1,777 matches
-
operelor tradiției. Discontinuitatea a devenit, astfel, o valoare în sine. Patosul negativist al modernității față de tradiție sau prejudecăți se explică și prin analiza dihotomică aplicată momentului inaugural al istoriei culturii europene, reprezentat de nașterea filozofiei în Grecia antică. Până la Nietzsche, filologii și istoricii germani au văzut apariția gândirii speculative ca pe o trecere de la mythos la logos. Romantismul nu face decât să inverseze polaritatea acestui binom, astfel încât mitul este prezentat ca „vârsta de aur” a conștiinței, neîntinată de păcatul originar al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de jurnale străine, Hangerliu putea să se descurce în momente dificile, să arunce un apropo potrivit. Putea conversa onorabil cu nunțiul papal, cu un arheolog, cu un filolog și cu atât mai mult cu un militar sau un diplomat. Când nu-l ajutau cunoștințele, răscolea cronica de familie. Astfel, nunțiului papal îi spunea: "Monseniore, știi că în familia Hangerliu tradiția catolică e destul de puternică? Uite, o vară a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu ducele d'Albufera, nevastă-mea e catolică" etc. La arheologie o dădea prin numismatică sau făcea nepăsător o mărturisire uimitoare: fusese, de pildă, la Cutais, în Armenia, împreună cu familia Krupenscki, tare la curtea țaristă (tot legătură de rudenie). Pe filologi îi speria la nevoie cu limba țigănească, pe care o vorbea ca chivuțele, după care o dădea pe franțuzește. De notat că pentru Hangerliu franceza era, cu oricâte balcanisme, o limbă spontană, pe care își permitea a o întoarce în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cum arăta o asemenea universitate? În a doua jumătate a secolului XIX, când nu mai au genii de calibrul acestora, germanii continuă să uimească Europa, pe un Renan sau pe un Taine, cu o școală teribilă de istorici, lingviști sau filologi. Astăzi, de câte ori întîlnesc un intelectual neamț de la noi care vrea să plece în Germania, îl întreb: "În ce Germanie vrei să pleci? În Germania untului sau în Germania culturii?" Iar dacă îmi răspunde că în aceea a culturii, îi spun
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asta nu poate fi adevărat decât în cazul când d-ta singur vei fi voind să te depărtezi de el. Pentru că cine sunt acei ei? {EminescuOpIX 81} Uită și răspunsul în capitolele I și II ale cărticelei: primo, egoiștii de filologi, secundo: Societatea pentru cultura și literatura poporului român din Bucovina. Autorul e nedrept, de nu și ceva mai mult decât nedrept. Zice că filologii și Societatea din Bucovina au de principiu de-a se depărta de limba poporului, noi și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei? {EminescuOpIX 81} Uită și răspunsul în capitolele I și II ale cărticelei: primo, egoiștii de filologi, secundo: Societatea pentru cultura și literatura poporului român din Bucovina. Autorul e nedrept, de nu și ceva mai mult decât nedrept. Zice că filologii și Societatea din Bucovina au de principiu de-a se depărta de limba poporului, noi și lumea, din contra, pretindem a ști că tocmai ei și ea sunt aceia cari vor să rămână cu și numai pe lângă popor; și că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lumea, din contra, pretindem a ști că tocmai ei și ea sunt aceia cari vor să rămână cu și numai pe lângă popor; și că poate modul de-a rămânea pe lângă el e defectuos, nu însuși principiul în sine. Și cumcă filologii și Societatea Bucovinei voiau să rămână pe lângă popor, și cum că numai modul de a rămânea pe lângă el e ceea ce bate la ochi, dovedesc înseși esemplele ce d-sa le citează în capitolul III, adecă: limbamentu, templamentu, insusietivu, meniciune, lepturariu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ortografia ce va avea a le urma tot românul ca oblegătoarie. În fine declar cumcă părerile ce le-am emis asupra diferitelor sisteme limbistice sunt cu totul subiective și nu au pretențiunea de a controla întrucîtva lucrările vreunui sistem; nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniunile mele sunt cu totul personale și nu merită de-a turbura lucrările filologilor noștri - cari, autorități științifice, lucrează după alte considerente decât ale mele. Finesc critica asupra fondului broșurei - declarând că aș fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asupra diferitelor sisteme limbistice sunt cu totul subiective și nu au pretențiunea de a controla întrucîtva