5,981 matches
-
J. Kurylowicz, A. Martinet, Al. Rosetti, E. Petrovici, V. Pisani, Sever Pop, L. Spitzer ș.a. Totuși, ocolind cortina de fier a cenzurii de partid, dascălii noștri de la Universitatea leningrădiană ne-au unit cu ideile și metodele creatoare ale lingvisticii și filologiei occidentale. - Vă mulțumesc pentru răspunsurile Dvs.! Interviu realizat de
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Denisa Fejes Denisa Fejes s-a născut în 1944, la Craiova. A absolvit în 1967 cursurile Universității București, Facultatea de Filologie, specialitatea principală - limba și literatură rusă. A lucrat ca redactor la Agerpres, Comisia Națională Română pentru Unesco, Centrul de difuzare a filmului București și, înaintea pensionării, la RADOR (Agenția de Presă a Societății Române de Radiodifuziune). (D.J.) Doina Jela: Evenimentul
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
mai, un Marx pogorât pe Dâmbovița! Curios să-i cunosc biografia, am dat, pe Internet, peste aceste fragmente: ,Profesor de filozofie și estetică, teoretician, autor de monografii, traducător și recunoscut specialist în filozofia și literatura rusă, Ion Ianoși a studiat filologia la Cluj-Napoca și filozofia la Sankt-Petersburg - unde avea să-și susțină de altfel și doctoratul în filozofie. Este autor a numeroase lucrări de filozofie, estetică, istorie literară, monografie și memorialistică, în care sobrietatea speculației se împletește cu generozitatea tolerantă a
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]
-
anunță că ediția critică este proiectată în 20 de volume, care vor cuprinde întreaga operă hasdeeană, restituită prin efort colectiv: ,S-a format, pentru prima oară, un colectiv de specialiști, din mai multe domenii de activitate (istorie literară, folcloristică, filosofie, filologie și istorie), care și-a asumat această sarcină temerară" (p. XLIX). Dar nu ni se spune cine sunt membrii componenți ai acestui colectiv. Era evident că nu se putea proceda altfel. Rămâne un mister de ce acest colectiv nu și-a
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
ceea ce dovedește că ne situăm în același sistem. Nedumerirea noastră însă persistă. V (5), Studii și articole literare, filosofice și culturale, în volume, ediție critică, note și comentarii de Stancu Ilin, Ed. Floarea Darurilor, 2003. Din sumar: Luca Stroici. Părintele filologiei latino-române, Filosofia portretului lui }epeș, Câteva analize literare externe, Trei ovrei, Istoria toleranței religioase în România, Originile Craiovei. Biserica sf. Dumitru, Sic cogito. Știința sufletului și articole de mai mică întindere din volumul compozit Sarcasm și ideal. Aparat critic minimal
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
în română scrieri de Jan Neruda. Și el, apreciat de N. Iorga, a participat la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Tot la îndemnul lui Jan Urban Jarnik, Jindra Husková-Flajshansová și-a ales ca specialitate româna în cadrul studiilor de filologie romanică. Primele lecții le-a luat în 1915 de la prozatorul și publicistul ardelean Horia Petra Petrescu, aflat rănit în lazaretul din aceeași Mănăstire Strahov din Praga. Va purta cu el o bogată corespondență. A călătorit frecvent în România, cunoscând o
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
Simion în cuvântînainte este o carte de excepție extrem de rară (și cu atât mai prețioasă) în cultura română, Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic (Chișinău, Editura Gunivas, 2012). Este o carte monumentală, de 584 p., elaborată de Mihai Cimpoi în cadrul Institutului de Filologie al Academiei de științe al Moldovei și al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu”, ultima insti tuție fiind creată tot de el, la Chișinău, o carte îndrăzneață, necesară, care ar fi putut fi rezul tatul unui institut de cercetare academică. Dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
HRISTOS ZIATAS s-a născut în anul 1937, în comuna Halara, regiunea Kastoria - din Grecia. La o vârstă fragedă, datorită evenimentelor războiului civil, s-a refugiat în România, unde urmează cursurile primare, gimnaziale, liceale și universitare. A absolvit Facultatea de Filologie din București, specialitatea teorie, critică literară și folclor. Un scurt timp a lucrat ca bibliograf la Biblioteca Națională. Din 1975, însă, patria lui devine exilul, purtând în inimă două doruri: unul grecesc, celălalt românesc. Activează în cadrul amplei comunități grecești din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să înceapă prin a aminti etapele carierei sale didactice. Care a început prin absolvirea Universității din Freiburg im Brisgau, după care a urmat, rând pe rând, dobândirea titlului de doctor al Universității din Marburg, apoi ocuparea postului de profesor de filologie romanică la Universitatea Tehnică din Berlin, iar între 1971 și 1998 - când s-a pensionat - la Universitatea din Heidelberg. Această trecere în revistă a unui drum semănat cu multe succese ar trece, totuși, cu vederea peste ceea ce face, mai ales
