralizatoare. O romanțioasă „nuvelă originală” ambiționează să fie Agripina (apărută
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
urmă la o existență limitată de invizibile bariere sociale. Cu atât mai mult vor funcționa astfel de convenții în spațiul vătuit al mediului provincial. Accentul nu mai cade pe amorțeala locului unde nu se întâmplă niciodată nimic, ci pe căutările febrile ale unor inși dornici să dea sens vieții într-un loc abandonat de memoria acțiunii; este o formă mascată a dorinței de evadare. Zile și nopți în furtună, o trilogie cu subiect istoric formată din părțile intitulate Vuiet în adâncuri
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
elaborate și perfecționate de autor de-a lungul timpului, dominate aici de întrepătrunderea subtilă dintre formula realistă și cea fantastică. Moartea femeii iubite, răpusă de o boală necruțătoare, și singurătatea care îi urmează devin prilej de autoanaliză lucidă și reflecție febrilă asupra condiției umane, ca și a rosturilor adânci ale vieții în confruntarea permanentă cu neantul. Oamenii trăiesc atâta vreme cât imaginea lor durează în memoria celorlalți, sugerează naratorul care, asaltat de o misterioasă doamnă W., simbol transparent al pasiunii oarbe a sângelui
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
la temelia căreia nu trebuie însă sacrificată, afirmă scriitorul într-o reinterpretare polemică a legendei Meșterului Manole, o altă ființă umană, ci artistul însuși, condamnat de la bun început să fie zidit în propria operă. Proza lui Laurențiu Fulga e directă, febrilă, fără podoabe; incisivă, „furioasă”, ea atacă mereu teme mari și întrebări fundamentale. Nu o dată impresia e că, întors din infern, autorul vrea să dea memorialul acestei căderi. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Straniul paradis, București, 1942; ed. București, 1975; Eroica, vol. I
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Hasdeu (de partea căruia se va situa, în secret, cel puțin o vreme), G. debutează în revista „Columna lui Traian”, condusă de Hasdeu, cu articolul Câteva rectificări la etimologiile grece, turce și maghiare ale lui Rössler (1876). Începe acum o febrilă activitate științifică și literară, risipită cu generozitate prin zeci de publicații periodice de pretutindeni. Revenit în țară în 1880, ține la Universitatea din București prelegeri de literatură română și mitologie comparată (1881-1885), la care asistau celebrități ale timpului, Titu Maiorescu
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
și plăsmuitoare de simboluri, singura care nu e amenințată a se stinge sau a se întoarce vreodată împotriva omului. Omul poietic - cum îl numește generic criticul - este urmărit pe firul timpului, până în epoca posttehnologică de azi, când el își caută febril un punct de sprijin și o rațiune de a fi. Considerațiile asupra limbajului-proces, ca obsesie izvorând din vechime și aflată în prezent în actualitate acută, trebuie înțelese într-un anumit context. Mai precis, din perspectiva unui moment de prag: cel
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
exprimă mare lucru, iar ceea ce exprimă totuși nu seamănă cu ceva omenesc. Din cauza frigului și a fricii de frig și de Întuneric, mâinile și fețele au de pe-acum ceva vinețiu-cenușiu În ele. Gesturile sunt destrămate și nu se recompun, febril și mecanic, cu ceva instinctiv În ele, decât atunci când apare ceva de cumpărat 1. Din interiorul frigului vorbește Florența Albu: Mi-e atât de frig, mi-e rău de frig, Într-adevăr, cretinizarea, stagnarea, starea de prostrație pot fi obținute
