41,558 matches
-
trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară, s-au extins și populat ajungând în anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști, Blăgești și Lunca, cu 8.486 de suflete, care cultivau cereale, plante industriale și creșteau animale. Așezarea a avut un caracter
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
patru ori în Pașcani Târg și aproape s-a dublat în Pașcani Gară, ajungând în anul 1913, la 3.274 și respectiv la 2.304 locuitori. A crescut numărul meșteșugarilor și a negustorilor, dar și al muncitorilor de la atelierele căilor ferate. A devenit comună urbană în anul 1923, ca urmare a dezvoltării activității meșteșugărești și a comerțului, precum și a lărgirii schimbului de mărfuri între oraș și sat. Aici se găseau tot felul de produse meșteșugărești și bunuri de larg consum. Era
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
oraș și sat. Aici se găseau tot felul de produse meșteșugărești și bunuri de larg consum. Era important comerțul cu vite și cereale și existau mici unități economice ale industriei ușoare și alimentare. Atât la Pașcani Gară, nod de cale ferată și industrie feroviară, cât și la Pașcani Târg, centru economic-administrativ, funcționau servicii de poștă și telecomunicații. Oficiul Pașcani Gară fusese înființat în anul 1870, odată cu începutul transporturilor poștale pe calea ferată, iar Oficiul Pașcani Târg în 1895, odată cu creșterea nevoii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și alimentare. Atât la Pașcani Gară, nod de cale ferată și industrie feroviară, cât și la Pașcani Târg, centru economic-administrativ, funcționau servicii de poștă și telecomunicații. Oficiul Pașcani Gară fusese înființat în anul 1870, odată cu începutul transporturilor poștale pe calea ferată, iar Oficiul Pașcani Târg în 1895, odată cu creșterea nevoii de comunicare. În anul 1930, orașul Pașcani avea 11.572 locuitori, dublându-se față de anul 1913. Serviciile de poștă și telecomunicații erau asigurate de 13 salariați, fără cei care deserveau localitățile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a procedat și la noi în țară în anul 1972. La început s-a ales un cod numeric compus din patru cifre, care să poată fi folosit și în cartarea manuală. Prima cifră a codului identifica magistrala de cale ferată în jurul căreia se afla localitatea respectivă. A doua indica județul, iar ultimile două indicau localitatea sau un grup de localități deservite de aceeași unitate poștală din cadrul județului. Capitalele de județ și centrele mai importante au primit numere de cod semnificative
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și difuzării presei, Direcția telefontelegraf, Direcția radio și televiziune și Direcția plan, prestări și decontări. Unitățile de poștă și telecomunicații continuau să fie finanțate de către departament. În curând în structura organizatorică a MTT a rămas numai un singur departamentăal Căilor Ferate), mai multe direcții și o Direcție generală a poștelor și telecomunicațiilor, cu aceleași sarcini și răspunderi anterioare. La sfârșitul anului 1976, în structura MTT, se menține denumirea “Direcția generală a poștelor și telecomunicațiilor. Din anul următor s-a numit “Departamentul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Sunt amenajate noi stațiuni balneare la Sângeorz-Băi, Băile Tușnad, Bălțătești, Ocnele Mari, Govora, Olănești, Călimănești, Ocna Mureș, Sovata ș.a.. Domeniul montan a devenit atracție turistică după 1870, odată cu stabilirea reședinței de vară a Casei regale la Sinaia și construirea căii ferate de pe Valea Prahovei. Înființarea unor cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
a fost incluse în Parcul Național Bucegi ce cuprinde o suprafață de 32 663 ha. Valorificarea turistică a Munților Bucegi și a Văii Prahovei a început să fie exploatată în secolul al XIX - lea, după construirea drumului și a căii ferate transcarpatice de pe cursul Valea Prahovei. Tot atunci s-au amenajat primele stațiuni: Sinaia, Bușteni și Poiana Țapului (azi cartier al Buștenilor). Accesibilitatea în regiune este asigurată și de alte drumuri naționale cum ar fi Câmpulung - Rucăr - Brașov, Predeal - Râșnov, șoseaua
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turiștilor. Unicitatea sau numărul mic de exemplare poate fi rezultatul deliberat al creatorului (de exemplu, Coloana fără sfârșit de la Târgu Jiu) sau consecința dispariției majorității exemplarelor, ca urmare a scurgerii timpului, așa cum este marca poștală „cap de bour” sau calea ferată de tip „Mocănița”. 4. dimensiunea este un element de atractivitate, atunci când are valori extreme, fie gigantice, fie miniaturale. Se remarcă, astfel, Palatului Parlamentului din București, cea mai întinsă clădire din Europa, dar care ocupă și în lume un loc demn
