916 matches
-
frazeologică și textuală, iar nu terminologia. Fraza este de obicei amplă și cuprinde, alături de terminologia neologică, de derivate personale sau de alte elemente curente ale limbii literare, și numeroase cuvinte populare, vechi sau regionale, uneori și acestea folosite cu sensuri figurate, mai ales prin trecerea de la nivelul concret la cel abstract. Pe de altă parte, Blaga realizează un ritm interior al textului, îndeosebi prin unele repetiții parțiale de structuri, îmbinînd tendința de repetare ca lege imuabilă a acțiunilor omenești semnificative cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivel lexical-semantic: * valorificarea alternativă/ complementară în stilul conversației curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înțeleasă deplin interacțiunea complexă între componentele celulare și moleculare în realizarea răspunsului imun. Celulele implicate în acest proces de comunicare și de reglare a activităților sintetice, ating un grad extrem de specializare structurală și funcțională. Ele aparțin seriei leucocitare a elementelor figurate ale sângelui, cele mai importante dintre acestea fiind limfocitele, sau celulele B și celulele T (fig. 1.1). Limfocitele T au fost încadrate în două categorii „helper” și „killer”, în funcție de rolul pe care acestea îl joacă în realizarea răspunsului imun
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acestora și transformarea lor în celule plasmatice, care secretă cantități masive de imunoglobuline (fig. 1.3). Alți factori coordonează activarea macrofagelor, a plachetelor sangvine și a altor elemente ale sângelui sau declanșează proliferarea celulelor stem dorminde care sunt precursorii elementelor figurate ale sângelui. Efortul coordonat al tuturor acestor molecule și tipuri celulare se finalizează cu un răspuns inflamatoriu care atacă și distruge microorganismele invadatoare și repară leziunile cauzate de acestea. S-a făcut distincția între imunitatea dobândită, ca răspuns la invadarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acțiune a sistemului imunitar, presupun sinteza și producerea unor componente ale sale, reprezentate de factori umorali - anticorpii (imunoglobulinele), complement - factori nespecifici, substanțe cu efect bactericid din umori etc., precum și de factori celulari, reprezentați de fagocite și imunocite prezente printre elementele figurate ale sângelui sau printre componentele tisulare din diferite organe. În anumite componente ale sistemului imunitar are loc o densificare celulară care poate atinge nivelul constituirii unor organe precum splina, timusul, amigdalele, ganglionii limfatici etc. denumite organe limfoide. În organizarea sistemului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celule specializate în sinteza anticorpilor, fiecare clonă de limfocite B fiind specializată pentru producerea unui anumit anticorp, care prezintă o specificitate unică de legare la antigene la nivelul situsului de combinare antigen -anticorp. Limfocitele B, ca dealtfel toate celelalte elemente figurate ale sângelui, derivă din celule stem pluripotente, care sunt produse mai întâi în ficatul fetal și în splina fetală. După nașterea organismului, toate elementele figurate ale sângelui își au originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigene la nivelul situsului de combinare antigen -anticorp. Limfocitele B, ca dealtfel toate celelalte elemente figurate ale sângelui, derivă din celule stem pluripotente, care sunt produse mai întâi în ficatul fetal și în splina fetală. După nașterea organismului, toate elementele figurate ale sângelui își au originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B mature circulante, dar neproliferative, se desfășoară în absența antigenului. La contactul cu antigenul, clona de limfocite B specifică antigenului invadator proliferează și se angajează în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
întâlnite și în alte organe ale corpului uman cum ar fi pielea și plămânii. În figura 1.10 este redată dezvoltarea limfocitelor T și B din celulele stem, la păsări și mamifere. Procesul de formare de noi celule sau elemente figurate ale sângelui poartă numele de hematopoieză. Există numeroase tipuri de asemenea elemente figurate (tabelul 1.1). Producerea de noi celule sangvine are ca punct de plecare celulele stem pluripotente (vezi fig. 1.17). Din celulele stem pluri-potente pornesc divergent două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
