12,434 matches
-
ar putea ceva acolo— să pățească Dar iată nenvinsă— fetița a rămas Purtând a ei ființă prin unde tulburate Un pas croind cu grijă după ce făcu un pas Și merse ea încet pășind tot mai departe Curentul apei mai puternic fetița o izbi Și-a ei ființă mică căzu de pe picioare În apa-nvolburată la vale ce-o târî Și nimeni nu era aproape să-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
apa-nvolburată la vale ce-o târî Și nimeni nu era aproape să-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale prin ape tulburate Sărmanu-i trupușor— plăpânda ei ființă În câteva secunde fetița a fost departe Dar înspre margini curentul i-a purtat Plăpânda ei făptură cu apele turbate Și hainele-i îndată de-un lemn s-au agățat Curentul cel cumplit trecând și mai departe Și acolo a rămas plăpânda ei ființă
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
mai departe Și acolo a rămas plăpânda ei ființă Cu mâinile micuțe de lemn s-a agățat Ușor ieșind din apă cu gingașa-i guriță Și trupu ei micuț o iată a fost salvat De-un înger cred din cer fetița a fost salvată Căci undele cumplite puteau numai puțin S-o ducă mai departe prin apa tulburată Și-a ei făptură mică s-ar fi înecat deplin Apoi spre o vecină fetița s-a-ndreptat Să-i fie de ajutor căci frigu-o
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
fost salvat De-un înger cred din cer fetița a fost salvată Căci undele cumplite puteau numai puțin S-o ducă mai departe prin apa tulburată Și-a ei făptură mică s-ar fi înecat deplin Apoi spre o vecină fetița s-a-ndreptat Să-i fie de ajutor căci frigu-o pătrundea Dar iată că vecina deodat-a exclamat Vai de copiii fără mamă în viața asta Hăinuțele înnămolite de apele trubate Le-a dat jos de pe ea— și altele i-a dat Cu
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
grijă veșnic ai De atâți copii și oameni de pe acest pământ I-ai vrea pe toți odată cu Tine Doamne-n rai În schimb doar să trăiască al Tău curat Cuvânt O Tată scump eu vin și-ți mulțumesc C-acea fetiță Doamne încă mai trăiește Și ea în viață te-a iubit—Părinte al meu ceresc O vino dar— și haina sfântă-i pregătește Căci ea e-n vârstă și spre sfârșitul vieții Și nu e mult— la cer Tu Doamne
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
e-n vârstă și spre sfârșitul vieții Și nu e mult— la cer Tu Doamne o vei lua A Ta să fie pururi în floarea dimineții Ce-n veșnicia sfântă chiar nouă ne-o vei da 12-10-2016 cluj Referință Bibliografică: Fetița cea orfană / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2113, Anul VI, 13 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
cunoscut niciodată dragostea. Declarație de dragoste: viața mea începe cu tine și se termină cu tine. Degeaba îl cauți pe Dumnezeu la biserică, dacă nu-l ai în inimă. Cele mai frumoase stele nu sunt pe cer, ci în ochii fetiței mele! Sufletul pereche - persoană cu care mergi de mână și când nu ești lângă ea. Iubito, fă-mi o poză cu tine, cănd visezi, să mă văd și pe mine în visele tale. Dacă nu poți să-i dai iubitei
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
cunoscut niciodată dragostea.Declarație de dragoste: viața mea începe cu tine și se termină cu tine.Degeaba îl cauți pe Dumnezeu la biserică, dacă nu-l ai în inimă.Cele mai frumoase stele nu sunt pe cer, ci în ochii fetiței mele!Sufletul pereche - persoană cu care mergi de mână și când nu ești lângă ea.Iubito, fă-mi o poză cu tine, cănd visezi, să mă văd și pe mine în visele tale.Dacă nu poți să-i dai iubitei
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
e arătată, Își face privirea roată. Știe în pătuț să stea, Se rostogolește pe saltea. Zi de zi crește, se-ntinde, Ar da să plece, să se plimbe. Va merge curând în picioare, Va râde păpușa la soare. Silvia-i fetiță mare! Ionel GRECU 7.09. 2015 Referință Bibliografică: PĂPUȘA VIE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PĂPUŞA VIE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378238_a_379567]
-