lucrările vreunui sistem; nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniunile mele sunt cu totul personale și nu merită de-a turbura lucrările filologilor noștri - cari, autorități științifice, lucrează după alte considerente decât ale mele. Finesc critica asupra fondului broșurei - declarând că aș fi putut arăta autorului ei mult mai multe neconsecințe în contra a înseși părerilor ce le stabilează; n-o fac însă, pentru că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în dreptul Bolgradului din România și că guvernul acestei țări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu știm nimic. [20 iunie 1876] FRIEDERICH DIEZ Deși cam târziu, totuși ne îndeplinim datoria de a înștiința pe cetitorii noștri despre moartea renumitului filolog al limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, și-au făcut studiile sale de literatură clasică în orașul său natal. La 1813 a luat parte ca voluntariu în războiul împrotiva francezilor, iar la 1816 îl
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
carte. În privirea limbei românești să se fi servit de Dicționarul de Buda. În privința limbei românești Diez are meritul de a fi nimicit pe cale științifică toate basmele despre originea slavă a limbei românești, precum acele erau susținute cu patimă de filologi de școală veche, slavoni, și combătute în acelaș mod nedibaci de școala veche a filologiei românești. [20 iunie 1876] SERBIA ["REPREZENTANTUL RUSIEI... Reprezentantul Rusiei și-au dat în Belgrad toate silințele ca să-l oprească pe principe de la calcarea hotarălor turcești
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Universitate, pentru semestru de iarnă 1876 - 1877, rugînduvă să binevoiți a face ca conținutul catalogului lecțiunilor să fie cunoscut, și că în Universitatea c. r. Frantz Iosef în Cernăuți se vor ținea prelegeri regulate asupra limbei și literaturei române, asupra Filologii compurative române și asupra dreptului civil francez. Primiți etc. Omenia omenie cere și cinstea cinste. Deși adresa reprodusă inventează științe nouă, precum "filologia comparativă romînă" (care poate va fi cea comparativă a limbelor romanice), deși numele M. Sale se scrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știu și la acest "cum" încetează rolul instrucției și începe acela al educației. Și aproape toate celelalte prelegeri sufăr de greșala generalității, aproape din toate nu se văd studii cu totul speciale, cari să dovedească o îndeletnicire amănunțită cu materia. Filologii clubului ar putea să se ocupe, d. ex., cu strângerea locuțiunilor și proverbelor, cu cestiunile fonologice ale limbei române, cu stabilirea nomenclaturei științifice, cu adunarea numirilor de plante, insecte și metale ș. a. E drept că aceste sunt cestiuni cari cer
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
șt? Ce înrîurire are i consonans (jot) asupra vocalelor și consoanelor cu cari se-ntîlnește? Cum se poate esplica prefacera lui d în j (putred, putrejune; veșted, vestejit). Iată câteva numai din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și cari defectele instituției breslașilor? Cum erau organizate breslele, ce puteri judecătorești aveau? Apoi vine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bune și patriotice, deși nu putem susține acelaș lucru despre scrierile sale. E destul a pomeni colaborarea la Dicționarul fantastic al Academiei, al cărui singur principiu a fost: de-a nu lăsa neschimosit nici un cuvânt românesc, pentru a arăta că filologul închinase viața minții sale unor idei rătăcite. În privirea acestui dicționar, însuși părintele canonic Cipariu au declinat onoarea de-a-l fi inspirat cumva în tendențele sale. Și filologul din Blaș a și avut drept să decline asemenea onoare, căci gramatica
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a nu lăsa neschimosit nici un cuvânt românesc, pentru a arăta că filologul închinase viața minții sale unor idei rătăcite. În privirea acestui dicționar, însuși părintele canonic Cipariu au declinat onoarea de-a-l fi inspirat cumva în tendențele sale. Și filologul din Blaș a și avut drept să decline asemenea onoare, căci gramatica sa, de sigur o lucrare foarte serioasă, n-au îndreptățit pe nimenea la clădirea babiloniei academice. [8 iunie 1877] {EminescuOpIX 393} NECROLOG ["ÎN NOAPTEA... "] În noaptea de 5