plămânii. În figura 1.10 este redată dezvoltarea limfocitelor T și B din celulele stem, la păsări și mamifere. Procesul de formare de noi celule sau elemente figurate ale sângelui poartă numele de hematopoieză. Există numeroase tipuri de asemenea elemente figurate (tabelul 1.1). Producerea de noi celule sangvine are ca punct de plecare celulele stem pluripotente (vezi fig. 1.17). Din celulele stem pluri-potente pornesc divergent două linii celulare stem: una pentru direcția mieloidă și cealaltă pentru direcția limfoidă. Din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
rearanjări genice diferențiate și prelucrare diferențială și probabil chiar rearanjări genomice ca urmare a instalării endociclurilor care prefațează enorma diferențiere structurală și funcțională a nucleilor diferitelor elemente figurate din sistemul limfoid. Astfel se explică polimorfismul extrem al nucleilor acestor elemente figurate, precum și apariția unor procese de segregare genomică, cu prezența unor punți sau cordoane cromatiniene (fig. 3.13), precum și apariția chiar a politeniei, pe care noi am semnalat-o în anumite cazuri, în asemenea nuclei. În locusul K, fiecare segment genic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau proposita) și care s-a transmis mendelian și X-lincat, sau este consecința unei inserții de novo a unui transpozon L1 săvârșită de timpuriu, în cursul dezvoltării ontogenetice a individului afectat, în linia de celule determinate să devină precursorii elementelor figurate ale sângelui. Cercetările efectuate de Brooks și colaboratorii (2003) au descoperit o inserție a retro-transpozonului Line 1 în gena factorului de coagulare IX, care induce hemofilie B de severitate medie, la masculii de câine. Câinii afectați de asemenea hemofilie B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
La unele județe apar două cifre și o săgeată sus-jos. Motivul este acela că pentru aceste județe s-a calculat media IPF și pentru anul 2007, iar săgeata semnifică creșterea sau scăderea acestei cifre față de 2002. Pentru județele ce au figurată o singură cifră, nu există date colectate și pentru anul 2007. 5.3. Tălmăcel și Ludoș studiu de caz Prin chestionarul și interviurile realizate pe o problematică identitară în cele două comunități studiate, am urmărit și o evaluare a problemelor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
efecte sistemice. Posibilitatea depunerii de fibrină pe marile suprafețe extracorporeale pe care le parcurge sângele în timpul CEC creează riscul de a se mobiliza diferiți emboli solizi sau gazoși. Antrenarea mecanică în sistemul de pompare are potențial de traumatizare a elementelor figurate sanguine (trombocitopenie, hemoliză). By-pass-ul cardiopulmonar (BCP) se clasifică în BCP total atunci când întreg sângele din atriul drept (AD) este deviat în aparatul de circulatie extracorporeala și BCP parțial când cea mai mare parte a sângelui este deviată în aparatul de
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
de regulă transudat, proteinele au obișnuit o concentrație de 12 g/dl, iar o concentrație mai mare trebuie să sugereze infecția, obstrucția venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari) sau o cauză pancreatică. Citologia lichidului de ascită evidențiază celule endoteliale normale și elemente figurate sanghine (valoare deosebită fiind atribuită leucocitelor). Diagnosticul diferențial (tab. 42) al ascitei cirotice se face cu mărirea de volum a abdomenului de alte cauze (tumoare uterină sau ovariană, glob vezical, obezitate extremă) și cu ascita de alte etiologii: ascita carcinomatoasă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație și de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
li-l dau și eu ascultându-le și folosindu-le la rândul meu. (cf. Tullio de Mauro, 1978:194). Problema contextului și efectelor sale asupra sensului și referinței unei unități lingvistice intervine datorită dihotomiilor între sens literal (fundamental) și sens figurat (contextual), între semnificația convențională și semnificația locutorului (P. Grice). Contextual, sensul literal și semnificația convențională, ce țin de lexic sau de limba ca sistem static, pot fi actualizate în discurs într-un mod particularizant, cu sensuri adiționale (contextuale) și semnificații
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de bază, deoarece pot fi deprinse și alte conotații) dar într-un mod indirect, analogic și sugestiv. Distincția este clasică, avându-și originea în tradiția retorică, începând cu Aristotel, dar este cunoscută, în special, sub forma distincției sens literal - sens figurat. Deși studiile de retorică tradițională impun mai multe tipuri de figuri retorice ce ilustrează întrebuințarea sensului figurat sau a nonliteralității în practica discursivă, noi vom aborda metafora ca exponent al acestei întrebuințări, copilul reușit al mariajului retoric. Metafora este inclusă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Distincția este clasică, avându-și originea în tradiția retorică, începând cu Aristotel, dar este cunoscută, în special, sub forma distincției sens literal - sens figurat. Deși studiile de retorică tradițională impun mai multe tipuri de figuri retorice ce ilustrează întrebuințarea sensului figurat sau a nonliteralității în practica discursivă, noi vom aborda metafora ca exponent al acestei întrebuințări, copilul reușit al mariajului retoric. Metafora este inclusă în clasa figurilor ce țin de sens, fiind numită și figură semantică, figură de stil sau trop
