8,147 matches
-
carmin dextroză conservant: azotit de sodiu Mod de fabricare: Măcinată fin, carnea de porc se amestecă împreună cu emulsia de șoric, apă, soia și amidon, plus ceilalți aditivi, pentru a rezulta în final o pastă roz, colorată cu carmin. Totul se fierbe, îm membrană necomestibilă și ajunge apoi în galantare. Părerea specialistului: Nu este, categoric, cel mai sănătos parizer, însă, spre deosebire de alți “confrați” nu conține slănină și poate trece drept aliment dietetic. Orine mezelar știe încă că acest parizer este și foarte
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
oase, este măcinată fin, împreună cu slănină, bucăți de piele de pui, după care totul se combină cu apă, condimente, amidon și soia. La final pasta rezultată este colorată cu carmin alimentar, apoi se formează crenvurștii, ambalați în membrane, care se fierb și se afumă înainte de a intra în pungile de plastic, porționați, pentru vânzare. Părerea specialistului: Medicii avertizează că, în loc să fie un produs dietetic, carnea de pui fiind considerată “slabă”, acești crenvurști sunt un pericol pentru sănătate, fiind în fapt plini
Alimente periculoase contrafăcute [Corola-blog/BlogPost/93290_a_94582]
-
Paranormală ! Un reprezentant de la Mitsubishi Motors vine în România să testeze eventualitatea deschiderii unei fabrici de piese de schimb. Ajunge pe coclauri, prin Moldova, unde-i mâna de lucru ieftină și oameni inteligenți. I se sparge un colier, de-i fierbe apa în motor. Pustiu. Nimeni. În sfârșit, vede pe cineva și-l întreabă: - E vreun service prin apropiere, bade ? - Nea Costel tractoristu‘ se mai pricepe ! livrează omul informația, uimit cât de bine știaochi obliciromânește !... Se uită Costel la motor, ia
și cu SERGENTUL, ZECE !…(file de jurnal paranormal) [Corola-blog/BlogPost/93402_a_94694]
-
cu cel de «bucătărie ardeleneasca». Din Ardeal vin multe rețete bune și chiar marele gastronom Gundel punea bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu sarmalele o noapte întreagă până când ies din el condimentele care intră în sarmale. La rândul lui, carnatul împrumuta din gustul sarmalelor, al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu sarmalele o noapte întreagă până când ies din el condimentele care intră în sarmale. La rândul lui, carnatul împrumuta din gustul sarmalelor, al foii de varză... mi-am dat seama atunci că farmecul bucătăriei austriece constă în aceea că are
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
să-l mărească la 1.250 de lei. De Paști! Al cui, vom vedea! Între timp, unii miniștri o dau din gard în gard. Cu declarații nepotrivite, unele reinterpretate de mafioți cum le convine mai bine. O fi din cauza vinului fiert?! Cu mirodenii de import! Președintele ne-a spus una, ne-a spus alta și a șters-o peste baltă la un tenis! O fi având pește? Balta. Bine că, măcar el, privește cu încredere viitorul, care capătă contur și consistență
TABLETA DE WEEKEND (136): GÂNDURI DE GERAR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383186_a_384515]
-
copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale, pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blesteme și-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale. Citește mai mult Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste,dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții,o foame fără margini coboară în poveste.Ce port mîncat
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
piramide copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme,nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale,pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blestemeși-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale.... V. DESTIN DE TOAMNĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017. De mine mă mai pot lăsa, De tine, nu pot niciodat’, Căci nu mai știu a mă purta Însingurat. Și, iată, plouă peste
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
că se-apropie vara, o simt în amintirea Celui pierdut prin frunze și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubirea Unui destin de rană, lucrînd în amîndoi. O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa, Nenumărate zile de foc vin să acuze Răcoarea milenară din sufletu-mi de nea. Isterice incendii și plumb topit prin clipe... Voi deveni o baltă cu apă, stuf și pești Cînd frunza din octombrie în iulie o să
