1,006 matches
-
posibil, un demers reflexiv al omului. Este finalitatea kantiană semnul sau, poate, mijlocul unei reveniri la sine a omului, a unei priviri către sine în sensul recunoașterii de sine? Kant a înțeles că un "om" pierdut dincolo de sine, în lumea fenomenală, pe care, e drept, nu o poate părăsi, dar pe care o poate limita prin "locuirea" sa inteligibilă, nu este "om întreg". Experiența acestuia din urmă fusese făcută de Kant poate într-un pur sens experimental prin prezentarea omului (a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca niște "analize" menite să rânduiască limitele omului, limite socotite de filosof drept "puteri" ("putințe"). Oricum, se află aici lecția despre lipsa de realitate a omului blocat în sine, redus fie la condiția de simplu fenomen (doar locuitor al lumii fenomenale) fie ridicat în slăvile inteligibilului (doar locuitor al lumii inteligibile, înger pe pământ, lipsit de picioarele de lut ale condiției sale fenomenale, totuși, necesare). De asemenea, finalitatea apare ca un concept necesar care leagă "sectoarele" ființei umane (condiția fenomenală și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de realitate a omului blocat în sine, redus fie la condiția de simplu fenomen (doar locuitor al lumii fenomenale) fie ridicat în slăvile inteligibilului (doar locuitor al lumii inteligibile, înger pe pământ, lipsit de picioarele de lut ale condiției sale fenomenale, totuși, necesare). De asemenea, finalitatea apare ca un concept necesar care leagă "sectoarele" ființei umane (condiția fenomenală și cea inteligibilă). Iar ideea omului ca scop final al existenței lumii pune într-o relație de complementaritate cele două lumi, cea fenomenală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumii fenomenale) fie ridicat în slăvile inteligibilului (doar locuitor al lumii inteligibile, înger pe pământ, lipsit de picioarele de lut ale condiției sale fenomenale, totuși, necesare). De asemenea, finalitatea apare ca un concept necesar care leagă "sectoarele" ființei umane (condiția fenomenală și cea inteligibilă). Iar ideea omului ca scop final al existenței lumii pune într-o relație de complementaritate cele două lumi, cea fenomenală și cea inteligibilă. Așadar, prin extinderea legislației finalității de la om la natură se produce înstrăinarea unui principiu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fenomenale, totuși, necesare). De asemenea, finalitatea apare ca un concept necesar care leagă "sectoarele" ființei umane (condiția fenomenală și cea inteligibilă). Iar ideea omului ca scop final al existenței lumii pune într-o relație de complementaritate cele două lumi, cea fenomenală și cea inteligibilă. Așadar, prin extinderea legislației finalității de la om la natură se produce înstrăinarea unui principiu al omului, care nu înseamnă negarea realității acestuia; mai degrabă omul este prezentat din perspectiva modului său de a fi, căci apare întreg
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și propune scopuri; și tot prin aceasta își poate "verifica" ipoteza intervenției divine, dacă adaugă simplei cunoașteri credința. Omul înțelege, existând în "lume", că el reprezintă o parte a acesteia și că alte părți, aflate și ele într-o modalitate fenomenală, par a exista astfel încât evoluția și relațiile lor cu mediul să aibă drept rezultat conservarea lor. Cine însă a pus un astfel de "sens" în lume? Cine a armonizat părțile lumii, în așa fel încât ele să participe la "armonia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
existenței lumii; de aici legătura structurii formale a conceptului kantian al finalității cu teleologia. Momentul afirmării are un accent negativ: omul, ca scop final, neagă valabilitatea nelimitată a cauzalității (în imperiul scopurilor, ea nu mai este operațională) dominantă în lumea fenomenală datorită prezenței sale printre formele a priori ale intelectului. Momentul negativ are un accent afirmativ: prin extinderea finalității este afirmată unitatea lumii, fără a se pierde identitatea de sine a omului; aceasta din urmă este întărită prin reîntemeierea fenomenală și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lumea fenomenală datorită prezenței sale printre formele a priori ale intelectului. Momentul negativ are un accent afirmativ: prin extinderea finalității este afirmată unitatea lumii, fără a se pierde identitatea de sine a omului; aceasta din urmă este întărită prin reîntemeierea fenomenală și inteligibilă a omului: acesta din urmă este scop final al existenței lumii. Teleologia, ca știință a scopurilor și critică a facultății de judecare (teleologice) construită pe temeiul conceptului finalității, pretinde, tocmai datorită structurii formale a conceptului finalității, o concepție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însăși (aceasta decurge din statutul lui de scop final al "lumii", al "existenței", al "creației"); b) unitatea de existență a omului este, totuși, duală; în alcătuirea sa sunt două "elemente": persoana, adică omul determinat ca ființă sensibilă, care aparține lumii fenomenale și este interesat în a-și realiza fel de fel de scopuri determinate, "ultimul" fiind fericirea; personalitatea, omul ca ființă inteligibilă, care în orice act este pre-condiționat de legea morală, omul ca locuitor al lumii inteligibile, al "imperiului scopurilor"; c