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament...; o teorie pur ornamentală a tropului, punând în evidență în cele din urmă frivolitatea unei discipline pe care Platon o situase în aceeași categorie cu <<cosmetica>>”. Deoarece „folosirea figurată a cuvintelor nu comportă nici o informație nouă”, nu rămâne decât că „tropul, neînvățându-ne nimic, are doar o funcție decorativă” (P. Ricoeur, 1984:82-83), neluându-se, astfel, în calcul funcția referențială, repusă în drepturi de întreprinderi contemporan. Chiar dacă unele lucrări
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
punctul de vedere al lui Schopenhauer; a admite totala putere educativă a mediului, ori a scriitorului, e punctul de vedere al lui Locke, concepția tabulei rasa." Ibrăileanu utilizează, în vederea concilierii celor două poziții, teoria "selecției naturale", dar într-un chip figurat. Genurile "sunt expresia literară a unor anumite temperamente intelectuale și afective", iar "aceste feluri de temperamente există desigur în orice vreme". Școlile literare se reduc și ele la temperamente (Ibrăileanu a intuit cercetările tipologice germane, după care concepte ca romantic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că noi credem că sunt adevărate; 3) A introduce în mod subtil verosimilul, opinia și probabilul cu motive bune și argumente, sugerând inferențe sau extrăgându-le ei pentru alții; 4) A sugera implicitul prin explicit; 5) A institui un sens figurat, a-l infera din cel literal, a descifra plecând de la el, utilizând pentru acest lucru figuri de stil, "povești"; 6) A utiliza un limbaj figurat și stilizat, literar; 7) A descoperi intențiile celui care vorbește sau scrie, a putea să
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-le ei pentru alții; 4) A sugera implicitul prin explicit; 5) A institui un sens figurat, a-l infera din cel literal, a descifra plecând de la el, utilizând pentru acest lucru figuri de stil, "povești"; 6) A utiliza un limbaj figurat și stilizat, literar; 7) A descoperi intențiile celui care vorbește sau scrie, a putea să dai rațiuni pentru ceea ce se spune", demonstrând varietatea înțelesurilor cu care a fost investită această disciplină de-a lungul timpului. 534 Ibidem, p. 22. 535
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îndepărtate în timp pentru că, după ce broșura de 72 de pagini intitulată “Exercitatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus” a lui William Harvey a văzut lumina tiparului (1628), concepția că hemodinamica (mișcarea prin vase a acestei suspensii de elemente figurate care este sângele) ar fi implicată în generarea leziunilor parietale vasculare nu a mai putut fi niciodată trecută cu vederea, chiar dacă, uneori, mecanismul de acțiune al hemodinamicii a fost straniu interpretat (vezi teoria Texon, 1960 care atribuia mecanismul aterogen “sucțiunii
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este pentru arteriole de 10 mmHg72. în vasele mici vâscozitatea aparentă se reduce prin acumularea axială a hematiilor cu formarea unui strat periferic de plasmă de câțiva microni grosime (unii autori amintesc chiar de capilare “plasmatice” în care proporția elementelor figurate este foarte redusă 6); deformabilitatea hematiilor deține un rol împortant în microcirculație. În capilare hematiile trec una câte una deformându-se ca urmare a marii lor flexibilități. În mod normal vâscozitatea sângelui este de 3 ori mai mare decât cea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ceea ce (funcție și de valoarea hematocritului) va genera constituirea de agregate celulare 6. Vâscozitatea poate fi definită și ca fiind raportul Dacă vâscozitatea este independentă de stressul de forfecare fluidul este considerat newtonian. În sânge 50% este reprezentat de elementele figurate, existând 1 leucocit pentru 30 de plachete și 600 de hematii, fiind astfel clar că modul de comportament reologic al sângelui este determinat de cel al globulelor roșii. Sângele este un lichid non-newtonian prin componenta sa celulară (suspensie de celule
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]