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mult Simt că se-apropie vara, o simt în amintireaCelui pierdut prin frunze și răstignit sub ploi, Cînd cenușia toamnă mă scufunda-n iubireaUnui destin de rană, lucrînd în amîndoi.O ruginie spaimă, în arșițe confuze... Pe trupu-mi tot leșia, fierbînd, se va lăsa,Nenumărate zile de foc vin să acuzeRăcoarea milenară din sufletu-mi de nea.Isterice incendii și plumb topit prin clipe...Voi deveni o baltă cu apă, stuf și peștiCînd frunza din octombrie în iulie o să țipeA putregai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TRECUTĂ IARNĂ Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului TRECUTĂ IARNĂ Trecută iarnă... abia te-am zărit... abia am avut timp să beau un vin fiert la gura sobei, să cânt la fluier o doină, în amintirea frunzei ruginii. În somnul tău voi aprinde lampa, o să deschid o carte și voi asculta ploaia străvezie, gonind spre lumina soarelui. În ramuri se vor dezlănțui apoi mii de
TRECUTĂ IARNĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383284_a_384613]
-
o leașă de nuiele. Pământ și frunze-a presărat / Pe leașă și a așezat Și-o rogojină peste ea. / Apoi plecă ceară să ia, Din cari făcu un scăunel / Spre a ședea lupul pe el. Lăsă bucatele pe foc, / Să fiarbă, și-o luă din loc Să-l caute pe lupul care / Se-afla în codru-acela mare. Se duce ea prin sihăstrie / Și-ajunge la o tihărie. Pe lup, acolo l-a aflat. / Zărind-o, el a întrebat: „Da’ ce vânt
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
și mănâncă, te rog eu, / Din ce ne dete Dumnezeu!” Sarmale-n strachină a pus / Și lupului i le-a adus. Lupul le-a înghițit pe toate - / Gogâlț, gogâlț - nemestecate. „Cumătră, Domnul să îi ierte / Pe cei plecați! Bine sunt fierte Și tare bune le-ai făcut / Sarmalele. Chiar mi-au plăcut!” Deodată buf, în groapa-n care / Jăratecul se-ncinse tare, Căci scăunelul s-a topit, / Fiind din ceară întocmit. Nici rogojina n-a ținut, / Iar astfel lupul a căzut
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
ghiocei și paradis. E musai să schimonosești cuvântul, ca pe-un clovn, sub mască Ceva de genul: ''plouă iar din ochi sașii ascunși sub bască''. Sau dacă scrii ca Văcărescu, eufonia-i proastă, zic Ai noștri literați, maeștri, ce-și fierb cuvintele-n ibric Să le topească vechea formă, să le îmbrace-n haine noi Și să le-nșire-n fraze fade, ca-ntr-un îndoliat convoi. Și aia-i poezie bună, și-ncepe-un dialog ales Cu replici ce se
SCRIU DESUET, VETUST ŞI DEMODAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383319_a_384648]
-
vase și recipiente din sticlă și din ceramică pictată. Pe marele banc central, acoperit de o placă din marmură, zăceau câteva mojare de diferite dimensiuni, din piatră, din bronz și din lemn, și apoi o serie de plite pe care fierbeau ulcele și retorte din cupru, emanând un subțirel abur aromatic. Un cuptor dintr-un material refractar emitea, pe fundal, o blândă lucire roșiatică. Lângă banc, poetul văzu un bărbat ce părea să aibă aceeași vârstă ca și dânsul, care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ai grijă să nu ne deranjeze nimeni. Dacă am nevoie de ceva, te sun... O dădea afară, și nici măcar Într-un mod prea subtil. Nu că n-ar fi meritat-o - Își depășea evident atribuțiile, se băga unde nu-i fierbea oala cu un voluntarism strident -, dar era, totuși, femeie, orișicât. Am intervenit Împăciuitor: - Dacă nu e posibil astăzi, pot să revin altă dată, nu-i nici o problemă. M-aș simți stânjenit să știu că am abuzat de bunăvoința dumneavoastră. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