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
margini întinse dincolo de durata unei singure vieți, Călinescu supralicitează în registrul grandilocvenței trucate : ,Cu veleități pozitive, cu tendința de a reconstitui dintr-un dinte de cal un dinozaur, Hasdeu e un Al. Dumas al istoriei și un Edgar Poe al filologiei". Că exegetul intră în rezonanță cu structura temperamentală a subiectului său o demonstrează și felul în care dă unele verdicte. Cărturarul spune : Cînd inima simte, condeiul devine scurt, laconic, iute ca bătăile pulsului", iar criticul preia ecoul vibrantei aserțiuni, răsucind
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
stând lipit de sobă cu ochii Închiși parcă aud marea lovindu-se de faleză... DIN COLECȚIA „STRANGER SECRET FILES” Pentru Revista „Destine literare” trimis de Cătălina Stroe Canada Născut În România, ADRIAN GEORGE SĂHLEAN deține diploma de Master's În filologie engleză și spaniolă (București, 1975) și psihanaliza (Boston, 1995). În 2002 obține certificarea clinica de psihanalist, terminându-și În prezent doctoratul. Dl. Săhlean este autorul a trei volume de traduceri de poezie În engleză și a unor eseuri de traducere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
vremii, engleza a avut mai mult de suferit decât franceza (cu tradiție culturală mult mai importantă pentru români) sau germana (datorită existenței minorităților etnice). Aproape toate traducerile eminesciene În engleză din această perioadă aparțin de aceea profesorilor din facultățile de filologie: Petru Grimm și Leon Levitki (anii '60), apoi Andrei Bantas și Ana Cartianu (anii '70), excepția de la „academic” făcând-o tânărul Corneliu M. Popescu (mort la numai 19 ani la cutremurul din „77). Menționez și faptul că toate sunt făcute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
două decenii, aceeași abordare de principiu avea să o aibă și britanica Brenda Walker (1990). Prin contrast, variantele românilor amintiți au avut (conștient sau nu) veleități literare neconvingătoare În acest rol. (Judecata e retroactiva, căci la vremea respectivă - student la filologie dar fără experiență printre vorbitorii nativi - nu realizam acest lucru!). Din lăudabila intenție de a nu-l văduvi pe poet de muzicalitatea rimei din original, În toate variantele românești sensurile sunt sacrificate de dragul rimei, „soluțiile” fiind ades nepoetice sau naive
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
politic și m-am stabilit definitiv aici. Se spune că generația tânără nu are modele. Și tind să cred ca este așa. Care au fost modelele dvs. ? M-am format, ca lingvist, în România. Am fost asistent la Facultatea de Filologie din București (Catedra de Istorie a limbii române) și am ținut seminarii de dialectologie, gramatică istorică și limbă română contemporană, între 1963-1970 și apoi între 1975 și mai 1976. Modele, din punct de vedere științific, mi-au fost profesorii Al.
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
e interesat de soarta timbrelor de pe scrisori pe care le-ar păstra pentru colecția sa filatelică. Pavel nu ar putea să i le returneze pe ale lui? M-a interesat corespondența cu Ștefan Stoenescu, marele anglist, fostul meu coleg de la Filologie, refugiat în America. Vine cu date despre „generația noastră pierdută”, comparabilă ca destin cu aceea numită astfel de americana Gertrude Stein, îndată după Primul Război Mondial. Pe Pavel îl cunoscuse pe vremea când acesta făcea figurație la Teatrul Nottara, întruchipând
Epistolierii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4006_a_5331]
-
un best-seller și în România. Olargă deschidere către diferite genuri literare are și Lidija Dimkovska, poetă, traducătoare, eseistă, prozatoare, editoare macedoneană, n. 1971 la Skopje, cunoscută în România mai ales pentru traducerile din literatură română (e, de altfel, doctor în filologie al Universității București), trăind în prezent la Ljubliana. Lidija Dimkovska mizează și ea pe confruntarea Orient- Occident, dar stilul ei aspru, realist (apropiat de modul cum se scrie poezia de limbă germană), percepe mai degrabă granițele spațiale și administrative, dificultatea
„Poate există suflet turc“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3076_a_4401]
-
probat. Pentru noi toți, primul Ioan Es. Pop era acela din 1994. N-am fi bănuit relativitatea acestui primat. E curios cu câtă lejeritate tratăm astăzi, în cazul autorilor pe care-i prețuim ceea ce în buna și vechea tradiție a filologiei ținea de informație. Exemplul acesta, legat de Ioan Es. Pop, e cât se poate de elocvent. S-au scris zeci, poate sute, de studii și articole despre el, dar niciodată chestiunea concretă a debutului n-a fost elucidată. A rămas
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
