915 matches
-
greutate ( n=3 ) pentru indicele Z de vârstă . Pacienții mai tineri cu fenotipul sever ( < 2, 5 ani ) și toți cei 4 pacienți cu fenotipul intermediar au prezentat o rată normală de dezvoltare mentală , în timp ce pacienții mai în vârstă cu fenotip sever au prezentat câștiguri cognitive limitate sau chiar deloc . A fost efectuat un studiu de Fază 4 pentru a evalua efectele farmacodinamice asupra GAG urinari , volumului ficatului și 6MWT ale diferitelor regimuri de dozaj ale Aldurazyme . În cadrul acestui studiu deschis
Ro_50 () [Corola-website/Science/290810_a_292139]
-
din studii controlate care să evalueze efectul APTIVUS asupra evoluției clinice a infecției cu HIV . Analiza rezistenței la tipranavir în tratamentul pacienților tratați anterior : ratele de răspuns la APTIVUS/ ritonavir în studiile RESIST au fost evaluate pe baza genotipului și fenotipului tipranavir în momentul inițial . Au fost evaluate relațiile dintre sensibilitatea fenotipică la tipranavir în momentul inițial , mutațiile IP primare , mutațiile proteazice la nivelul codonilor 33 , 82 , 84 și 90 , mutațiile asociate rezistenței la tipranavir , și răspunsul la tratamentul cu APTIVUS
Ro_76 () [Corola-website/Science/290836_a_292165]
-
zilnică . Biodisponibilitatea desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii farmacocinetice și clinice , 6 % din subiecți au prezentat o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de slab metabolizanți a fost comparabilă pentru adulți ( 6 % ) și copii cu vârsta între 2 - 11 ani ( 6 % ) și mai mare la subiecții din grupa negroidă ( 18 % la adulți , 16 % la copii ) decât la cei din grupa caucazoidă ( 2 % la
Ro_124 () [Corola-website/Science/290884_a_292213]
-
desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii clinice și farmacocinetice , la 6 % dintre subiecți s- a atins o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de metabolizatori lenți a fost comparabilă la subiecții adulți ( 6 % ) și copii cu vârsta de 2 până la 11 ani ( 6 % ) și mai mare la rasa neagră ( 18 % la adulți , 16 % la copii ) decât la rasa caucaziană ( 2 % la adulți , 3
Ro_124 () [Corola-website/Science/290884_a_292213]
-
desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii clinice și farmacocinetice , la 6 % dintre subiecți s- a atins o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de metabolizatori lenți a fost mai mare la adulții de rasă 31 neagră decât la adulții de rasă caucaziană ( 18 % față de 2 % ) , dar profilul de siguranță la acești subiecți nu a fost diferit față de cel al populației generale . Într- un
Ro_124 () [Corola-website/Science/290884_a_292213]
-
zilnică . Biodisponibilitatea desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii farmacocinetice și clinice , 6 % din subiecți au prezentat o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de slab metabolizanți a fost comparabilă pentru adulți ( 6 % ) și copii cu vârsta între 2 - 11 ani ( 6 % ) și mai mare la subiecții din grupa negroidă ( 18 % la adulți , 16 % la copii ) decât la cei din grupa caucazoidă ( 2 % la
Ro_124 () [Corola-website/Science/290884_a_292213]
-
zilnică . Biodisponibilitatea desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii farmacocinetice și clinice , 6 % din subiecți au prezentat o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de slab metabolizanți a fost comparabilă pentru adulți ( 6 % ) și copii cu vârsta între 2 - 11 ani ( 6 % ) și mai mare la subiecții din grupa negroidă ( 18 % la adulți , 16 % la copii ) decât la cei din grupa caucazoidă ( 2 % la
Ro_41 () [Corola-website/Science/290801_a_292130]
-
desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii clinice și farmacocinetice , la 6 % dintre subiecți s- a atins o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de metabolizatori lenți a fost comparabilă la subiecții adulți ( 6 % ) și copii cu vârsta de 2 până la 11 ani ( 6 % ) și mai mare la rasa neagră ( 18 % la adulți , 16 % la copii ) decât la rasa caucaziană ( 2 % la adulți , 3
Ro_41 () [Corola-website/Science/290801_a_292130]
-
zilnică . Biodisponibilitatea desloratadinei a fost proporțională cu doza , pentru intervalul de doze cuprins între 5 mg și 20 mg . Într- o serie de studii farmacocinetice și clinice , 6 % din subiecți au prezentat o concentrație mai mare de desloratadină . Prevalența acestui fenotip de slab metabolizanți a fost comparabilă pentru adulți ( 6 % ) și copii cu vârsta între 2 - 11 ani ( 6 % ) și mai mare la subiecții din grupa negroidă ( 18 % la adulți , 16 % la copii ) decât la cei din grupa caucazoidă ( 2 % la
