6,294 matches
-
mai mare păcat al prozei lui Ecovoiu îl constituie eseismul. Nu-i greu de observat că, fascinat de propria idee centrală (un părinte pe urma „urmașilor” săi virtuali), prozatorul o întoarce pe toate părțile, fără prea multe consecințe narative. Distincții filozofice, lecții de etică ținute de Thomas nu atât studenților, cât sie însuși, ample trimiteri livrești, împânzesc textul până la saturație. Romanul mustește de referințe mitologice sau biblice atât de transparente, încât pot fi doar cu greu luate în serios. Eroul central
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
epistolar. Anna îi scria lui Bălănică câteva scrisori pe săptămână povestindu-i cu amănunte din viața ei. Aproape zilnic soseau în intr. Staropimen scrisori de la el, pline de dragoste și tandrețe, încât ea nu le putea citi fără lacrimi. „Minunate, filozofice, profunde scrisori -, își amintea Anna. - Le citeam prima dată cu dicționarul, iar după zece citiri le știam pe dinafară.” Aceste scrisori au devenit pentru ea o trebuință, ca o înghițitură de apă în pustiu, dar ea nici nu se căznea
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
căi sunt considerate eschive din fața catastrofei. Nici o clipă Améry nu-și mută discuția pe plan religios, eseul său fiind o înșurubare speculativă într-o obsesie de tip orizontal: senectutea e o dramă psihică pe care o poți trata cel mult filozofic, dar în nici un caz teologic. Căci după bătrînețe vine moartea și după moarte nu mai vine nimic. Sub acest unghi, considerațiile lui Améry culminează în deprimare lucie. Cui îi lipsește bolta transcendentă, adică posibilitatea de a-și cufunda declinul în
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
într-un hotel din Salzburg, nu mai înainte de a scrie o carte despre sinucidere (Despre sinucidere. Discurs despre moartea liber aleasă). Să-i recunoaștem deci continuitatea gîndului cu fapta: intuind că atrocitatea bătrîneții nu poate fi micșorată prin nici un tertip filozofic, autorul a ales singura soluție plauzibilă din punctul lui de vedere: și-a pus capăt zilelor printr-un act voluntar de suicid, pe care mai întîi și l-a argumentat rațional. Eseul lui Améry nu poate fi gustat decît de
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
Teza de doctorat a lui Radu Drăgan este o astfel de incursiune în obscurități încărcate cu delicii ezoterice. La prima vedere, tema n-are nimic alchimic în ea: spațiul. Ce găsim însă în volum e prelucrarea ezoterică a unei teme filozofice. Așadar, peste o problemă speculativă se lasă un ochi alchimic, autorii asupra cărora se oprește exegetul nefiind de găsit într-o istorie a filozofiei tradiționale: Heinrich Khunrath, Daniel Stolcius, Raymond Lulle, Robert Fludd, Tycho Brahe, Michael Maier, David Planiscampy sau
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
sfîșiat, potopul greu al apelor cerești.” (Singur). Ajuns în punctul cel mai înalt al urcușului, acolo unde a întîlnit în sfirșit singurătatea, Hogaș găsește cadența frastică potrivită. Sintaxa de largă viziune învăluie totul, facînd ca lexicul, ornamentele de stil, considerațiile filozofice să treacă din fericire pe planul al doilea; observăm alegerea atentă a termenilor, alternarea între neologisme și regionalisme, mania epitetelor duble sau triple, dar stridențele trec parcă neobservate: volutele sintactice înfășoară cuvintele și doar ele rămîn în memoria cititorului, înțelegem
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Citindu-l, ai crede că vorbește un Catona, că auzi pe un Socrate, că vezi pe un Brutus. Dezamăgește-te! Ziaristul nostru, el însuși e înoroiat în vițiuri, e scăldat în corupțiune, e înecat în abisuri!”ii După care remarcă filozofic că publicistul pretinde altora să fie buni, fără ca să i se pretindă și lui același lucru. Ce-i drept, la oamenii simpli, fără studii, titlul de gazetar impune, iar gazetele sunt noile „evanghelii”, care, chiar fără voia lor și crezând
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
la încercare. „Există un milion de feluri de-a face poezie - spunea Mihai Ursachi într-unul din memorabilele sale eseuri - Poezia însăși nu poate fi ajunsă decît pe o singură cale”, căci „ea e un lucru mai profund și mai filozofic decît istoria. Unicatele cristalizează lent în adîncuri și fiecare din ele poartă enigma strălucitoare a Vieții în Univers...”. „Artistul nu este un producător obișnuit, ci un creator, deși rezultatul creației sale este destinat, ca și cel al producției, consumului social