de mână. - Hai, mă, speriatule! M-a repezit domnul Arsu. Bineînțeles că tata m-a târât până în mijlocul clasei. Și misterul s-a dezlegat... Am văzut copii ca mine șezând în bănci (vasăzică, așa arată băncile!). Uite că sunt și fetițe!... Dar stau în alte bănci, separate de băieți...Ia te uită! Ca la biserică! Moșii pe dreapta, babele la stânga. Și ce mare este clasa! Are ferestre multe și luminoase...Acolo, în față, ce-o fi banca aia mai mare? Cu
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
mâna stângă, însă domnișoara Iulia imediat striga la mine: - Hei, ia condeiul cu mâna dreaptă, că mă superi! De aceea eram într-o permanentă stare de bosumflare, mai ales că domnișoara Iulia, prietena mea, stătea și pe lângă ceilalți băiețași și fetițe și-i mângâia și pe ei pe creștet. Mă intriga faptul că le spunea și lor „te iubesc”, când eu știam că era doar „prietena” mea, ba, într-o recreație, un coleg mi-a șoptit la ureche: - Hai să-ți
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
mea! I-am spus eu, arțăgos. - Ba a mea! Mi-a replicat colegul. Mie mi-a spus întâi! - Ba mie! Am contrat eu. - Ba mie! A contrat și el. Am început să ne îmbrâncim și să ne dăm palme. O fetiță ne-a întrebat care e motivul și noi i-am spus „secretul”. A râs fetița: - Sunteți proști! La toate fetele ne-a spus secretul acesta, dar noi nu-l spunem nimănui! Noi, fetițele, știm să păstrăm secretul, însă voi, băieții
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
a spus întâi! - Ba mie! Am contrat eu. - Ba mie! A contrat și el. Am început să ne îmbrâncim și să ne dăm palme. O fetiță ne-a întrebat care e motivul și noi i-am spus „secretul”. A râs fetița: - Sunteți proști! La toate fetele ne-a spus secretul acesta, dar noi nu-l spunem nimănui! Noi, fetițele, știm să păstrăm secretul, însă voi, băieții sunteți niște proști! - Ba știm! Am răspuns noi contrariați. - Ba nu știți! A râs fetița
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
îmbrâncim și să ne dăm palme. O fetiță ne-a întrebat care e motivul și noi i-am spus „secretul”. A râs fetița: - Sunteți proști! La toate fetele ne-a spus secretul acesta, dar noi nu-l spunem nimănui! Noi, fetițele, știm să păstrăm secretul, însă voi, băieții sunteți niște proști! - Ba știm! Am răspuns noi contrariați. - Ba nu știți! A râs fetița, făcându-ne în pumni: sâc, sâc! Noroc că a sunat clopoțelul. Eu, însă, m-am dumerit că toți
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
fetița: - Sunteți proști! La toate fetele ne-a spus secretul acesta, dar noi nu-l spunem nimănui! Noi, fetițele, știm să păstrăm secretul, însă voi, băieții sunteți niște proști! - Ba știm! Am răspuns noi contrariați. - Ba nu știți! A râs fetița, făcându-ne în pumni: sâc, sâc! Noroc că a sunat clopoțelul. Eu, însă, m-am dumerit că toți copiii din clasă erau „prietenii” domnișoarei Iulia, că trebuia să fie secret, care secret era spus în mare taină de toți, la
DOMNIŞOARA IULIA-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378224_a_379553]
-
va dura trei zile și trei nopți. Telefonul se închide brusc. S-a descărcat. Lasă-l așa, că nu-mi place să intru acum în casă. Mai bine fug... că se răcește cafeaua. Pe drum sar într-un picior, ca fetițele de zece ani. - Ai auzit cucul? mă întreabă vecina, care mă aștepta pe terasă. - Daaa! Îi răspund și fața mi se luminează. Abia aștept ziua lui, Vio! Mă așez bucuroasă la masa de stejar și înghit picătură cu picătură licoarea
CUCUL ŞI PUPĂZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378259_a_379588]
-
depășește constrângerea impusă de exigențele unui portret comandat și folosește o pensulație mai largă, energic aplicată, specifică acestei etape a procesului de creație a pictorului Theodor Aman. Pictori, restauratori: Ioan D. Popa și Simona Predescu Foto: Theodor Aman - “Mama cu fetița”, ulei pe pânză
Premieră la Muzeul Theodor Aman din Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93601_a_94893]
-
