3,956 matches
-
sale. Scriitoarea nu iese din granițele conflictelor per¬so¬nale, dar aceste conflicte sunt îmbogățite cu un conținut social și obștesc. În Mătușa Valerie și mătușa Aurelie (Nana), elementele autobiografice constituie pretextul pentru relatarea poveștii Nastasiei, o femeie cu șapte feciori ce a rămas văduvă în timpul războiului. În final, descoperim că nu războiul este sursa amărăciunii ei de o viață, ci războiul ei personal cu „ai lui Pintilieˮ, motiv pentru care își crește copiii pregătindu-i pentru momentul răzbunării. Evoluția spirituală
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
lui Dumnezeu și trezvia lucrătoare cu pasivitatea inerțială a așteptării ca altcineva să ne facă ordine în viață, în casă și în societate”. (Ortodoxia și artele marțiale. Ed. Episcopiei Giurgiului, 2014, p. 10-11) Spre toamna târzie a anului 1949, doi feciori veștejiți după lungile anchete ale securității, dar cu trăsături încă frumoase intrau pe poarta șubredă a închisorii Târgușor: doi elevi-muzicieni ai Liceului Mihai Viteazu din București: Ion Niculescu-înalt, cutezător și drept ca frasinul, alături de colegul său Romică (Romulus) Teodoru-mai scund
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Sufletul-Biserică în gulagurile și penitenciarele bolșevice. Ele, care au înveșmântat frumusețea cu har au podidit podelele temnițelor cu lacrimi, sudoare și sânge. Ei, care au urzit Familia creștină au avut familiile destrămate. Ele, care au fost busuiocul în sânul mândrilor feciori au fost strivite de bocancii butucănoșilor temniceri. Ei, care au pus temelie Statului creștin au avut ca Patrie chinurile închisorilor. Ele, care au fost mărgăritarul îndrăgostiților fâlfâiau ca niște zdrențe între gardurile de sârmă ghimpată. Ei, care au fost luminați
NAŞTEREA DOMNULUI ÎN PORFIRA VERDE A SUFERINŢEI ŞI A JERTFEI MARTIRILOR DACOROMÂNI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369000_a_370329]
-
Oltețului, sub munte. Abia se liberase. Și, deși școlit, nu se lăsase dus de-acasă ca alții după terminarea serviciului militar... Nu și nu! Ai lui l-ar fi vrut căpătuit pe la oraș, lucrând pe bani buni, cum făcuseră alți feciori de aceeași vârstă. Oțărâți de-așa prostie, nici nu-i vorbiseră multă vreme. Dar copilul era cuminte, aducea acasă câștigul neatins, împărțea cu tată-său grijile gospodăriei. Cu timpul, familia învăță să-i treacă vina cu vederea. La urma urmei
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
m-oi însura, vezi să fii numa' pregătită. Să primești nora.” Mâine s-a făcut poimâne, săptamâna viitoare s-a făcut luna următoare, apoi lunile au devenit ani și tot așa. Mama a murit fără ca să ție un plod, din partea feciorului, în brațe. I-a lăsat cu limbă de moarte, dacă nu se însoară, îl va blestema și dincolo de mormânt. Să nu i se stingă neamul. Dar parcă el nu ar fi vrut să se însoare? Câte fete nu i-au
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
adesea să îmbrace momente ale copilăriei în straiele și manifestările specifice sărbătorilor de atunci: „Uneori,/ clipele vor/ să se întoarcă/ în timp,/ să se vadă,/ din nou, copile,/ jucând,/ cu foc și drag,/ la hora de Crăciun,/ din satul/ de-altădat’./ Feciorii/ le furau/ câte-un sărut,/ aprobat sau nu,/ dar bine/ motivat,/ la câte-o Periniță, încinsă cu-o batistă.”. Din nefericire, întorcându-se la începuturile vieții sale, nimic nu mai este cum a fost, drept pentru care,„Amintirile/ picură-n
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
vegetale, culinare, meșteșugărești, iar mai recent și spirituale: carte, turism, locuri de muncă, icoane sau au caracter de sărbătoare și sunt legate de un eveniment important din viața omului, de exemplu, căsătoria: Târgul de Fete de pe Muntele Găina,Târgul de Feciori de la Săcele, Brașov. În ultimul timp, caracterul de sărbătoare și amploarea târgurilor s-au extins, datorită manifestărilor pe care le impun: spectacole, expoziții, concursuri, reușind să depășească limitele unei regiuni și chiar ale unei țări. Printre târgurile renumite atât în