scuze pentru gluma proastă cu răpirea. De la asta Îmi luasem adio: băieții, cine vor fi fiind ei, nu păreau deloc niște cotizanți fervenți la fondul universal de cultivare a manierelor elegante. N-am idee cât trecuse de când stăteam În picioare, fierbând În sinea mea și neștiind ce să fac. Nici nu m-am ostenit cu vreo Încercare de a deschide ușa pe care intrasem; eram sigur că e Încuiată. Stai cuminte, m-am sfătuit pacifist, până la urmă cineva trebuie să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vezi-ți de treaba ta, dacă ai vreuna. Dacă nu, caută din om În om sau dă un anunț la mica publicitate, poate se găsește ceva și pentru gogomanii care se reped cu capul Înainte, vârându-se unde nu le fierbe recipientul. Ieși, naibii, cât mai e timp și du-te unde vezi cu ochii. Adică, oriunde altundeva, fiindcă pe-aici e Întuneric beznă. Am pășit afară șovăitor - un demon obscur mă ținea de picioare, Împiedicându-mă să iau viteză, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lămuri Cosette, văzând privirea întrebătoare a lui Broanteș. îl rugam toți să zâmbească, că era un om vesel, dar lui nu-i ieșea din minte calul. Episodul 57 FOARTE CALD în vreme ce Broanteș răsfoia albumul cu amintiri al Cosettei, iar țigăncușa fierbea cafeaua, arcuindu-se ca o șerpoaică peste ibric, turcii intrau în Camenița. Dar cine-i poate acuza pe eroii noștri? De multe ori, în vâltoarea și-n inconștiența tinereții, oamenii nu iau seama la importante evenimente istorice care mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Pe vremea aceea mesele domnești nu aveau încă opulența pe care o vor atinge chefurile fanariote, prelungite mult după dispariția fanariotismului ca sistem socio-politic de tristă amintire. Se consuma deci cu măsură, la început un fel de borș grecesc acrișor, fiert împreună cu oase de vițel, apoi urmau fripturi simple de potârnichi sau berbece, iar spre sfârșit, înaintea vinului, sosuri turcești cu carne de vită tocată mărunt și vârâtă-n niște cornulețe de pâine în formă de semilună. Muzica era cu desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
despărți pentru ca preacuvioșia ta s-apuce drumul Ramului, ascultă acestea de la mine: spune-i Papei că dacă tot vrea să ne-ajute... Cine-a dat? - mârâi Ximachi, fără să ridice glasul. — Nu pot pentru ca să spui - surâse Metodiu. — Părinte, nu mă fierbe: cine-a dat? - scrâșni Ximachi. — Sima-Vodă, domnul nostru - zise Metodiu. Fața lui Ximachi se contractă un moment, apoi se destinse într-un zâmbet. Ridică ochii spre Sima-Vodă și spuse cu blândețe: — Doamne, când am simțit cocoloașa aruncată cu gingășie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
filiae familiam faciunt. Pater in campo arat. Mater panem parat. Filii et filiae scholam frequentant. Da, și? - făcu Metodiu. — Ego filiam habeo, o mândrețe de fată. Et... - vru să continue hangiul, dar plânsul îl podidi iarăși. — Omule, nu ne mai fierbe atâta! Ce s-a-ntâmplat? — Hodie, de dimineață m-am sculat să dau la porci. Am cinci porci, nici mai mulți, nici mai puțini. Puteam, nici vorbă, să am și mai mulți, dar m-am gândit că nu-i cinstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
căruțe cu coviltir, ca și cum ar fî negustori, iar în a treia aveau ascunși sub boarfe zece desagi cu barabule. Gândul lor era să pătrundă în Ieși, să nu precupețească nici un efort pentru a face să pătrundă o traistă cu barabule fierte la Husain Ramza-Pașa, vestindu-l totodată că Barzovie e în târg și că mai are multe barabule de-astea, și-apoi s-aștepte ce-o da Domnul. La trei-patru poște de Cetatea de Scaun, pe dealul numit „Strungăreața”, nu departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și cel mai corect concurent poate să-și piardă cumpătul și să facă o greșeală. — Tu ai face o astfel de greșeală? — Eu nu gonesc prin deșert cu peste o sută de kilometri pe oră, sub un soare de-ți fierb creierii. Eu, la fel ca tine, zbor cu elicopterul, de aceea văd lucrurile din altă perspectivă. — Și care e perspectiva ta? întrebă Nené Dupré și adăugă insistent: Dar spune-mi adevărul! Blondul Yves Clos, care datorită vârstei, muncii și felului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de conservatorism. — Ai dreptate. Mă bucur că recunoști. — Nu sunt tâmpit și singurul lucru pe care încerc să-l fac e să ajut pe măsura puterilor mele, răspunse pilotul. Știu că n-ar trebui să mă bag unde nu-mi fierbe oala, dar mi-ar plăcea să te fac să înțelegi că atitudinea ta este destul de inflexibilă. Nu se poate găsi o soluție mai puțin traumatizantă? — Mai puțin... cum? întrebă surprins interlocutorul său. — Traumatizantă. — Ce înseamnă asta? — Mai puțin violentă, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]