Mihai Ursachi și enigmele receptării sale postume by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5538_a_6863]
-
în lume. Iar drept corolar al acestora, asistăm, într-un amestec de indiferență și neputință, la revenirea în forță a celor două molime istorice, comunismul și fascisto-nazismul, care au desfigurat lumea în secolul al douăzecilea. Introducerea cărții e un eseu filozofic, intitulat The World We Have Lost („Lumea pe care am pierdut-o”) și poate fi considerat, într-un anume sens, un fel de pretestament al istoricului și intelectualului angajat, conștient a fi fost martorul și, parțial, cronicarul unei lumi. Drept urmare
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
asemenea chiasme savante, autoarei i-a fost greu să renunțe la una din virtuți în favoarea celeilalte, mai ales atunci cînd a avut sarcina scrierii unei teze de doctorat, drept care le-a adunat pe amîndouă sub bolta unei teme cu valență filozofică: mania autoreferențialității în pictură și în literatură. Raluca Dună nu spune „manie” și nici „autoreferenț ialitate“, ci spune „reprezentări auctoriale“, adică moduri prin care autorii vorbesc despre ei înșiși prin mijlocirea artei în care excelează. Dar dacă lăsăm deoparte alura
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
stihie dubioasă a cărui principală grijă e să nu fie detronat de puhoaiele hominide. Și atunci cum să te rogi unui Dumnezeu care fuge de tine, luîndu-și toate măsurile ca să te păcălească? În al doilea rînd, Blaga împărtășește prejudecata tipic filozofică că scopul suprem al omului e cunoașterea. Fals: nu trăim ca să cunoaștem, ci ca să ne împlinim, iar împlinirea în sens creștin e totuna cu mîntuirea. Cea mai profundă nevoie a omului nu e nici biologică și nici cognitivă, ci de
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
e punct de mijloc menit a-i aduce laolaltă. Filozoful construiește teorii din proprie imaginație, pe cînd teologul se bizuie pe o teorie pe care o consideră de origine nonumană. Singura deosebire e de aderență numerică: în vreme ce într-un sistem filozofic nu crede decît autorul, în doctrina creștină cred cîteva miliarde. În încheiere, nu-ți rămîne decît să-ți dorești ca Blaga să fie citit azi cu aceeași acribie cu care Stăniloae, în deceniul V al secolului trecut (ediția princeps a
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
pastișizări, cu condiția să fi ajuns la propriile obișnuințe de limbă. Viorel Chițea nu e liber fiindcă nu are o limbă a lui, ci acel jargon clasic al celor 100 de concepte ce formează fondul principal de cuvinte ale terminologiei filozofice. Pe ele autorul le mînuiește după un ritual dialectic în cursul căruia pașii ceremoniei hegeliene joacă un rol precumpănitor. Viorel Chițea a învățat foarte bine lecția pendulării dialectice. Știe că în orice problemă trebuie să fixezi laturile extreme și apoi
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Polirom, 2012. „Legile eterne ale politicii, economiei, diplomației“ Între cele trei mari arii de civilizație filozofica, alături de islam și de gândirea chineză, tradițiile filozofice indiene rămân extrem de actuale și interesante mai ales prin ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Polirom, 2012. „Legile eterne ale politicii, economiei, diplomației“ Între cele trei mari arii de civilizație filozofica, alături de islam și de gândirea chineză, tradițiile filozofice indiene rămân extrem de actuale și interesante mai ales prin ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
trebuie să ne bucurăm de fiecare clipă bună a vieții. „Ecleziastul conține ... una dintre cele mai radicale afirmări ale bucuriei de a fi în lume” (subl. lui Creția). Măiestria de filolog a lui Petru Creția, ca și adîncimea interpretării sale filozofice se dezvăluie pe deplin în amplul comentariu la Cartea lui Iov. Creția formulează ipoteza după care în acest text sunt două straturi, datînd din epoci diferite, chiar dacă sunt reunite de un același autor anonim din secolul al VI-lea î
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
toate scenele amuzante cu care este presărată, Amorțire este o carte serioasă, cu un final trist, doar că nimeni nu face caz de această tristețe, nici personajele, nici scriitorul. Florin Lăzărescu nu servește cititorilor, aici ori în alte părți, meditații filozofice - „filozofia”, pentru el, e undeva, printre rânduri, în spatele ochilor speriați ai Valeriei, atunci când în mintea ei se instalează întunericul.