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unește: apocalipticul”2. Petrecând ore ce par nesfârșite la cozi interminabile și irezolvabile, purtând În mâini plase sărăcioase și În minte, uneori, fraze dintr-o carte citită, cei mai mulți români ai anului 1989 aveau (unii obscur, alții mai clar și mai febril) o speranță atât de patetică, Încât astăzi, văzând-o Înveșmântată În haina cenușie și zdrențuită a acelor zile, ne poate părea ridicolă: că Apocalipsa va veni la timp. Nepregătită de ei Înșiși, nesperată și negândită de cei mai mulți, căderea regimului În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai acut - Între ’70 și ’80. Placa turnantă a acestei dinamici o reprezintă, În opinia mea, generația ’70, diferența fiind punctată și de prestanța politică și socială de după revoluție, când - s-a văzut foarte bine - reprezentanții acestei generații au ocupat febril toate scaunele de decizie. „Șaptezeciștii” sunt interesanți și pe motivul că În perioada lor de articulare și de maturizare ei au prins timpuri mai așezate decât cei din generația ’60. Generația ’70 a fost prima generație care nu s-a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acte” Jianu (1900). Autorii versifică voinicește, replicile au fluență, iar atmosfera nu suferă acut de artificialitate. Succesiunea tablourilor arată dorința de evidențiere a spectaculosului: nuntă țărănească, divan de judecată, ceată de haiduci în pădure, revoluția lui Tudor la București. Compunând febril situații care să legitimeze exaltarea sentimentului eroic și declamația ieftină, autorii neglijează personajele, care rămân neindividualizate. Parada patriotismului a gustat-o publicul și la spectacolele cu Peneș Curcanul, „dramă războinică” în patru acte, jucată cu mare succes la Teatrul Național
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
nu contrazice darul de a privi iscoditor în jur închipuie o partitură adecvată pentru eroii săi contemplativi ori pentru eroine ce despică firu-n patru, disimulându-și, sub un aer de bravadă, sfiala, vulnerabilitatea. Stigmatizați de boală sau de nenoroc, adolescenți febrili ori purtați de reverie, introvertiți și imaginativi, îi întorc chipul de enfant prodigue printre reflexele oglinzii mate, tulburi. Statice aparent, mai toate povestirile sfârșesc prin a focaliza incertitudinea, impasul, entropia; exorcizarea unui rău lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu coincide
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
Debutează în cenaclul revistei „Amfiteatru”, în 1979. Volumul de început, Iluzii pe cont propriu, apărut în 1981, cuprinde poeme intimiste cu o coerență interioară și o „frumusețe de mucava”, în care se simte la tot pasul artificiul poetic, consecință a febrilei căutări a identității. Concomitent scrie și teatru, dar piesa cu caracter adolescentin Polen pe insulă, reprezentată la Teatrul Național din Craiova în stagiunile 1982-1985, nu o impune ca dramaturg. Un progres evident îl constituie cel de-al doilea volum de
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
lui Vl. Korolenko, Lev Tolstoi, N. Dobroliubov, Kuprin ș.a. Memoriile lui H., intitulate Basarabia pe drumul Unirii, au apărut postum, în 1995. Participant la evenimente, autorul scrie pagini în care informația, detaliul sunt concurate și complinite de semnele unei implicări febrile. SCRIERI: Mesianismul rusesc din sec. XV-XVI, Iași, 1927; Românii de peste Nistru, București, 1943; Filosofia lui Tolstoi, București, 1944; Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri și comentarii, îngr. și pref. Vlad Bejan, Iași, 1995; Amintiri din primăvara reîntregirii (Din istoria amănunțită a
HAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
perimetrul familiei. Pe parcursul lucrării am insistat pe ideea complexitățiideterminațiilor în aceste cazuri, pe riscurile științifice și sociopolitice de a le considera „anomalii” ale lumii contemporane, fiind nedrept să-i culpabilizăm moral pe cei care sunt în situațiile respective.) În dezbaterile febrile pe tema valorilor familiale și a diversificării opțiunilor de viață, în particular în SUA și Europa Occidentală, dar care încep să aibă acoperire în Europa în general și pe alte continente, s-au propus și strategii de intervenție promariaj, unele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai severe, de pildă când vorbește despre romanul Kremlin ca despre „punctul cel mai de jos al literaturii lui Cezar Petrescu” sau când consideră că în Memoriile sale E. Lovinescu e „un excelent portretist”, dar „un psiholog nul”. Combativă și febrilă, critica practicată în R.l. a deviat extrem de rar în denigrare pamfletară și a căutat să se mențină la nivelul argumentației lucide, întemeiată pe criterii pur estetice, așa cum enunța Liviu Rebreanu într-un articol: „când e vorba de opere de artă
