2,240 matches
-
că marea „crimă tragică” a lui Călin Surupăceanu, justificând în plan imanent drama lui, e faptul că a trecut fără cutremurare pe lângă iubirea celor două femei.) Observ în treacăt, cu nedumerire, că singura nereușită a lui Marin Preda în ce privește înfățișarea feminității e Simina din Marele singuratic, neconvingătoare, discursivă și căzând într-un fel de „Love story”, în vreme ce, în același roman, a reușit superba poveste de iubire târzie a lui Moromete, precum și nu mai puțin fermecătoarea amintire a vrăjilor făcute de Rădița
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
divizare: unii animați de setea obținerii desăvârșirii prin credința În mântuire, În Iisus, alții animați doar de o etică biologică (doar de aspirația spre Întocmiri și plăceri pământești). Μ Cu cât o femeie se apropie mai mult de absolut În feminitatea ei, adică este mai Îndepărtată de o situație bisexuată (sau androginică), cu atât ea dorește mai puțin emanciparea psihică (eliberarea din condițiile psihologice ale sexului ei). și invers: cu cât o femeie se virilizează mai mult, prin Încorporarea În structura
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Blaise, Cugetări, Editura științifică, București, 1992. Pascal, Blaise, Scrieri alese, Editura științifică, București, 1967. Pavelcu, Vasile, Din viața sentimentelor, Editura Enciclopedică, București, 1969. Pavelcu, Vasile, Invitație la cunoașterea de sine, Editura științifică, București, 1970. Pavelcu, Vasile, Un portret psihologic al feminității, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971. Pleșu, Andrei, Minima moralia, Editura Cartea Românească, București, 1988. Rabindranath, Tagore, Articole despre educație și Învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1961. Ralea, Mihai, Explicarea omului, Editura Minerva, București, 1972. Rădulescu-Codin, C., Comorile poporului
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Amintiri, 379-381; Piru, Panorama, 283-285; Demostene Botez, Lucia Mantu la 80 de ani, VR, 1969, 1; Micu, Început, 391-392; Leon Baconsky, Lucia Mantu, ST, 1972, 7; Leon, Umbre, II, 235-239; Gheorghe Iancovici, Microcosmosul Luciei Mantu, ST, 1973, 18; Constantin Ciopraga, Feminități: Lucia Mantu, CRC, 1973, 38; Maftei, Personalități, II, 159-160; Profira Sadoveanu, Destăinuiri, București, 1989, 139-143; Dicț. scriit. rom., III, 64-66. G.D.
MANTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
care stabilește un parcurs ontologic alcătuit din trei cercuri: Destinul, Legenda și Ființa. Fiecare din acestea este compus, la rândul lui, din protagoniști numiți învățăcei (evoluând, pe rând, în Novice, Discipol și Hyperion), inițiator prohibitiv (numit Călăuză, Mag și Bătrân), feminitate ambivalentă (constituită din Ondina și Marta, Sofia și Poesis, Cătălina și Tomiris), precum și dintr-un spațiu adecvat (numit Sara pe deal, Locus amoenus și Sfera). Perspectiva diacronică, dedusă din investigarea antumelor și a postumelor, urmărește să acrediteze ideea că Eminescu
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]
-
și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de articole, recenzii, note de lectură, relatări privind activități didactice și larg culturale. Suprinzând „ipostaze românești moderne ale complexului feminității”, Feminism și feminitate în proza românească interbelică (1998) este lucrarea cea mai reprezentativă pentru modalitatea abordării critice a lui M. Scrisă cu frenezie, cartea încearcă un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de articole, recenzii, note de lectură, relatări privind activități didactice și larg culturale. Suprinzând „ipostaze românești moderne ale complexului feminității”, Feminism și feminitate în proza românească interbelică (1998) este lucrarea cea mai reprezentativă pentru modalitatea abordării critice a lui M. Scrisă cu frenezie, cartea încearcă un discurs teoretic și un demers analitic. În tentativa de a-și valida aserțiunile, criticul invocă opinii din
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
emoției, orientându-se către un bacovianism melodios și morbid (ca în Pasteluri), nu fără tresăriri expresioniste. Elementul etic devine din ce în ce mai pregnant, preluând o parte din încărcătura „sentimentului” metafizic. M. nu mai pare atât de obsedată de drama propriului trup, de feminitatea imposibilă, funebră, cât de drama colectivă, în care intră neputință și vinovăție generală. Moartea, mutilarea nu mai sunt proprii doar trupului sau sufletului individual, ci și unei mulțimi indistincte, dezumanizate, tablourile romantice cu gemeni sau strigoi se transformă în imagini