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Bubuuia, unchiul octogenar, deși rudă din partea mamei, era un fel de persona non grata în familia nepotului, deoarece, îngrijorat de eventuale urmări catastrofale pentru copiii săi, tatăl îi sfătuia, în limbajul de lemn al epocii, că „nu dă bine unor feciori de proletari agricoli” să se laude „cu rudenia asta”, ca să nu-i calce pe urme, căci acesta, chiar dacă a fost om deștept, „a stat nu știu câți ani la închisoare”. Totuși, personajul impresionează, de la început, prin ținuta „la patru ace”, cu o
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se-nveselea pădurea în amurg Că s-a născut un cerb cu stea in frunte În poienița unde ape curg Și unde drumuri duc spre vârf de munte. Când cerbul tată și-a văzut feciorul Pecetluit cu steaua de-mpărat A adunat la dânsul tot poporul L-au sărutat și i s-au închinat. Micului prinț i-au hărăzit domnie Din asfințit și până la apus Cât ține muntele pân' la câmpie Orice animal să-i
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
cu vrăbii, 'invidiem pe ulii Cuminți ca ucenicii noi sprijinim mogulii Justiția e oarbă că noi i-am legat ochii Sărmană era Venus că n-avea bani de rochii Dăm pâinea pe săgeți și arbalete proaste Apoi murim de foame, feciorii merg la oaste; Dar vine sindicatul și recomandă greva Deși nu poartă vina prostiei biată Eva Noi ne-am născut cu drepturi și ocupăm șosele Că toată viața noastră e plină de sechele Și când vin scutierii ne bat de
SUBLIMĂ E TĂCEREA de ION UNTARU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370632_a_371961]
-
Caron: “Și-ți va mai ieși/Lupul înainte/ Ca să te înspăimânte/ Să nu te spăimânți/ Frate bun să-l prinzi/ Că lupul mai știe/ Seama codrilor/ Și-a potecilor/ Și el te va scoate/ La drumul de plai/ La un fecior de crai/ Să te ducă-n rai.” Sigur că lupta existențială are un singur final, pe marginea genunii, dar alegerea este să închei luptând. Ori mesajul puternic al acestei poezii vorbește despre demnitatea vieții, despre forța care nu cedează mai
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
mare foamete, când au murit mai mulți decât în război. Dar acea foamete a fost programată, organizată. A fost, într-adevăr, o mare secetă, dar fiecare țăran avea în pod o rezervă de porumb, de grâușor, de fasole. Eu sunt fecior de plugari, țin minte anii aceia. Dar și noi, cu toate că mama era văduvă de război, aveam în pod niște rezerve. N-ar fi trebuit să moară nici un suflet, cu toată seceta, căci și cei mai sărăcuți mai aveau ceva rezerve
„POEZIA MEA VINE DIN MAREA SINGURĂTATE ŞI GREAUA SUFERINŢĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369617_a_370946]
-
a ei procesiune, Vânătorii , pădurarii, cele suflete curate, Peste ape-mpușcând duhurile necurate. Se aprinde-un foc mai mare, fie și de artificii, Pregătindu-se o cruce, să alunge sânul fricii, Preotul la locul slujbei aruncă o cruce-n apă, Iar feciorii satului sfidând gerul chiar de-i crapă- Apele pământului așa, capătă sfințire... Cu puterea vântului spală și pe-nvrăjbire, Vine noaptea Bobotezei fetele își văd consoarta, Că-și leagă pe inelar busuioc să-și știe soarta. Referință Bibliografică: Troparul Bobotezei
TROPARUL BOBOTEZEI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368094_a_369423]
-
diluat cu apă, cu o linguriță - două de zahăr deasupra, să-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
nu-l surprinsese. „Omul și pogonul” prinsese inimile tuturor acelora care nu și-a păstrat pământul ce le fusese dat, din lene sau din prostie. S-au purtat frumos cu el. Șeful cuibului legionar de la ei se nimeri a fi feciorul domnului învățător Rugină. Școlit la Viena și Berlin, copilul își silise tatăl să țină o cuvântare sătenilor de Ziua Crucii și a căpitanului. Habar n-aveau sătenii cine a fost Zelea Codreanu, dar îl ascultau pe fiul de învățător cu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
vaci ale casei la păscut și citea din Ceaslov, de care nu s-a mai despărțit. A urmat cursurile Școlii gimnaziale din Comuna Moldova Sulița. În anul 1984, la numai 14 ani, părinții, din sărăcie, vroiau să o căsătorească cu feciorul unei vrăjitoare, dar planul viclean al vrăjitoarei nu s-a împlinit, aceasta murind. Dorul de cele sfinte, de Dumnezeu nu îi dădea pace și într-o zi merse cu surorile ei la mănăstirea Agapia. Aici a aprins-o și mai
PUSTNICA TEODORA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370221_a_371550]
-