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
căci numai prin normele sau imperativele morale ale acestei vieți este dată omului posibilitatea să se ridice deasupra determinismului biologic și să se conducă după valori sociale și ideale"137; e. în cele două filosofii, omul are o dublă determinare: fenomenală și morală, la Kant; "fizică" și culturală, la Rădulescu-Motru. (Raportându-ne la personalitate, putem spune că determinarea fenomenală a omului ține de structura biologică și de cea psihologică ale personalității, iar cea morală de structura "culturală" a acesteia.) Însă pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
determinismului biologic și să se conducă după valori sociale și ideale"137; e. în cele două filosofii, omul are o dublă determinare: fenomenală și morală, la Kant; "fizică" și culturală, la Rădulescu-Motru. (Raportându-ne la personalitate, putem spune că determinarea fenomenală a omului ține de structura biologică și de cea psihologică ale personalității, iar cea morală de structura "culturală" a acesteia.) Însă pentru personalismul energetic, echilibrul omului este realizat în personalitatea energetică, iar nu în perspectiva nemuririi sufletului și a accederii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tematizarea ei ține mai degrabă de rațiuni sistematice, de nevoia unei întemeieri formale a conceptului determinismului prin finalitate. Timpul și destinul sunt ipostazele aceleiași realități pe care o putem numi, după o sugestie bergsoniană, realitate temporală. Ele desemnează însă ordini "fenomenale" diferite: timpul, fenomenele periodice ale naturii, "ordinea unei dimensiuni omogene"; destinul, ordinea unității sufletești, a fenomenelor energiei personalizate. Timpul este, în ultimă instanță, o pură abstracție; destinul reprezintă realitatea însăși a unității sufletești: "pentru noi, există un timp real, acela
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un moment dat este realizată într-o anumită configurație, istoria nu se oprește aici. Revine ca o exigență a fiecărui timp înfăptuirea ei. Odată configurată, această formă de personalitate nu încetează de a mai fi un ideal, pentru că nici o configurație "fenomenală" a sa nu-i epuizează modelul. Forma finală de personalizare este omul desăvârșit în statutul său existențial și în relația lui cu lumea. Istoria a lucrat până acum la realizarea doar a unor exemplare, dar, ne asigură C. Rădulescu-Motru, realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
refăcut de C. Rădulescu-Motru, despre om ca scop final al existenței, ca "ființa" care își propune scopuri și extinde asupra naturii un principiu propriu. Finalitatea este legea de evoluție a energiei, dar ea apare implicată ca un "mecanism" în interiorul lumii fenomenale, fiind astfel "naturală" în ființa sa. Prin urmare, nici o formă a energiei, în mersul ei "finalist", nu are o demnitate existențială aparte. Sunt însă unele care au, totuși, o preponderență, raportate la măsura în care folosesc energia. Într-o asemenea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmă reprezentând o intervenție necesară în modelul explicativ (scenariul metodologic) personalist energetic. Al doilea tip de monism explică unitatea lumii folosindu-se de cauzele imanente fenomenelor cunoscute de mintea omenească. "Acest al doilea tip de monism, adâncind gândirea în înfățișările fenomenale, vrea să obțină secretul realității, pe care celalt monism vrea să-l obțină lărgind orizontul de gândire dincolo de hotarele universului cunoscut"279. Filosoful susține că problema identității dintre unitatea conștiinței și unitatea energiei (realității în ansamblu), identitate absolut necesară în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concept operațional” care corespunde unor structuri plurale, ceea ce face din clasificarea nosologică a bolilor psihice un veritabil „pat al lui Procust”. Principii de clasificare Orice clasificare presupune compunerea unei „clase” sau a unui „ansamblu de clase” în care obiectele sau fenomenale sunt aranjate ordonat în conformitate cu niște „criterii” predeterminate (J.K. Wing). Este evident faptul că o clasificare validă este cea care se întemeiază pe criterii de „identificare” și de „diferenițiere” a obiectelor sau a fenomenelor pe care le are în vedere, Rezultă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituie răspunsul la toate problemele care țin de performanța la locul de muncă. În acest capitol, voi explica cum pot fi echipele o forță de muncă eficientă. Maternitatea, plăcinta cu mere și echipele Popularitatea și dezvoltarea echipelor în cadrul organizațiilor este fenomenală. Aproape toată lumea din mediul afacerilor vorbește despre „conceptul de echipă”. A spune ceva împotriva ideii de echipă este aproape un sacrilegiu. Managerii discută despre numărul de echipe pe care le-au instruit, cât de des se întrunesc și problemele pe