Univ. Dr. Anca Sîrghie, prezentare de carte, Mircea Ștefan, Prefix 101. - Dexbatere pe tema publicațiilor diasporei române din America. Au vorbit: Maria Muguraș Petrescu, Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Prof. Sebastian Doreanu Pe parcursul săptămânii au fost expuse tablouri semnate de fetița SOPHIA LEOPOLD Sâmbătă, 11 Iulie, 2015: Banchetul de închidere cu începere de la ora 13:00. Moderatorul programului artistic a fost Dl Dumitru Puiu Popescu, Editor & Publisher al ziarului ,,Observatorul’’ din Toronto. Cu acest prilej Dl Dumitru Răchitan, Președintele Asociației Culturale
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
curățenie în bloc la noi... - Îl știu, răspunse Emanuela, oarecum mirată, privind lung către acel om. Oare de ce mătură la această oră? - Doamne! continuă Simona. Dacă ai ști ce poveste are, sărmanul de el, ce necazuri au, săracii de ei... Fetița lor, de numai șase luni, este bolnavă și nici n-a fost botezată... Am impresia că este și acum tot în spital... - Doamne, Dumnezeule! Tu vorbești serios, Simona? Nebotezată, la șase luni? Dar copilului, poate că din această cauză nici
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
știi că am luat o hotărâre. Nici nu trebuie să-mi povestești mai multe. M-am hotărât și voi vorbi cu soțul meu, în speranța că va fi de acord cu mine și... dacă vor fi de acord și părinții fetiței, o vom boteza noi, fără întârziere... Ce spui? Simona se uita lung, neîncrezătoare și total surprinsă, la Emanuela, fără să clipească. Niciodată nu văzuse atăta strălucire în ochii prietenei sale, cu tot semiîntunericul din jur. I se părea că aceasta
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
tu asta, la fel de bine ca mine Hai să schimbăm subiectul! Mai stăm un pic de vorbă si te liniștești... - Nu, Simona! Gata! Nu mai stau. Merg acasă și mă culc. Mai am treburi de rezolvat astăzi, iar, în ceea ce privește botezul acelei fetițe, este mult mai bine să hotărască destinul... Nu mă voi împotrivi, orice ar fi. - Așa să fie! încheie Simona dialogul. Doamne ajută! Emanuela plecă acasă, oarecum liniștită. Dormi destul de rău în acea scurtă noapte. Toate gândurile s-au transformat în
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
văzu de treburi, încercând să nu se mai gândească. Seara, plecă la serviciu. Era în tură de noapte. O sună soțul, care era plecat în străinătate. Emanuela, nu rezistă și îi spuse la telefon, într-un suflet, aproape plângând, povestea fetiței ce o impresionase atât de mult. Adrian, care își cunoștea soția destul de bine, în toate manifestările, nu o întrerupse. Atent, ca de obicei, simțise în toată bucuria acesteia, o urmă de amărăciune. - Ce se întâmplă, draga mea? Ce mai este
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
te întâlnesc! Știi? Chiar doream să îți vorbesc! - Da’..., s-a întâmplat ceva? - Nuuu! Adică..., da! Bine, nu chiar..., dar nu te speria tu! Am auzit așa, din întâmplare, că ai, mă rog, că aveți, tu și soția ta, o fetiță, nebotezată... - Eiii...,doamnă...! Da și asta nu-i tot..., că ar mai fi și..., bâigui Costel, de parcă ar fi dorit să mai spună ceva, dar o anumită teamă îl reținea ori, poate, își orânduia ce și cum să spună, în timp ce
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
copchilița me? Mi-ar trebui bani s-o operez în strainatăti, poati cî doar așa o scăpa, că așa spun doctorii! Emanuela, mirosind puțin povestea, ce părea oarecum exagerată, îl opri pe tatăl „ îngrijorat” și îl întrebă unde este internată fetița, cum o cheamă și ce medic o are în grijă, nu de alta, dar pentru a vedea ce se poate face pentru ea. Nu a obținut decât numele fetiței și spitalul... În rest, după cum intuise câte ceva, acesta nu știa. A
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
îl opri pe tatăl „ îngrijorat” și îl întrebă unde este internată fetița, cum o cheamă și ce medic o are în grijă, nu de alta, dar pentru a vedea ce se poate face pentru ea. Nu a obținut decât numele fetiței și spitalul... În rest, după cum intuise câte ceva, acesta nu știa. A mai aflat doar că fetița are, într-adevăr, aproape șase luni. I-a explicat pe scurt planurile de-a o boteza și i-a cerut, dacă se poate, să
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]