860 matches
-
Ethics și autor a numeroase c]rți din domeniul teoriei politice și al eticii aplicate, inclusiv al recentei apariții No Smoking: The Ethical Issues. Jean Grimshaw pred] în cadrul Facult]ții de Stiinte Umaniste a Bristol Polytechnic. Este autoarea c]rții Feminist Philosophers: Women’s Perspectives on Philosophical Traditions și lucreaz] în domeniul filosofiei, al studiilor culturale și al studiilor de gen. Lori Gruen este doctorand] în filosofie la University of Colorado, Boulder, unde lucreaz] în cadrul Centre for Values and Social Policy
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Justice (London: Oxford University Press, 1971) Whewell, W.: The Elements of Morality (New York, Harper and Bros, 1845) Bibliografie suplimentar] Hampton, J.: Hobbes and the Social Contract Tradition, (Cambridge; Cambridge University Press, 1986) Held, V.: „The noncontractual society”, Science, Moralist and Feminist Theory, ed. M. Hanen and K. Nielsen (Calgari: University of Clagari Press, 1988) Lessnoff, M.: Social Contract, (London: MacMillan, 1986) Pateman, C.: The Sexual Contract (Oxford Polity Press, 1988) Riley, P.: Will and Political Legimacy: A Critical Exposition of Social
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un nivel global, apreciind dac] alternativele limitate pe care societatea victorian] i le-a oferit acesteia au fost echitabile sau nu. Unele aspecte similare au fost preluate și de c]tre reprezentanții feminismului modern în discutarea virtuților și viciilor feminine. Feminiștii din trecut au pledat în favoarea unui ideal androgin, promovând virtuțile umane, în general, si nu cele specifice genului (masculine sau feminine). Studiile recente asupra feminismului resping ideea idealului androgin, constatând c] anumite virtuți (afecțiunea, compasiunea) sunt specifice mai degrab] genului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Volume XIII, Midwest Studies în Philosophy (South Bend, Ind: University of Notre Dame Press, 1988). Murdoch, I.: The Sovereignity of God (New York: Schocken Books, 1970). Pence, G.: ’Recent works on the virtues’, American Philosophical Quarterly, 21 (1984), 281-97. Tong, R.: ’Feminist philosophy: standpoints and difference’, American Philosophy Association: Newsletter on Feminism and Philosophy, ed. N. Tuana (April, 1988), pp. 8-11. 22 Drepturile Brenda Almond I. Introducere istoric] Cel de-al doilea r]zboi mondial a presupus inc]lc]ri ale drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre diferitele clase sociale. Totuși, prezentarea complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
complet] și analizele acestor critici nu vor face obiectul acestui eseu. O expunere detaliat] a marxismului și a eticii sale poate fi g]sit] în capitolul 45, „Marx împotriva moralei”. 3) Perspective feministe În Feminist Politics and Human Nature [Politică feminist] și natura uman]], Alison Jaggar susține dintr-o prerspectiv] socialist-feminist] c] marxismul subliniaz] bazele economice ale opresiunii femeilor, ins] eșueaz] în evidențierea adev]ratei surse a opresiunii: agresivitatea și dominația b]rbaților. Ea arăt] c] eliminarea sistemului economic capitalist nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratament paternalist acordat altor grupuri, precum copiii, c]rora le lipsește aceast] capacitate? Mai mult decât atât, dac] o femeie recunoaște satisfacția și împlinirea rezultate din relațiile ei heterosexuale, ar trebui în mod automat, doar pentru c] difer] de doctrina feminist] fundamentalist], că recunoașterea s] s] fie considerat] un rezultat al falsei conștiințe? Mai departe, de ce ar trebui s] presupunem c] sexualitatea este atat de important] pentru universul feminin? Una dintre presupunerile pe care feministele le-au făcut este c] activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
et al. (New York: 1948-). Belliotti, R.A.: ‘A philosophical analysis of sexual ethics’, Journal of Social Philosophy, 10 (1979), 8-11. Engels, F.: The Origin of the Family, Private Property and the State (New York: Internațional Publishers, 1972). Johnston J.: Lesbian Nation: The Feminist Solution (New York: Simon and Schuster, 1974). Luther, M.: Letter to the Knights of the Teutonic Order. În Luther’s Works, ed. J.J. Pelikan and H.T. Lehmann (St Louis: 1955). MacKinnon, C.A.: Feminism Unmodified: Discourses on Life and the Law