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
pseudonim (Terentie Hora). Scriitorul a adoptat și varianta Russo, cu o grafie sugerând pronunția franțuzească a numelui său. În opera lui - redactată preponderent în franceză, limbă în care se exprima cu ușurință - lirismul amintirii se întrepătrunde cu proza de idei, febrilă și tensionată. Elegiac sau reflexiv, scriitorul este în primul rând un memorialist. În scrierea parțial autobiografică, neterminată, Amintiri („România literară”, 1855), imagini din copilărie și adolescență se perindă într-o evocare melancolică, în care R., suspinând după anii care nu
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de versuri fantaste („Prințesele din lună/ Cu rochi de pantomimă/ Pătrund printre perdele/ Se-ntind pe canapele/ Se-aștern
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
tari din aceste poeme se înrudesc într-un semantism sumbru: moarte, scadență, spital, cavernă, beznă. Din această materie care e în sine una negativă și căreia poezia nu-i exagerează culoarea, apar cîteodată fulgurații de o frumusețe nefirească, izbucniri halucinante, febrile, obsedante: "Trăiesc într-o lume paralelă/ care mustește de boală/ un spital cu aripi rozalii/ mușcate parcă de armă,/ zdrobite într-un aer în care/ nu bate nici o cătare,/ nici o mătase." Tensiunea poetică atinge cote neașteptat de înalte ("un spital
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
deține totuși puterea de a se ridica deasupra suferinței, având revelația frumuseții naturii și a vieții prin activitate creatoare. Valoarea epica a romanelor e diminuată de dantelăria lirica, abuzivă pe alocuri. În paralel cu elaborarea prozei, R. s-a dedicat febril și consecvent militantismului umanist și pacifist, cum se întâmplă cu pledoaria din Principiile umanitariste sau din Umanitarismul și Internațională intelectualilor, ambele apărute în 1922, unde sunt analizate atitudini văzute drept singurul instrument eficace pentru solidarizarea popoarelor, în timp ce Umanitarismul biblic (1926
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
dar aduc teme, elemente și nuanțe noi. E cazul mai ales în Locul unde aștepți, în care pulsațiile încordate, aspirația torturantă către „rotundul întreg”, către acel punct inițial al cosmosului „unde izvoarele vieții și morții se-ntâlnesc”, reafirmarea neostoitului nesațiu pentru febrile interogații, nostalgia, mai accentuată acum, provocată de trecerea vremii, conștiința apropierii orizontului morții coexistă cu liniștea durerii („Lacrima curăță noaptea de noapte”, Frunză cu ochii de pasăre), cu alternanța încrederii și neîncrederii în capacitatea cuvântului de a descifra tainele universului
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
întâmplător al cuvintelor, iar dinamica stilului care înregistrează destrămarea universului absurd și grotesc contrabalansează în parte imobilismul oamenilor incapabili de evoluție. Cele unsprezece proze scurte din Centrul schimbător al atenției (1990), mai degrabă descriptive decât narative, acumulează percepții și înregistrează febril detalii ale lumii exterioare, pentru a pune în lumină mecanismul esențial al producerii textului prin notarea ecoului interior al informațiilor despre realitate. Roman al așteptării, La inima fermecată (1995), apropiat întrucâtva de scrierile autorilor din Școala de la Târgoviște, în care
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
liniște. Mai colaborează la „Tribuna”, „România literară”, „Viața românească”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „22” ș.a. Nume de referință în proza psihologizantă a „promoției ’70”, S. intră în atenția criticii chiar de la prima carte. Proza din Așteptând în liniște e „comprimată, învăluitoare și febrilă, realistă fără adjective, dramatică fără scrâșnete inutile, subtilă pentru că e simbolică dincolo de aparența aridă a cotidianului” (Dan Culcer). Povestirile impun prin seriozitatea scriiturii și înverșunarea introspectivă, mai puțin prin anvergură și efecte spectaculoase. În notă cehoviană, naratorul etalează existențe abulice
SIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289693_a_291022]