pământ, că nu-s umbrele pentru bobi de grâu, și tunetele se aud...pe-aproape. Din când în când îți amintești de el, te-nchini la soare și la Dumnezeu, să crească mare bobul tău de grâu... Apoi îl vezi fecior de dus în sat la horă.... și la sărutat. Și...când își găsește, în sfârșit, mireasă - -o floare roșie pe nume Mac, cu care s-a iubit în lan, o vară, acum...se stinge bobul tău de grâu, undeva...pe-
POVESTEA BOBULUI DE GRÂU... O ŞTII de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353416_a_354745]
-
îmbrăcase niște haine albe și se înfășurase într-un cearceaf, stătea jos în iarbă și se ruga. Visul meu, mi-am zis, și m-am închinat. Văzându-mă, s-a ridicat și a venit la mine: -Ce e cu tine, feciorul meu, aici în viul pădurii? - m-a întrebat el, văzându-mă îngrijorat. -Am pierdut o vacă!- i-am răspuns eu scurt, tremurând de frica necunoscutului. Dar dumneavostră cine sunteți?- am insistat eu. -Eu sunt Dumnezeu! Auzind acestea, am înlemnit. Am
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
țigare din ziar, o aprinse și începu să pufăie. -Și acum să-ți citesc o scrisoare de la un camarad al lui care a scăpat din încleștarea de la Cotul Donului: < Dragă domnule Andrei, eu am trăit ultimele clipe ale vieții lângă feciorul dumneavoastră. Era în ajun de Crăciun, l-am întâlnit cu niște bobine la spinare, întindea firele telefonice să facă legătura cu Comandamentul. Am stat cu el o noapte sub un pod, am împărțit amândoi niște biscuiți cu o ceapă și
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
-și părăsească Dobrogea lui”. S-a dus repede la noptieră și a luat o tabletă de nitroglicerină. Până la sosirea soțului, inima s-a mai liniștit. Pulsul a revenit la normal. Aștepta să se deschidă ușa și să-l vadă pe fecior intrând. Parcă nu se despărțise de Mircea decât de o zi, două. Nu-și mai aducea aminte de suferința pricinuită de plecarea lui, suferință care i-a declanșat boala. Se auzi un ciocănit ușor în ușă și imediat își făcu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
rezervei s-a deschis larg și a apărut șeful secției însoțit de toată echipa sa de rezidenți, studenți și asistente. - Ce văd eu aici?, spuse medicul, reuniune de familie? Bună ziua, domnule doctor Trăistaru. Ce mai faceți? Bănuiesc că tânărul este feciorul, prea seamănă cu mama sa. - Credeți, domnule doctor, că seamănă cu mine? Mai repede cu tatăl său în toate privințele. - Nu pot spune că nu seamănă și cu tatăl, că nu ar fi diplomatic, însă fizionomia îi aparține mamei sale
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
Atâta sensibilitate gasește cititorul în scrierile dumneavoastră! Atâta vibrație ... încât simte îndrumarea Dumnezeirii în urmele lăsate de minunăția cuvintelor pline de duh, pe care le-ați ales cu multă grijă. Înalt Preasfințitul Gherasim Cristea: Ce se întâmplă ... eu sunt un fecior de țărani. Oameni cinstiți, oameni muncitori care ... cu frica lui Dumnezeu am învățat un bob de carte și pe cât am putut am căutat să și fructific ce-am învățat. Reporter: De asta vă menține Dumnezeu veșnic tânăr, cu o mare
INTERVIU CU ÎNALT PREASFINŢITUL GHERASIM CRISTEA ARHIEPISCOPUL RÂMNICULUI de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354340_a_355669]
-
place mult să recite, iar versurile pe care mi le-a spus, mi-au pătruns și mi-au rămas în inimă pentru tot restul vieții: „Satul meu, grădină dulce,/ Din tine nu m-aș mai duce,/ De mirosul florilor,/ De dragul feciorilor,/ De mirosul la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
a fost și nea Mitică, care își mai amintește și acum versurile-bocet compuse și cântate atunci de băieții și fetele din sat. Așa se obișnuia, când murea de tânăr cineva din sat, fetele și băieții cântau despre viața mortului: „Veniți, feciori, de la foc / Căci am fost toți la un loc/ Și voi, fetelor, veniți / La nunta mea de priviți. Mă mărit tânără floare / Cu moartea cea răpitoare / Bucură-te, cimitire / Că o frumoasă floare vine, / Dar nu vine să înflorească, / Ci
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
editura Flacăra, elevii au aflat că: ,,Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemeni lui Cupidon al românilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și al băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau
SĂRBĂTOAREA IUBIRII CELEBRATĂ LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354470_a_355799]