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
este aceea a activității creatoare, constructive, a subiectului în toate sferele activității spirituale, dar subiectul este în acest caz în primul rînd un subiect rațional (deci nu volițional sau afectiv) și, de aceea, concepția sa este orientată spre articularea lumii fenomenale (cunoscute) din perspectiva rațiunii pure, unice și universale. Înscrisă în general în problematica epocii luminilor, opera acestui mare filozof reflectă aspirațiile de libertate și progres social, fundamentate pe încrederea în valorile științei. Ernst C a s s i r e
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ca model alte limbi literare, pornind de la vorbirea de zi cu zi, adică de la limba populară. S-ar putea vedea aici un reflex al concepției platonice: limba literară reprezintă "ideea", for-ma perfectă, de excelență, la care se raportează manifestarea fenomenală (a copiilor, a umbrelor), în mod evident imperfectă, impură și instabilă. Așadar, cu toată admirația pentru Aristotel și cu toate exegezele aristotelice, mai mult de un mileniu, gîndirea europeană despre limbă a rămas sub dominația platonismului. Abia în pragul secolului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elemente pentru găsirea unei explicații a lumii sau a statutului omului în lume. Așadar, o problemă capătă tratare filozofică atunci cînd este pusă ca chestiune de principiu pentru explicarea unui alt număr de probleme și cînd este eliberată de latura fenomenală, materială sau experimentală, rămînînd numai expresie a idealității care vizează realitatea sau o parte a ei. Pe de altă parte, sentimentul poetic, deși trăit individual, este potențat de o idee general umană și este perceput ca o idee în legătură cu această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbajul poetic ca cercetare a impulsului poietic (formativ, inițiator) originar, care a dus la nașterea limbii și a reprezentărilor. La Eminescu, figurile de stil sînt mai întîi structuri de gîndire, prin manifestarea organică a metaforicului, și numai după aceea aspecte fenomenale, cînd sînt privite ca tropi. Preeminența categoriei substantivului în creația poetică duce la concluzia că, în cazul său, ne aflăm în situația unei lumi construite poetic (unei substanțialități poetice), iar nu a unei lumi etichetate poetic (unei interpretări poetice), ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deloc omul, ci organul legii. Soarta libertății este legată întotdeauna de soarta legilor: ea domnește sau moare odată cu ele. Tot în filosofia modernă, Immanuel Kant înțelege libertatea prin prisma distincției dintre lumea noumenală, interioară ( a lucrurilor în sine), și lumea fenomenală, exterioară ( a lucrurilor pentru noi). El susține că în lumea fenomenală orice eveniment își datorează existența unor cauze anterioare, care, la rându-i își datorează existența unei alte cauze și așa la infinit. Aici, orice fenomen este necesar, fiind determinat
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
soarta legilor: ea domnește sau moare odată cu ele. Tot în filosofia modernă, Immanuel Kant înțelege libertatea prin prisma distincției dintre lumea noumenală, interioară ( a lucrurilor în sine), și lumea fenomenală, exterioară ( a lucrurilor pentru noi). El susține că în lumea fenomenală orice eveniment își datorează existența unor cauze anterioare, care, la rându-i își datorează existența unei alte cauze și așa la infinit. Aici, orice fenomen este necesar, fiind determinat de o cauză exterioară necesară lui. În lumea noumenală, interioară, susține
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
reprezentată ca lume pentru noi, așa cum ne apare nouă ca lume a fenomenelor, orice eveniment își datorează existența unei cauze anterioare care, la rândul ei, își datorează existența unei alte cauze și așa mai departe la infinit.”/citation> În lumea fenomenală orice eveniment este necesar, ca fiind determinat de o cauză exterioară, anterioară lui. În lumea noumenală, corelația cauză - efect nu se aplică și prin urmare, aici se poate concepe că ceva ” începe de la sine ”, că ceva este liber. Libertatea umană
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
invers. Aceștia avînd un eșec cu realizarea vaccinării vitelor au început realizarea unui vaccin uman numit B.C.G. ce a fost folosită în uz uman pentru prima oară la data de 1 iulie 1921. Acest vaccin era administrat pe gură. Reușita fenomenală a vaccinării s-a datorat faptului că acel copil era complet sănătos. Nici pînă în zilele noastre nu s a impus în terapia umană interzicerea testului intradermic după vaccinare BCG. În mod incredibil dar la cei ce au fost vaccinați
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]