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că un popor de peste zece milioane de suflete au fost compus numai din nătângi și că n-au avut nici destul auz, nici destulă minte pentru a-și plăsmui o limbă cumsecade, a primi apoi ciudatul axiom că numai d-nii filologi sânt oameni cuminți, carii ne pot pune la cale după teorii pe care le sug între patru păreți din degetul cel mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească, care au vorbit și scris bine și într-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cale după teorii pe care le sug între patru păreți din degetul cel mic, o asemenea credință este o insultă pentru nația românească, care au vorbit și scris bine și într-un fel înainte chiar de a fi sămânță de filologi pe plaiurile Daciei lui Traian. Ramură mutată în pământ departe de trupina părințească, limba românească s-au nutrit în mediul ei nou prefăcând nutrimentul în organe specifice ale sale, și rămâind limbă romanică, precum un englez rămâne englez chiar dacă s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și pe români, dizbateri asupra limbei ș. a., destul numai că partea de căpetenie o formează studii de-o netăgăduită utilitate. Ortografia e fonetică, cu concesiile etimologice pe care le-am făcut și noi. Câțiva tineri, sătui se vede de păsereasca filologilor și a gazetarilor de dincoace și de dincolo de munți, au prins a se pune pe muncă temeinică și, înzestrați cu știință bună, o tipăresc pe aceasta în banii mărunți ai cunoștinții utilitare, și mare ne-ar fi părerea de bine
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin aceea că-i național. Esemple 1) Norma limbei scrise trebuie să fie cea care esistă obiectiv și în realitate în gura poporului de jos și a societății mai fine, iară nu fantaziile mai mult sau mai puțin ingenioase ale filologilor noștri. Așadar adevăr obiectiv și nu arbitraritate subiectivă. În acest proces de a stabili o normă pentru limba scrisă trebuie luate în considerare și acele influințe istorice cari-au resistat tendinței de espulsiune și s-au conservat în limba vie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură ar schimba impresia negativă și defavorabilă din punctul de vedere al cunoașterii istorice. Opinii și îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu”. În cunoscuta monografie a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a presiunilor pe linie de stat în ideea promovării cu orice preț a activității de colectivizare, au tradus cuvântul slavon sodăș prin termenul impus de tovarăș. Este adevărat că, sub aspect lingvistic, traducerea poate fi acceptată, având și girul prestigiosului filolog Al. Philippide, care consideră proveniența sa la noi „prin cumani, erzeși = tovarăș de pământ”, dar aserțiunea nu are și acoperire istorică, dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avut un mare număr de martori, zvonul se răspândi curând, până și la Roma, iar Tiberiu trimise să-l cheme pe Thamous. Împăratul crezu Într-atât spusele cârmaciului Încât Începu să se informeze și să facă cercetări asupra acestui Pan. Filologii de la curte, care nu erau puțini, se referiră la fiul lui Hermes și al Penelopei 1. (E) Iată prin urmare că Filip a fost crezut pe cuvânt de cei care-l Înconjurau. Unii fuseseră de față când Aimilianos, la bătrânețe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
activitate susținută concretizată prin recenzii, expoziții, consfătuiri, seri literare și prezentări de carte. Prin gama largă de activități inițiate în plan cultural, biblioteca din Oncești a reușit să atragă un număr de 230 de cititori. Biblioteca din Oncești poartă numele filologului prof. dr. Ariton Vraciu, personalitate marcantă a culturii românești, originar din Tarnița, începând cu data de 1 iunie 2003, cu prilejul lansării cărților „Tranșeele văzduhului” - autor Corneliu Groapă și „Schiță istorică și monografică a satului Tarnița” și „Nostalgii și destine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
școlii din Oncești, coordonați de către doamna directoare de atunci a școlii, d-na Lăcrămioara Prosie, în prezența unor oficialități ale județului precum domnii Brăneanu și Chiriac și din partea Asociației Scriitorilor Băcăuani - domnul Viorel Savin, a unor rude ale ilustrului filolog și a unui numeros public local, totul sub girul administrației locale, condusă de către primarul Gheorghe Baban. Biblioteca noastră se bucură de sprijinul secției de cultură a județului Bacău, în mare măsură prin colectivul de îndrumare și control coordonat de domnul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]