un poet familiar, urmărit constant încă de când i-am întâlnit prima dată numele sub un grupaj de poeme în „Steaua”, revistă în care debutase în urmă cu peste cinci decenii. Era în anul când eu devenisem student la Facultatea de Filologie din Cluj, iar el o absolvise și se stabilise la Oradea. Astfel, spre mâhnirea mea, posibilitatea de a ne cunoaște personal s-a amânat câteva luni până la un popas al său în urbea studenției. Aceia care îl cunoscuseră, unii colegi
Consecvența cu sine a poetului by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/3851_a_5176]
-
a adus consacrarea. Au urmat povestirile, poeziile, piesele de teatru Iarba de fier și Iasomia. Piesele i s-au jucat pe câteva scene din Europa. A avut noroc cu doi traducători de excepție în limba franceză, Gita Grinberga, absolventă de filologie germană și franceză (care a tradus și Janis Ezerins) și Henri Manantaud, doctor în știința limbajului și șeful Catedrei de Studii letone la Paris. Acum ce face, o întreb, din ce trăiește? Nu trăiesc, zice, exist. Câteodată oamenii mă citesc
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
cea italiană, civilizația sentimentelor creștine, altruismul ca normă de conviețuire, o anumită perseverență studioasă, ținuta demnă și inteligența, poate un farmec al omului, i-au asigurat o carieră împlinită, chiar dacă nu neaparat spectaculoasă, la Roma. În 1942 e laureat, în filologie romanică, al Facultății de Litere, din Roma, cu lucrarea "I cantari di Tristano". "Enciclopedia exilului literar românesc"a lui Florin Manolescu, sau comprehensivul studiu al lui Roberto Scagno, "Fra oblio e memoria....", oferă datele necesare, completate de noi cu informații
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
Milano. Este invitat de Antonio Banfi. }ine cursuri și la Facultatea de litere din Roma, iar în 1964 este "incaricato" de Limba și literatura română, tot atunci predă la Facultatea de Magistero, Roma. În 1968, devine asistent la catedra de Filologie romanică a lui Ruggero M.Ruggeri, de la Universitatea romană. Cursul lui de literatură modernă română, dedicat poeziei din Novecento, secolul al XX-lea, va deveni o bună inițiere în lirica românească interbelică. Se va aduna într-o carte, completat cu
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
istoria poeziei modernismului românesc, lucrare armată de un sistem axiologic solid, cu contraforți etici. în 1961 are luată docența la Universitatea romană, dar e și funcționar de stat. Anul 1972 e unul de vârf, deci, cum aminteam, asistent titular de filologie romanică, la Facultatea de Magistero a Universității romane. Dar are ore și la la Liceul "Vergilio", liceu clasic, unde suplinește orele de literatură. Invitat la Milano, de eminentul Francesco Flora, pe a cărui istorie a literaturii au poposit generații de
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
cu finanțare de la bugetul de stat. În vederea completării schemei cu personal, I.E.R. scoate la concurs, în condițiile legii, mai multe zeci de posturi vacante. Acestea sunt următoarele: Direcția Coordonare Traduceri - expert (traducător/revizor lingvist) - 10 posturi (studii superioare de specialitate - filologie, limbi străine, litere, traductologie etc.; cunoaștere aprofundată a limbilor engleză și franceză; cunoaștere aprofundată a limbii române; minimum doi ani de experiență ca traducător de texte legislative sau tehnice; capacitatea de a traduce legislația U.E. la cele mai înalte standarde
Agenda2005-31-05-bursa muncii () [Corola-journal/Journalistic/284001_a_285330]
-
fost repartizați, dosarele de înscriere. Pentru aceasta repartizare au rămas locuri la următoarele unități: Colegiul Național Bănățean, specializarea matematică-informatică (bilingv limba germană) - 4 locuri, Colegiul Național „C. Brediceanu” Lugoj, științe ale naturii (germană) - 14 locuri, Liceul Teoretic „J. L. Calderon”, filologie (franceză) - 10 locuri, matematică-informatică (franceză) - 1 loc, Liceul Teoretic „B. Bartok”, servicii (maghiară) - 16 locuri, matematică-informatică (maghiară) - 6 locuri, științe sociale (maghiară) - 19 locuri, Liceul Teoretic „N. Lenau”, profil teoretic real (germană) - 16 locuri, Liceul Teoretic „D. Obradovici”, matematică-informatică (sârbă
Agenda2005-31-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284021_a_285350]
-
locuri, matematică-informatică (franceză) - 1 loc, Liceul Teoretic „B. Bartok”, servicii (maghiară) - 16 locuri, matematică-informatică (maghiară) - 6 locuri, științe sociale (maghiară) - 19 locuri, Liceul Teoretic „N. Lenau”, profil teoretic real (germană) - 16 locuri, Liceul Teoretic „D. Obradovici”, matematică-informatică (sârbă) - 15 locuri, filologie (sârbă) - 20 de locuri, Liceul Teoretic Buziaș, științe ale naturii - 17 locuri, Liceul „Al. Mocioni” Ciacova, științe ale naturii - 24 de locuri, filologie - 8 locuri, Liceul Teoretic Gătaia, matematică-informatică - 14 locuri, filologie - 6 locuri, Liceul Teoretic Periam, matematică-informatică - 4 locuri
Agenda2005-31-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284021_a_285350]