12,377 matches
-
pe soția sultanului în situația de a împrumută bani de la o negustoreasa venețiana, numai că persoana la care a apelat Hurrem face parte din familia dogelui, dușman al Imperiul Otoman. Suleyman Magnificul intra, de joi seara, la concurență cu "Las Fierbinți" de la PRO Tv și "Next Star" de la Antenă 1. Întors din expediția din Moldova, Sultanul află de la Sultană Șah și cadână Gulfem, despre împrumutul făcut de soția sa. Mai mult decât atât, Hurrem a vandut fermă și terenurile pe care
Suleyman Magnificul - Hurem, aspru pedepsită de Sultan () [Corola-journal/Journalistic/42129_a_43454]
-
două ori, respectiv joia și vinerea, începând cu orele 20:00. Ca bonus, săptămâna aceasta, Kanal D va difuza trei episoade, dacă contabilizăm și episodul de marți seara. Joi, ”Suleyman Magnificul” se va bate pe același tronson orar cu “Las Fierbinți” și “O săptămână nebună”, difuzat de Pro TV, iar Antena 1 va difuza show-ul cu copii talentați, “Next Star”. Vineri, Kanal D încearcă să surclaseze cel mai popular show, ”Românii au Talent” de la Pro Tv și un film de
"Suleyman Magnificul", în război cu "Las Fierbinți" și “Next Star” () [Corola-journal/Journalistic/42424_a_43749]
-
interior: doi dintre frați, Ionică și Aurelia, se îmbolnăvesc de difterie, drept care Traian, în naivitatea idilică a reveriilor sale, e încredințat că Dumnezeu îi va asculta rugăciunile menite vindecării fraterne. În fiecare seară, după încheierea orelor de școală, se roagă fierbinte pentru întremare, iar răsunetul nu se lasă așteptat: cei doi frați mor și Traian va înceta să se mai roage vreodată. Nu-l va nega niciodată pe Dumnezeu, dar se va opri de a mai crede că zeii sunt deprecabili
Peripsema by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4288_a_5613]
-
lui Marta ne-a declarat că acesta obișnuia să petreacă, iar chefuri care se prelungeau până în zori, sau chiar a doua zi, nu erau ceva deosebit. Marta era căsătorit de câteva luni cu o tânără foarte sexy, având un trecut fierbinte, iar unul din motivele oficiale ale plecării din țară fusese chiar o prelungită lună de miere. Soția sa nu s-a îngrijorat când șoferul s-a întors cu telefoanele, fără să știe unde este Marta, dar a intrat în panică
Misterele cazului Codruț Marta. De ce soția a anunțat dispariția după patru zile () [Corola-journal/Journalistic/44616_a_45941]
-
me through the day scarcely, timidly” redat prin „mă atinge de-a lungul zilei, timid”. Numai câteva versuri mai jos, „traducătorul” repeta experiență, echivalând, de această data „the you with hoț big inward stealing/ thighs” prin „sinele tău cu coapse fierbinți, furăcioase”, și lăsând la o parte, din considerente care ne scăpa, două dintre cele patru adjective folosite de poet. Pe masura ce înaintează în lectură, orice cititor va fi silit să ajungă la concluzia evidență că Dan Sociu nu traduce, ci rezumă
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
de la stațiile radio, ne plesnește peste cur, și noi o zbughim printre aracii și lujerii de viță-de-vie, și cădem și ne ridicăm din nou, dar râdem ca apucații, ca demenții, și curând obosim și ne trântim pe pământul uscat. E fierbinte pământul și pe noi ne ard obrajii și ne ustură curul. Și tremurăm, și suntem atât de tineri. — Gustarea! Hai, bă, că a venit gustarea! Sărim ca arși și o luăm din nou la goană, de astă dată pe câmpul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Drumul până acasă e parcă mai lung decât oricând, ultimele trepte sunt mai abrupte decât orice costișă. Ușa se deschide și pășesc încet pe holul atât de familiar. Din bucătărie vine miros de mâncare și o undă de muzică. Apa fierbinte a trecut în șuvoaie peste corpul meu ostenit. Ici-colo, vânătăi martore ale pățaniei zâmbesc violet și promit să mai doară o vreme. După cea mai bună cină, mă las purtat în valurile de alb ale așternuturilor. E cald și liniște
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
iscodeam, cam neîncrezător, dar credința ei era de stâncă. — Și fiecare copil primește de la bunul Dumnezeu un înger? — Da. Fiecare. — Chiar și cei care nu sunt cuminți? iscodeam eu cu mare interes, deoarece ăsta era un subiect veșnic și tare fierbinte. — Și ei. — Dar... Dacă ei tot nu sunt cuminți... căutam eu să înțeleg. — Pentru că nu sunt cuminți, îngerii lor sunt ceva mai supărați pe ei, pentru toată bătaia de cap pe care le-o dau. Ne întorceam de la scăldat. Adică