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Elliston, F., eds.: Philosophy and Sex (Buffalo: Prometheus, 1984). Cole, W.G.: Sex în Christianity and Psychoanalysis (New York: Oxford University Press, 1955). Hunter, J.F.M.: Thinking about Sex and Love: A Philosophical Inquiry (New York: St Martin’s Press, 1980). Jaggar, A.M.: Feminist Politics and Human Nature (Totawa, NJ: Rowman and Littlefield, 1983). Soble, A., ed.: Philosophy of Sex (Totawa, NJ: Rowman and Littlefield, 1980). 28 Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE i. Morală și relațiile personale: sunt ele în conflict? Morală și relațiile personale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i-ar determina pe cei mai multi s] obiecteze fâț] de existența acestor instituții. Deși nu putem resimți direct efectul fiec]rei acțiuni pe care o realiz]m, nu exist] nici un motiv pentru a nu încerca acest lucru. Dup] cum sugera teoreticiana feminist] Marți Kheel, „în societatea nostr] modern] și complex], este posibil s] nu resimțim niciodat] impactul deciziilor noastre morale. Totuși, putem încerca, în m]sura în care este posibil, s] resimțim la nivel emoțional cunoașterea acestui fapt” (Kheel, 1985). Exist] diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist] de frunte neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații are subiectivismul simplu cu privire la aceast] situație. Conform subiectivismului simplu, când domnul Bush spune c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie acceptat în mod general c] cineva se cuvine s] fac] ceea ce ar contribui la stabilitatea societ]ții. Acesta este probabil unul dintre principiile morale în care societatea crede. Dar acesta este un principiu care ar putea fi respins de feminiști. Aceștia ar putea crede c] deși soțiile care-și ascult] soții ar contrbui într-adev]r la stabilitatea societ]ții, nu se cuvine întotdeauna s] asculte, deoarece soții au uneori cereri pe care soțiile se cuvine s] nu le asculte, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fac] ceea ce ar contribui la stabilitatea societ]ții, a fost avansat la un adev]r analitic, adev]rât în virtutea sensului structurii „se cuvine”. Dar nu este un adev]r analitic. Dac] ar fi, atunci antifeminiștii ar câștiga disputa, deoarece feminiștii, susținând c] uneori soțiile se cuvine s] nu-și asculte soții chiar dac] aceasta ar destabiliza societatea, s-ar contrazice, afirmând ceva ce chiar sensul lui „se cuvine” stabilește ca fiind fals. Dac] „se cuvine” are sensurile fixate de condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tre vorbitorii nativi ai limbii, si dac] aceștia (cu exceptia a foarte puține abateri) folosesc „se cuvine”, astfel încât ceea ce destabilizeaz] societatea trebuie s] fie ceva ce nu se cuvine f]cut, atunci nu se poate spune în mod logic ceea ce afirm] feminiștii. Din acest exemplu foarte simplu se poate vedea c] efectul naturalismului este acela de a obliga pe oricine s] îmbr]țișeze comportamentul social acceptat pentru a nu se contrazice; și acesta este relativismul. Pentru o descriere am]nuntit] vezi Hâre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt, iar intuiționiștii nu ofer] nici o cale de a spune care sunt datele demne de încredere. Că s] revenim la exemplul nostru, dac] este o convingere universal] c] într-o societate soțiile se cuvine s]-si asculte soții, atunci cazul feminiștilor este scos din joc; dar dac] ar exista o societate, așa cum ar putea ap]rea una, în care s] existe convingerea universal] c] soțiile nu au o asemenea datorie, atunci și cazul antifeminiștilor ar fi scos din joc. Relativismul este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe baza sensurilor descriptive ale cuvintelor morale pe care toți le accept], aceast] atribuire nu mai este valabil] în momentul în care vorbesc cu australieni. Nu ar fi valabil] nici dac] ar vorbi în Arabia Saudit] cu un misionar australian feminist. Dificultatea ar putea fi împ]cât] spunând c] ambii înțeleg prin „se cuvine” ceva destul de vag, de exemplu, c] a face un anumit lucru ar face oamenii fericiți. Dar dac] încearc] s] stabileasc] condițiile de adev]r sau sensul descriptiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dominant] cu filosoful secolului al XIX-lea, Henry Sidgwick, si cu filosofi contemporani precum Richard Brandt, Derek Parfit, John Rawls și Judith Jarvis Thomson. 2. Antiteoreticienii Contest]rile concepției dominante au devenit din ce in ce mai evidente. O surs] a acestora este sensibilitatea feminist] care a început s] apar] în filosofia anilor ’70. O alt] surs] este larg r]spânditul scepticism cu privire la autoritate, caracteristic anilor ’60. Filosofii ale c]ror opinii au fost afectate de aceste tendințe cunosc mari diferențe în rândul lor. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