Ro_41 () [Corola-website/Science/290801_a_292130]
-
care să caracterizeze cât mai bine variațiile de suprafață ale peretelui arterial ce stau la baza determinării compresibiliatii, în timpul mai multor cicluri cardiace (coeficientul axel). Metodă constă în folosirea unui sistem de înaltă rezoluție pentru obținerea pe cale noninvaziva ale proprietăților fenotipului arterial al arterei carotide la pacienți prezentând sindromul Ehlers-Danlos vascular(SEDv) și totodată la pacienți control. Deoarece vârstă, sexul și presiunea arterială (PA) sunt 3 determinanți majori ale proprietăților de geometrie și elasticitate arteriale, am comparat pacienți cu SEDv de
STUDIU CINEMATIC LOCAL IN VIVO AL PERETELUI ARTERIAL PATOLOGIC SI NON-PATOLOGIC:ABORDARE EXMERIMENTALA by Isacila Alexandru () [Corola-other/Science/84286_a_85611]
-
alela a unei gene date sunt denumite homozigote, în timp ce organismele cu două alele diferite a unei gene date sunt denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
denumite heterozigote. Setul de alele pentru un organism dat este denumit genotip, în timp ce trăsăturile observabile ale organismului sunt cunoscute ca fiind fenotipul sau. Cand organismele au o genă heterozigota, adesea una dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
dintre alele este denumită alela dominantă din moment ce ea determina fenotipul organismului, în timp ce alte alele sunt denumite alele recesive din moment ce ele au caracter recesiv și nu se observă. Unele alele nu au dominantă completă și atunci au semi-dominanță prin înfățișarea unui fenotip intermediar, sau au codominanta prin înfățișarea ambelor alele în același timp. Când o pereche de organisme se reproduce din punct de vedere sexual, progenitura lor moștenește la întâmplare una dintre cele două alele de la fiecare părinte. Aceste observații ale moștenirii
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
a hemoglobinei, cauzând un singur schimb de aminoacid care schimbă proprietățile fizice ale hemoglobinei. Caracteristicile codului genetic sunt următoarele: Deși genele conțin toată informația pe care un organism o folosește ca să funcționeze, mediul înconjurător joacă un rol important în determinismul fenotipului final - un fenomen cunoscut adesea și că „înnăscut sau dobândit”. Fenotipul unui organism depinde de interacțiunea dintre genetică și mediul înconjurător. Un exemplu pentru acest caz sunt mutațiile datorate temperaturii. Adesea, o singură schimbare de aminoacid în cadrul unei secvențe de
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
fizice ale hemoglobinei. Caracteristicile codului genetic sunt următoarele: Deși genele conțin toată informația pe care un organism o folosește ca să funcționeze, mediul înconjurător joacă un rol important în determinismul fenotipului final - un fenomen cunoscut adesea și că „înnăscut sau dobândit”. Fenotipul unui organism depinde de interacțiunea dintre genetică și mediul înconjurător. Un exemplu pentru acest caz sunt mutațiile datorate temperaturii. Adesea, o singură schimbare de aminoacid în cadrul unei secvențe de proteine nu schimbă comportamentul și interacțiile cu alte molecule, dar această
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
ca și caii. Distincția dintre un cal și ponei este de obicei întocmită pe baza înălțimii, în special pentru competiții. Cu toate acestea, înălțimea singură nu este singurul criteriu, diferențele dintre caii și poneii pot include, de asemenea, aspecte ale fenotipului, inclusiv conformație și temperament. Standardul tradițional pentru înălțimea unui cal sau a unui ponei la maturitate este de 14.2 inci (58 mâini, 147 cm). Un animal 14.2h sau peste este de obicei considerat a fi un cal și
Cal () [Corola-website/Science/299202_a_300531]
-
peltast androgin și exultant sunt înlocuiri de acest gen și vor să fie mai degrabă sugestive decât definitive furnizorul de servicii internet a atașat următorul comentariu codominanța este fenomenul de interacțiune între două alele dominante care determină apariția unui nou fenotip dachau a folosit drept prototip și model pentru celelalte lagăre de concentrare înființate ulterior acțiunile de întârziere acompaniate cu raiduri agresive în teritoriul italian au fost duse cu deosebit curaj și mare pricepere păianjenii se aseamănă cu unele specii de
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