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai domolit elanul de combatanți și ne-am oprit cuminți, aliniați, așteptându-l să treacă de curbă și de noi. Priveam cauciucurile alea enorme, care parcă îmbu cau șoseaua și mă miram cât sunt de turtite acolo jos, unde aerul fierbinte vălătucea amestecând imaginile. — Uită-te, o să calce pe piatra asta, făcu Gogu, vărul meu cel șmecher de la București. — Ba pe asta, se repezi și Cornel cu accentul lui do mol de ardelean și împinse cu piciorul o altă piatră în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
respectați și n-o mai terfeliți În fața tuturor veneticilor, ca să nu vă fie vouă la fel de la copiii voștri. Și iată că trecui fără să observ de la un subiect la altul și, cum este firesc, vom trece și la altele la fel de fierbinți. Să ne Întoarcem, deci, acasă. Sunt atâtea de făcut și de prefăcut acasă, că nici nu mai știi de unde să Începi și unde să le pui. Vreau să vă Întreb dacă vă place confortul? Cred că da și Încă la
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
-n lunci grase, pe malul Siretului. Totul mișuna de exodul mărunt al lighioanelor și vietăților adunate în turme nesfârșite să-și găsească sfârșitul pe drumul pierzaniei. O pornire tainică, înspăimântătoare, le mâna odată cu vântul ce creștea năvalnic și se tânguia fierbinte, noapte de noapte, de la mijlocul nopții până în zori, să se adune în soboruri lungi, în mase compacte, de sute și sute de mii, ca-ntr-un cataclism al speciilor amenințate și să se arunce în apele râului. Veverițele purtau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Știa că asta-i așa, de-ncercare, dar și să se lege de ceva nu putea. Nu putea nici ea s-o gândească rău pe soacră-sa. Soarta. Asta le era soarta: să se îngăduie una pe alta. Zilele erau fierbinți. Simțea cum sufletul i se usucă, desfăcându-se în zgrunțuri sfărâmicioși, ca o țărână aprinsă de secetă. Sângele fierbea în ea. Aștepta ploaia. Aștepta vântul. Aștepta noaptea. Răcoarea și acalmia din zorii de cenușă o linișteau. Vântul se pornea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
deasupra acoperișurilor, sufletul ei părea că se desprinde din carne, din trup, și fuge din nou ca o cerboaică adăpostindu-se în singurătatea pădurii. Se apuca de-o treabă și rămânea cu ochii în gol, uitând ce face. Un gol fierbinte îi alunecă prin coapsei. Să fi vrut, ar fi avut unde, și tot n-ar fi putut pleca nicăieri. Unde să plece? Lumea era pustie fără bărbați. Vântul întărâtat al verii, zburlit de arșiță, neștiutor de umbră și de tihnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
anunț pe tata, să se ascundă, și te duc și pe tine în munte. Ești rea! Crezi c-am să mai pot dormi? Te iubesc! șopti Irina, și el se lăsă în voia ei, plutind într-un fel de ceață fierbinte, o ceață sau o muzică, ceva de care nu era pe deplin lămurit, cum nu era nici cu ele și năuceala asta nu știa dacă pornea de la el sau venea de la ea, dar era peste puterile înțelegerii lui. Toată grija
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca un păun în hainele lui? Cred că noaptea e de vină, își spuse tulburat de șuierul vântului care se izbea în acoperiș, tânguitor și gâfâit, ca un semnal îndepărtat de locomotivă care spintecă tăcerea unei câmpii. Numai noaptea asta fierbinte, care ne face să ne pierdem mințile! Irina, cu misterele ei, și pe urmă Cerboaica gata să-l îmbrace gigea și să-l ia... Unde să-l ia? Ce-a apucat-o? Nici nu-l suferea în preajma ei, și-acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
casă? La ce folosesc toate femeiuștile astea cu vânt sub fuste care dau târcoale în jurul copiilor ca lupoaicele la stână, dacă nu numai la împovărarea și grijile bietelor mame! De la ele, tot răul și înstrăinarea. De la hărmăsăroaicele astea cu sângele fierbinte, care nu se gândesc decât la îmbucătura lor și la ambiția lor de-a te înlătura, încet, încet, sau dintr-o dată, și de-a te face uitată în inima copiilor, ca o buturugă putredă-n ploaie. Nu era însă proastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Invalidul. Te rog să accepți să bei un păhărel cu noi. Unul singur. Numai unul, se rugară în cor. Dădu să se strecoare pe lângă ei, să plece, dar se simți înghesuită din toate părțile, apucată de