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sunt podurile de peste Dunăre: Podul de la Cernavodă (construit de Anghel Saligny), dublat în prezent de un pod modern, ce a preluat integral traficul după anul 1995; Podul Prieteniei (Giurgiu-Ruse); podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. Se adaugă viaductele (segmente de căi ferate sau rutiere care traversează văi adânci) de pe traseul Salva-Vișeu (Valea Sălăuței), Comănești - Ciceu (Valea Trotușului) ș.a.. 3. Canalele hidrografice reprezintă soluții de regularizare a rețelei hidrografice și axe de circulație navală, ce pot fi valorificate turistic; de exemplu, Canalul Dunăre
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
din țara noastră (2145 m). 2. Transporturile feroviare au devenit o modalitate de deplasare curentă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Prin traversarea lanțului carpatic și racordarea la tronsoanele feroviare europene, transporturile pe căile ferate au implicații deosebite, nu doar în realizarea legăturii dintre regiunile țării, ci și pentru asigurarea unor fluxuri turistice. Chiar dacă astăzi acest transport nu mai are o pondere importantă în privința circulației turistice, ca în secolul trecut, el constituie o variantă sigură
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
numeroase stațiuni balneoclimaterice. Lipsa „drumului de fier” a redus puterea de atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul unora dintre ele, cum sunt Borsec în Carpații Orientali și Moneasa în Munții Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată, sunt litoralul (în sezonul estival
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată, sunt litoralul (în sezonul estival) și regiunea Valea Prahovei-Brașov, motiv pentru care, în perioadele de vacanță, se mărește numărul de garnituri sau sunt introduse noi trenuri. Segmentul feroviar al transportului va trebui însă modernizat, prin creșterea confortului și a vitezei
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sunt introduse noi trenuri. Segmentul feroviar al transportului va trebui însă modernizat, prin creșterea confortului și a vitezei, la prețuri accesibile, eliminându-se totodată și staționarea îndelungată în gări. De asemenea, pot fi identificate și alte oportunități, cum sunt căile ferate forestiere cu ecartament îngust („Mocănița”), a căror revigorare ar putea constitui puncte de atracție în valorificarea potențialului turistic montan, așa cum se întâmplă astăzi pe valea Vaserului, în Maramureș . 3. Transporturile navale au constituit, în prima jumătate a secolului al XX
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
accesul la fonduri structurale. Puncte slabe 1. Infrastructura. România are de recuperat un decalaj foarte mare în domeniul infrastructurii, față de restul țărilor din Uniunea Europeană. Din rețeaua de aproape 80.000 km de drumuri, doar 20% reprezintă drumuri naționale. Lungimea căilor ferate a rămas neschimbată de ani de zile, însumând circa 21.228 km. „Infrastructura feroviară românească poate atinge standardele europene de calitate peste 10 ani, întrucât, până acum, nu s-au realizat deloc investiții în acest sector” declara fostul ministru al
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
că este. Prin urmare, mâna de lucru reprezentată de absolvenții cu studii superioare nu mai are randament maxim, cel puțin pentru o perioadă de acomodare cu noile tehnologii. Oportunități - Modernizarea drumurilor naționale, județene și construcția autostrăzilor; - Restaurarea și reconstrucția căilor ferate și de telecomunicații necesare; - Valorificarea superioară a potențialului turistic; - Stabilirea unor obiective comune și a unui parteneriat între instituțiile de instruire și angajatori; - Dezvoltarea de parteneriate între mediul academic și mediul de afaceri în vederea satisfacerii cerințelor pieței; - Colaborarea și stabilirea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Direcția Căilor Ferate Române, iar la Tibănești, P.P. Carp l-a împroprietărit cu cinci hectare de pământ arabil și un plug cu boi. După o perioadă de timp Petrache a fost avansat la serviciu într-un post de conducere în Ministerul Căilor Ferate, cum era atunci și a fost nevoit să-și vândă curțile de la Galați și să se mute la București, unde și-a cumpărat o locuință. Cât a trăit Petrache, căci s a stins la șaizeci și doi de ani de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