și esteticieni indieni adesea în loc de portret el face caricatură cei patru sfinți prezenți în acest tablou de la stânga la dreapta eva va întrerupe studiul științelor economice și începe un curs ca actriță întârzierea creșterii staturale este un element constant al fenotipului ei sunt diferiți de hobbiți dar se aseamănă cu alte rase precum cea a vrăjitorilor chelnerul a înlocuit fața de masă cu una nouă este una din cele mai intense regiuni de formare a stelelor vizibilă din galaxia noastră copiii
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
este în special importantă în biologia celulară și moleculară. Genetica este știința genelor, eredității și varietății ale organismelor. Genele codează informații necesare pentru sinteza proteinelor care joacă un rol important în influențare (dar în multe cazuri nu determină complet) a fenotipului final al organismului. În cercetările moderne, genetică prevede unelte importante în investigarea funcțiunilor ale genelor particulare și analiza interacțiunilor genetice. Organismele țin informația genetică în general în cromozoame unde este reprezentată de structura chimică a moleculelor ADN particulare. Biologia de
Biologie () [Corola-website/Science/296515_a_297844]
-
care promova o concepție despre evoluție centrată pe genă, și a introdus în vocabular termenul de "memă", contribuind astfel la întemeierea domeniului "memeticii". În 1982 a adus o importantă contribuție la dezvoltarea științei evoluției prin teoria sa, prezentată în cartea "Fenotipul extins" ("The Extended Phenotype"), conform căreia manifestările fenotipice nu sunt limitate la nivelul organismului, ci se extind în mediu, incluzând și corpul altor organisme. De atunci pînă în prezent a publicat un număr important de cărți despre evoluție, cu mare
Richard Dawkins () [Corola-website/Science/303137_a_304466]
-
evolutiv important. Exemplul cel mai spectaculos de intensificare a funcției este reprezentat tocmai de ochi. Cel mai primitiv stadiu este o pată pe epidermă, sensibilă la lumină. De la început, o asemenea pată conferă un avantaj selectiv și orice modificare a fenotipului care intensifică funcționarea acestei pete este favorizată de selecție. Aceste modificări includ: depunere de pigment, îngroșarea epidermei ce determină formare unei structuri asemănătoare unei lentile, dezvoltarea musculaturii necesare mișcării ochiului etc. Dar, cel mai important proces a fost dezvoltarea unui
Macroevoluție () [Corola-website/Science/303189_a_304518]
-
o caracteristică moștenită, pe care un individ o poate prelua de la părinți. Aceste trăsături moștenite sunt controlate de gene, care în cadrul genomului unui organism, formează genotipul. Setul complet de trăsături observabile care alcătuiesc structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste trăsături provin din interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător. Ca rezultat, nu orice aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
controlate de gene, care în cadrul genomului unui organism, formează genotipul. Setul complet de trăsături observabile care alcătuiesc structura și comportamentul unui organism se numește fenotip. Aceste trăsături provin din interacțiunea genotipului cu mediul înconjurător. Ca rezultat, nu orice aspect al fenotipului organismului poate fi ereditar. Astfel, bronzarea pielii reprezintă o interacțiune dintre genotipul unei persoane și lumina solară; efectul nu este moștenit de copiii acesteia. Totuși oamenii prezintă moduri diferite de a răspunde la lumina solară, conform particularităților genotipurilor. Un exemplu
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
diferite numindu-se "alele". Secvențele de ADN se pot schimba prin intermediul mutațiilor genetice, realizându-se noi alele. Dacă are loc o mutație la nivelul unei gene, noile alele pot modifica anumite trăsături și astfel se poate realiza o modificare a fenotipului individului. Totuși unele trăsături sunt mult mai complexe și nu se pot modifica decât prin multipla interacțiune genetică. Speciația este procesul prin care o specie se divide în una sau mai multe specii descendente. A fost observat și studiat atât
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
multe specii descendente. A fost observat și studiat atât în condiții de laborator, cât și în natură. În cazul organismelor care se reproduc sexuat, speciația poate fi cauzată de izolare repoductivă urmată de divergență genealogică. Există patru mecanisme ale speciației: Fenotipul individual al unui organism este determinat de genotipul sau/și de mediul în care trăiește. O mare parte a variației fenotipului unei populații este cauzată de diferența dintre genotipurile indivizilor. Teoria sintetică a evoluției definește evoluția ca o schimbare în
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]