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
Poem). Se conturează viitoarele „obsesii” tematice ale scrisului său, care reface fără încetare o lume tutelată de triada dragoste-feminitate-natură. În volumul următor, Coloană dorică (1972), poeta își nuanțează discursul prin amplificarea imaginarului. Se configurează și mai clar acel tip de feminitate fluidă, „marină”, de care J. se va servi și în romane. Antitezele solid (materialitatea coloanei)-lichid (infinitatea acesteia, pierdută în albastrul cerului), viață-moarte, dragoste-ură, fericire-tristețe fluctuează în permanență. Proza se înscrie în aceleași coordonate. Romanul Impact (1987) reia simbolurile din
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
dragoste-ură, fericire-tristețe fluctuează în permanență. Proza se înscrie în aceleași coordonate. Romanul Impact (1987) reia simbolurile din poezie, procedeu evident încă de la titlurile capitolelor: În lumina soarelui de vară, Lângă asprele valuri de mare, Incertitudini sau Verde, verde, iarba mea. Feminitatea, dragostea, problema cuplului, sondarea lumilor interioare, intelectualismul și muzicalitatea au, toate, ca fundal de rezonanță, marea. În postura de eseistă, J. încearcă să dezvăluie „dedesubturile” Televiziunii Române în Alo, televiziunea! (1992). Trăind în acest mediu, autoarea vrea să-i descifreze specificitatea
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
construi o lume complexă în următorul roman, Măcar un singur foc de armă (1994), care păstrează și pune în valoare elemente din scrisul ei anterior, poezie, proză sau eseu. Pasiunea lecturii (în special literatura secolului al XIX-lea), fascinația televiziunii, feminitatea și tipologiile ei, regresia în timp, sexualitatea, muzica, obsesia sinuciderii, „crima morală” - toată această varietate de aspecte aparent eterogene se armonizează ca univers al unui eu feminin energic, dominator, trăind între extreme. Lumea reală și cea a coșmarului sunt despărțite
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
Peisajul din care lipsesc”, LCF, 1981, 24; Ion Bogdan Lefter, Poezie sentimentală, RL, 1981, 31; Laurențiu Ulici, Monografie lirică: Cleopatra Lorințiu, „Peisajul din care lipsesc”, CNT, 1981, 35; Daniel Dimitriu, „Terasa cu oleandri”, CL, 1985, 6; Florin Costinescu, Poezie și feminitate, CNT, 1988, 10; Valentin F. Mihăescu, „Aproape imaginară”, LCF, 1988, 9; Radu Comănescu, Un blazon de apărat, LCF, 1988, 42; Ioana Bot, Definiții și exemple, TR, 1992, 38; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 201-202; Dicț. scriit. rom., II, 753-755; Popa, Ist.
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
și ziarele țării. Wilson afirma că menopauza este „o boală de deficiență”, asemănătoare diabetului. După Wilson, epuizarea estrogenului asociată cu menopauza ar conduce la „un coșmar al degradării vieții”. Menopauza, prin manifestarea ei, ar presupune Îmbolnăvirea femeii, dar și pierderea feminității și a sexualității, conducînd la depresii profunde sau cel puțin la „un sentiment de vacă stearpă”. Femeile ieșite din menopauză, afirma el, „mai degrabă există decît trăiesc” și văd lumea „printr-un văl cenușiu”, petrecîndu-și zilele „Întocmai ca niște creaturi
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
În el creierul uman și deformîndu-ne pelvisul, ca sa putem fi bipezi, iar nașterea ușoară a fost unul dintre aceste sacrificii. Practicile culturale de contracarare a acestei dileme creiere mare/pelvis mic ne spun multe despre compasiunea, Înțelepciunea și atenția acordată feminității, dar acesta este un topic peste care voi sări Înainte să intru Într-o disertație ce nu poate decît să vă zăpăcească foarte tare. Este suficient să vă spun că tradiția moașelor ne spune multe și că cîteva spitale vestice
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
poate face o examinare sumară. Venetia știe despre ce e vorba. Trebuie neapărat să o văd pe Venetia, numai ea știe ce și cum. De fapt, sînteți drăguță să mă lăsați singură pînă vine ea? Vreau să mă concentrez asupra... feminității mele intime. Esther Își dă ochii peste cap, apoi pornește spre ușă și-și scoate capul pe hol. — Pam, Încă o țicnită de pacientă de-a Venetiei. Vrei s-o anunți pe pager? — Bine. Revine În sală. — O anunțăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a unor crize psihologice profunde, Alexandra și infernul este alcătuit prin punerea cap la cap a unor povestiri independente, legate între ele prin reluarea obsedantă a aceluiași conflict, ai cărui protagoniști sunt „infernul” războiului și Alexandra, întruchipare a iubirii și feminității. Ridicate la rangul de arhetipuri, de funcții simbolice, în jurul lor gravitează întreaga punere sub semnul întrebării a rosturilor pământești ale omului. Cartea se constituie într-un protest vehement împotriva războiului, mergând până la a afirma inutilitatea absolută a eroismului și sacrificiului