m altitudine, se văd argile verzui care se desfac în foi și argile nisipoase verzui, cu care alternează argile foarte fine, gălbui, albicioase, în strate de 0,5 m grosime, aparținând orizontului superior al Meoțianului. În pădurea Dobrina, lângă calea ferată, la 220 m altitudine, apare orizontul cineritic Nuțașca - Ruseni cu concrețiuni de gresii. Orizontul cineritic de Nuțașca - Ruseni s-a format, probabil, în Meoțianul mediu, prin erupția vulcanilor Călimani - Harghita (după P. Jeanrenaud și N. Macarovici). Materialul cineretic este format
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
deparazitez de filozofie, de păduchernița metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, deși face filozofie. Un prieten al meu zice: te deparazitezi, dar folosești sculele ei. Da, dar dacă mă urc în tren nu înseamnă că zeul meu e calea ferată. În Evul Mediu s-a formulat de către filozofii șireți teoria adevărului dublu: secundum fidem — adevărul după credință — și secundum rationem — adevărul după rațiune, ca să aibă cale liberă pentru filozofie. Adică să rătăcească până îi ia dracul... Că poți, în filozofie
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
decât iepurii din vizuini... MILIARDARI Ceea ce e curios în persoana mea e că sunt un mistic industrialist. În planul meu din anii ’40 aveam paisprezece miliardari români. Atâta plănuisem eu. Ăia făceau cât paisprezece state române de astăzi. O linie ferată dublă București - Episcopia Bihorului ăia o fac în două veri, iar statul, în vreo nouă ani. E un viciu de sistem, de structură aici. Noi a trebuit să copiem haosul muscălesc. MINISTRU Știți ce înseamnă un bun ministru? Nu să
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
ne-am trântit în șanț, unde am stat vreo două ore.... Am început să ne târâm, cu gențile după noi... înaintam târâș cu o viteză de melc. În fine am ajuns la frontieră. Însă frontira era prost plasată, o cale ferată era frontiera, pe un taluz înalt de 4-5 metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea ferată și a auzit doar atât: Stai! Stai! Pe urmă două rafale scurte, în aer, alta trasă spre noi. Ne-am rostogolit imediat după taluzul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cu gențile după noi... înaintam târâș cu o viteză de melc. În fine am ajuns la frontieră. Însă frontira era prost plasată, o cale ferată era frontiera, pe un taluz înalt de 4-5 metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea ferată și a auzit doar atât: Stai! Stai! Pe urmă două rafale scurte, în aer, alta trasă spre noi. Ne-am rostogolit imediat după taluzul de cale ferată, acolo începea un lan de porumb, dar un porumb înalt de vreo doi
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pe un taluz înalt de 4-5 metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea ferată și a auzit doar atât: Stai! Stai! Pe urmă două rafale scurte, în aer, alta trasă spre noi. Ne-am rostogolit imediat după taluzul de cale ferată, acolo începea un lan de porumb, dar un porumb înalt de vreo doi metri. Între timp am văzut că am depăsit borna de graniță românească și am trecut și de cea cu însemnele Iugoslaviei... dar numai eu și Rodica Olărean
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de gunoi a orașului Câmpina. 6) Zona cu destinații speciale Cuprinde zona căilor de comunicație care ocupă 88,12ha și este alcătuită din porțiunea din DN1 ce traversează localitatea, drumul județean DJ101A, drumurile comunale, cât și 58 străzile interioare. Căi ferate străbate localitatea de la S la N, fiind paralelă cu râul Prahova și are pe teritoriul localității două halte: Breaza, Nistorești și gara de la Gura Beliei. Circulația pietonală este amenajată pe trotuare adiacente carosabilului, în zona orașului. Tot aici este inclusă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de unde și numele de Bâlciul Vinerii Mari a avut și încă mai are un rol însemnat în dezvoltarea comerțului. Localitatea dispune de numeroase căi rutiere care o leagă de cele mai îndepărtate așezări din țară și de peste hotare. Construcția căii ferate București - Predeal, de pildă, începută în 1876 de o societate engleză, a fost finisată de Societatea franceză „Guilleaux” în 1879. Astăzi traficul feroviar este destul de intens, pe aici circulând 242 de garnituri de tren în 24 de ore. 7. 2
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]