mâini, izbită de răsuflările fierbinți și nesuferite. Lăsați-mă-n pace că mă supăr, îi înfruntă, zbătându-se să scape. Vă arunc în stradă pe toți. Idioților! strigă Invalidul, bătând cu pumnu-n tejghea. Ce-i asta? Ia te uită! Cerboaica e gata să-mpungă! Prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Vă arunc în stradă pe toți. Idioților! strigă Invalidul, bătând cu pumnu-n tejghea. Ce-i asta? Ia te uită! Cerboaica e gata să-mpungă! Prinde-o, mă! I se păru că întreaga încăpere zvâcnește o dată cu palma trăsnită pe obrazul acela fierbinte, întunecat și aspru ca o perie. Se uită la toți fără să-i vadă, cu chipul neclintit, cu ochii limpezi, albă de furie și indignare. Brusc, parcă s-ar fi dezlănțuit în ea un vârtej care-o luă pe sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
capul plecat, înfulecă repede felia clisoasă de pâine neagră și amară, apoi, înapoindu-se să predea cana, se opri lângă masă, în dreptul fostei colege, care n-o recunoscu nici de data aceasta. Se sili să-și tragă răsuflarea, cu ochii fierbinți de rușine și umilință, simțind toate chipurile acelea crispate și străine cum parcă o urmăresc să vadă ce va face. Ce putea face? Trebuia să facă ce avea de făcut: Să ajungă la el. Era penibil s-o vadă așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și deznoade spinarea și să-și tragă răsuflarea. Lui, ce-i pasă? Lor, ce le pasă? Înfruntă primejdia în față zilnic, dar cel puțin... Își frecă cu monturile mâinilor, îndelung, fața jilavă de sudoare. Ochii o usturau. Parcă avea nisip fierbinte sub pleoape. Gura-i era uscată, buzele arse. Simțea înțepături mici urzicându-i pielea pe spate. Sângele îi zvâcnea în tâmple. Îi vâjâiau urechile. Lângă ea, bătrâna făcea același lucru, dar mai spornic. Se târa aproape în genunchi și-nainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
grămadă în grâu. De la piept în jos, cămașa și pantaloni omului erau năclăiți de sânge. Sub coaste, sângele se închegase și-i lipise cămașa de piele; mai jos chiftea când atingeai, parcă era un smârc acoperit de cămașă, cu ape fierbinți forfotind pe dedesubt. Bătrâna îi privi cămașa, îi văzu mâinile și spuse repede: E-mpușcat în burtă. Repede! Ce să fac? Ai cămașa curată. Repede! Trage-ți cămașa peste cap, s-o rupem, să-l legăm. Poate-i oprim sângele. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Norocul lui. Dac-ar avea hemoragie internă, ar fi și mai rău. Vorba-i cum îl ducem și unde-l ducem de-aici. Mi-i sete, șopti rănitul. Dă-i să bea, o rugă bătrâna și ascultă, ca o șoaptă fierbinte, vocea băiatului ei adunată din scrisoare: Aici sunt de toate națiile prizonieri: ruși, belgieni, olandezi, francezi, polonezi, apoi din aliați: italieni, unguri, cehi, slovaci, croați, bulgari și cei din urmă nenorociții de evrei, pe care-i bagă zilnic pe coș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cap, să umble în mâini, juca oina, făcea box, ieșea întâiul la fugă și sărituri, n-avea treabă cu nimeni dacă era pe întrecere. Capul îi vuia de curaj și dorință de zbenguială. În lungul picioarelor simțea necontenit o furnicătură fierbinte, puterea și elanul de viață, urcând în el. Greutatea mare era să scape de Irina, să n-o poarte după el și s-o pună-n situația de-a păți ceva. Când ești singur, de capul tău și nu primejduiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mitropolie. Nu știa nici cum, nici când ajunse pe maidanul din fața depoului. Ar fi avut poftă să-și umfle pieptul și să-nceapă să cânte. Pășea singur prin beznă, cu starea aceea năucitoare de cutezanță, răzvrătire a sângelui și duioșie fierbinte, răspândit în toată ființa lui de ființa Irinei, de grija și spaima pentru tatăl ei, care era grija și spaima și bucuria pentru ea, stăpânit de gândul că s-a-ntâmplat ceva care schimba dintr-o dată totul între ei. Mica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îl stânjenea. Ar fi vrut să rămână singur cu Irina, lăsându-se, fără griji, mângâiat de căldura palmelor ei moi, visând, cuprins de emoție, și-nchizând din nou ochii, că ea, cu răsuflarea ei, se va apleca și, cu buzele ei fierbinți și umede, îi va căuta gura. Mi-e foame, scânci viclean. Mamă, nu vrei să-mi aduci ceva? Ce să-ți aduc, că am aici tot tot ce-ți trebuie, se grăbi mama plină de zel, și se repezi spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]