Printre rânduri by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3317_a_4642]
-
nu numai pentru el) e un fapt oarecum exotic. E, probabil, motivul pentru care comentatorii poeziei acestuia au omis de fiecare dată să vorbească despre dimensiunea ei speculativă (folosesc acest termen pentru a evita confuzia cu ceea ce se cheamă dimensiunea filozofică a poeziei), preferând să găsească echivalențe cu autori de facturi dintre cele mai diverse (de la deja citatul Rimbaud până la Benn, Kavafis, Stelaru, Angela Marinescu sau Ileana Mălăncioiu). Fără ca poetul să fie cumva un dogmatic, relația lui Mureșan cu lumea e
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
prestidigitatori). Este o luciditate fertilă în poezia aceasta: o concentrare a atenției articulată, cu trecerea anilor, în profesiune de credință: când poemul este gândit, scris, rescris la nesfârșit - nu refren, ci pulsație. Este o cunoaștere care acoperă, deopotrivă, poeticul și filozoficul, în punctul lor de întrepătrundere numit prezență - indisociabilă de tăcere, de revelație, de transcendent sau indicibil.” Știută pe de rost de unii dintre admiratorii lui Ion Mureșan, Cartea de iarnă reintră, așadar, astăzi în circuit pe calea regală: însoțită de
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
de pe individ pe comunitate. Tradiționalul sondaj al revistei „Prospect” confirmă, în anul 2013, ceea ce se știa de mai mulți ani: că intelectualii cei mai influenți nu mai provin din zona creației artistice. Nu romancierii, poeții, eseiștii ori creatorii de sisteme filozofice sunt cei admirați, ci oamenii de știință mascați, adeseori, în showmeni sau clauni capabili să „amuze” masele. Exemplul cel mai la îndemână e cel al lui Richard Dawkins, biologul evoluționist, care nu se dă în lături să apară în seria
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
atentă în egală măsură la dimensiunea senzual-senzorială a lumii și la cea semnificativă” („Vidul de fundamente și deriva postmodernității”). Pe urmele lui Baudrillard, citat de altfel în carte, eseistul Gheorghe Crăciun întreprinde - la jumătatea drumului dintre eseu personal și eseu filozofic, dintre proza de idei abstractă și exemplul concret - o critică a societății de consum capitaliste și, mai larg, a postmodernității, văzute - aceasta din urmă - ca o epocă a contingenței, a diseminării, a suprafețelor sau a „simulacrelor” (cu termenul lui Baudrillard
Despre viciile lumii postmoderne by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3516_a_4841]
-
fii ai lui Osiris, Anubis și Macedon, acesta din urmă purtând o piele de lup: „...iar pe fiul său Macedon, Osiris l-a făcut rege al țării care de atunci i se spune Macedonia”. Evhemer de Messina, discipol al școlii filozofice din Cirenaica, un bărbat de o vastă erudiție, care a trăit pe la anul 316 Î.H, ne spune În istoria sa sacră Hera anagrafi despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci), scyți, ocheaniți și
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
a precizat Traian Ungureanu, potrivit Mediafax. El a arătat că "beneficiarul", adică Theodor Paleologu, are doar obligația "de a prezenta cuponul la intrare și de a se abține 10 minute de la bancuri puerile", subliniind că " Prima prelegere pleacă de la întrebarea filozofică: dacă tăceam ce și în ce rămâneam?".
Traian Ungureanu, generos, îi propune lui Paleologu o superofertă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37160_a_38485]
-
de dans, fără rost, cu o simbolică ieftină și mai ales cu o coregrafie incredibil de inestetică, ca să nu spun urâtă (Mălina Andrei). Per total, impresia este a unui spectacol curat, luminos, antrenant, dar căruia îi lipsesc densitatea, dimensiunea adâncă, filozofică. E o piesuță „cu un final neașteptat”.
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
împrejurările ascensiunii sale la tron - avea o străbunică cu numele "d'Astorg"4, pe linia bunicii sale paterne născute Murat. D.Drăghicescu a fost un gânditor redescoperit în ultimele două decenii: de la editarea volumului Ontologia umană, care cuprinde scrierile sale filozofice apărute în franceză la Paris, înaintea Primului Război Mondial și până la Din psihologia poporului român, a cărei republicare la Editura Historia se află astăzi în librării. Revenirea lui în actualitate se datorează actualității chestiunilor atinse de acest gânditor plurivalent, pentru care etnopsihologia
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]