O mare parte a criticii feministe îndreptat] asupra teoriilor morale tradiționale a fost influențat] de cercetarea psihologic], precum cea a lui Carol Gilligan, care sugereaz] c] femeile au modele de reacție moral] diferite de b]rbați. Annette Baier, o voce feminist] influent] în filosofia contemporan], preia aceast] cercetare pentru a sugera c] etică tradițional] masculin] se axeaz] pe obligație, pe când cea feminin] pe dragoste. Baier sper] s] reconcilieze aceste morale într-o etic] a încrederii (vezi și capitolul 43, „Ideea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar ideea conform c]reia virtutea este într-un fel diferențiat] pe genuri, iar standardele și criteriile moralei sunt diferite pentru b]rbați și femei este una esențial] în gândirea etic] a multor filosofi. Începuturile acestor idei despre o „etic] feminist]”, de natur] „feminist]” și forme feminine ale virtuții, care au constituit contextul fundamental pentru o mare parte din gândirea etic] feminist], dateaz] din secolul al XVIII-lea. În societ]țile industrializate, acest secol a fost martorul apariției interesului pentru chestiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]reia virtutea este într-un fel diferențiat] pe genuri, iar standardele și criteriile moralei sunt diferite pentru b]rbați și femei este una esențial] în gândirea etic] a multor filosofi. Începuturile acestor idei despre o „etic] feminist]”, de natur] „feminist]” și forme feminine ale virtuții, care au constituit contextul fundamental pentru o mare parte din gândirea etic] feminist], dateaz] din secolul al XVIII-lea. În societ]țile industrializate, acest secol a fost martorul apariției interesului pentru chestiunile feminit]ții și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
b]rbați și femei este una esențial] în gândirea etic] a multor filosofi. Începuturile acestor idei despre o „etic] feminist]”, de natur] „feminist]” și forme feminine ale virtuții, care au constituit contextul fundamental pentru o mare parte din gândirea etic] feminist], dateaz] din secolul al XVIII-lea. În societ]țile industrializate, acest secol a fost martorul apariției interesului pentru chestiunile feminit]ții și ale conștiinței feminine, foarte strâns legate de schimb]rile ap]rute în situația social] a femeilor. Din ce in ce mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rbat, si a criticat aspru formele „feminit]ții” la care li se cerea femeilor s] aspire, si care, credea ea, le subminau femeilor puterea și demnitatea că oameni. Inc] de pe vremea lui Wollstonecraft, a existat întotdeauna un curent în gândirea feminist] care a privit cu suspiciune sau a respins complet ideea existenței unor virtuți feminine anume. Aceast] suspiciune avea motive bine întemeiate. Idealizarea virtuții feminine, care a atins probabil apogeul în scrierile multor scriitori victorieni din secolul al XIX-lea precum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
forțe și virtuți considerate în mod convențional ca fiind „feminine”. Contextul gândirii contemporane feministe este, bineînțeles, foarte diferit. Majoritatea barierelor formale împotriva accesului femeilor la alte sfere decît cea domestic] au fost îndep]rtate, si un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un subiect constant în scrierea feminist] în ultimii 20 de ani a reprezentat o critic] a limit]rii femeii la rolul domestic sau la sfera „privat]”. În ciuda acestui lucru totuși ideea „eticii feministe” a r]mas foarte important] pentru gândirea feminist]. Un num]r de preocup]ri susțin interesul continuu în cadrul feminismului pentru ideea „eticii feministe”. Poate cea mai important] este preocuparea pentru consecințele violente și distrug]toare asupra vieții omenești și asupra planetei pe care o au acele domenii de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Approach to Ethics and Moral Education [Grijă: o abordare feminin] a eticii și educației morale] (1984), susține c] o moral] bazat] pe reguli și principii este în sine neadecvat] și nu surprinde ceea ce este diferit sau tipic în gândirea moral] feminist]. Ea scoate în relief faptul c] o mare parte a filosofiei morale a presupus c] sarcina moral] este, cum a și fost, de a deduce „detaliul local” dintr-o situație și de a-l subordonă unei reguli sau unui principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]