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
părțile nu acceptă nici un compromis; întocmai ca țăranii normanzi ai lui Maupassant, eroii lui G. rămân neclintiți pe pozițiile lor. Înalt, taciturn, „uscat ca un schivnic”, bătrânul Odobac scapără priviri de stăpân necontrazis. La Ruja, fiica unui hoț de cai, feminității i se substituie o voință crâncenă. Neînduplecată, ea vrea să taie nucul, iar pe terenul liberat să planteze vie. Fixată în această decizie, își asociază sprijinul tinerilor din jur, încredințați că nucul provoacă molime și suge „tot sucul satului”. Cum
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
opinii critice și mărturii afective despre autor. În general, motivul cuplului situat într-un nucleu conflictual (Logodnicii mincinoși, Doi pentru un tangou), drama morală a unui tată, conflictul dintre generații și opțiuni politice (Conversație în oglindă), satira socială (Comedie provincială), feminitatea social-exemplară (Drumul spre Everest) sunt câteva dintre subiectele tratate (nu vor lipsi cele din mediul rural, din viața funcționărimii și a activiștilor de partid), de neocolit de către eventualul istoric al formelor teatrale în ceaușism. Din această perspectivă, este obligatoriu de
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
diferit pentru oricare tocmai din acest motiv: participăm la facerea ei În egală măsură În care ea participă la facerea noastră. Și atunci orice „știință” este făcută imposibilă. Mihaela Ursa: Pe mine, În temele la care lucrez În prezent, despre feminitate, despre critic, autor, despre felul În care aceștia Își substituie pozițiile, mă ajută foarte mult o metodă compozită, care vine parțial dinspre psihocritică și parțial dinspre metoda gândirii analogice (de aceea Îmi pare bine că domnul Marius Jucan a amintit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
naționalismului), se combate propaganda maghiară ce urmărea revizuirea Tratatului de la Trianon. Preocupările pentru emanciparea femeii, o orientare privilegiată a seriei de până la 1906, revin prin mai multe însemnări și articole (Femeia în familie și societate de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
sugerând o psihologie nebuloasă. Totuși nu lipsit de luciditate, eroul își etalează calm, oarecum neutru, reacțiile extravagante, glisând de la ridicol la cinism ori căzând într-o ingenuitate neverosimilă. Caracteristică îi este intensa bucurie în fața vegetalului oricât de umil și a feminității abia înmugurite. Însă nu introspecția ori monologul lăuntric predomină în Interior, ci dialogurile, în care se strecoară câteodată o notă de absurd. Folosirea unor cuvinte improprii, neglijarea pe alocuri a sintaxei, o anume prețiozitate, reproșate de unii critici, ar fi
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
de temperament și nesincronizările psihologice. Șeful moare, ros de cancer și de maladiile sale lăuntrice, Vivian, deși aparent stabilizată într-o căsnicie, destul de echivocă, lângă îngăduitorul Edy, după ce consumase și alte iubiri „vinovate”, se sinucide, în vreme ce Olga își satisface rosturile feminității dezlănțuite născând un copil pe care nu-l poate iubi. În fine, adolescenta Ann, fiica Șefului, personajul-martor al romanului, ce are multe trăsături în comun cu autoarea, suferă un accident de călărie și, internată într-o clinică de coxalgici, asistă
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
cererea și oferta de calități pe piața maritală. Decelând anunțurile de la rubrica de mariaje din ziarul La Centrale des Particuliers, B. Lemennicier (1988) găsește următoarea ierarhie de calități pe care bărbații le solicită femeilor: afecțiune (59,5%), frumusețe (49,4%), feminitate (27%), inteligență (21,3%) și senzualitate (16,8%). Femeile menționează drept calități dorite la bărbați: o situație financiară bună (61%), tandrețe (36,7%), inteligență (26,5%), masculinitate (24,4%) și seriozitate (14,2%). Fr. Singly (1983) identifică în anunțurile matrimoniale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]