1,204 matches
-
ar fi fost și frică să le atingi, de parcă ai fi putut să le zgârii cu un gest nepotrivit. Purta o rochie neagră, scurtă, fixă pe corp, ce-i punea în evidență trăsăturile senzuale, șoldurile ferme și talia atât de fină, aproape ca a unei copile, iar mărimea sânilor, nici prea mici, dar nici prea mari, ca să fie vulgari, era atât de potrivită, de parcă ar fi fost desenată de-a dreptul. Mersul ei felin făcea inima lui Cristi să bată în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în mâna ta grosolană. Nici dacă v-aș pune să desenați formele unei femei ideale nu v-ar ieși, v-ar depăși imaginația. Șoldurile savuroase și talia ca a unui copil, picioarele lungi și catifelate, cu o piele nemaivăzut de fină, toată netedă, strălucitoare și brună. Sânii goi, ca niște foi de plăcintă crudă umplute cu ce dulcețuri vă poftesc inimile. Dar dincolo de toate acestea, aș putea continua la nesfârșit, Zaraza avea un defect. Degetele mici de la picioare îi erau lipite
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o seară, mi-a făcut reproșul „de a-l fi ales pe altul!”. Se referea, cred, la prietenia cu Nicolae Manolescu și e drept că ei doi nu se aflau În raporturi foarte bune. Firi total diferite, Raicu, evreu de fină rasă venind din Moldova, iar Manolescu, olteano-ardelean - Râmnic și Sibiu!, cu cariere sociale extrem de diferite, aproape antagonice, Manolescu, cu vreo cinci-șase ani mai tânăr, având avantajul de a fi intrat mai târziu În literatura activă, fiind scutit de avatarurile, „fanatismele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
termen peiorativ, țiganii insistă acum să fie numiți romi (așa cum Își spun ei Înșiși). Iar rom seamănă neplăcut de bine cu român (deși cele două cuvinte au origini cu totul diferite). Cum să facă un străin o distincție atât de fină? Care e deosebirea dintre un rom din România și un român din România? Partea amuzantă a lucrurilor este că În vremea lui Ceaușescu — din misterioase motive naționaliste — românii s-au bătut pentru ca În engleză să nu se mai spună Rumania
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la directa descendență creatoare a poeților nemți ce publică după război, mai aproape de un Brecht, de un Gotfried Benn.Ă Oare amicii noștri „universitari” care au emigrat în spații culturale occidentale ne „uită” acolo, după ce „aici” ne consacraseră studii de fină și perspicace analiză a temelor și a viziunii, dintr-un, să zicem, tropism cultural, rușinându-se de „rudele sărace” rămase în țară? Să fie atunci adevărat ce clamează unii tineri de azi, în România, cerând o nouă ierarhie de valori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prăvălie, se întâlnește Românul cu doi prieteni.. A cumpărat omul o pălărie, deci trebue să dee adălmaș. Bun. Hai înnapoi, să bem adălmașul la d. Strul. Intră la d. Strul, cer o jumătate de ocă de rachiu și cinstesc. Ține, fine; na, cumătre; sughiț bun la cumătra. Și cum vorbeau mai înfierbântați și cum badea Dinu se tot uita cu mândrie la pălărie, iată și jupânul. "A! Bade Costache, ți-ai luat pălărie... Și bei și adălmașul... Da mie ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nopții am ajuns în Baea. Și ne-am despărțit pe șesul dintre Toader a Rariței și V.Ștefănescu. Ei au plecat spre Primărie și noi spre Bogata. Și la despărțire nașa Maria Stoleriu a strigat: "Fine să ai grijă de fina, să te porți frumos cu ea ! și nu știu ce a mai zis că nu s-a auzit. Am venit pe la crâșma din Bogata, unde era mama mea vânzătoare. Și și-a văzut nora, și așa noaptea cum era, tare i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu-s proastă ". Și în primăvara 1911, am fost chemat să dau definitivatu la Iași. Și a mers și ea la Iași cu mine. Și când am trecut prin Baea nașii noștrii dragi ne-au întrebat: Da bine, merge și fina la Iași?". Și eu am răspuns: "Merge, că de ce m-am însurat, să-mi ajute și ea acolo măcar cât de cât." În Iași era un frate al soacră-mea bădia Matachi Florescu. Și în ziua de 10 mai 1911
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
comună a lor și a părinților de a le fi nași. De la Părinții mei moștenisem credința că cererile de nași de botez și de căsătorie nu trebuie să fie refuzate, atât Botezul cât și Cununia făcând parte din Sfintele Taine. Fina Maria Zaharia și finuții Dana și Mihai, În grădina noastră (2004) Am discutat cu Milly și am acceptat să-i primim În casa noastră. Leam cunoscut familiile și Într un timp relativ scurt am devenit foarte apropiați, mai ales de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Opera lui Mihai Eminescu ar putea concura La poésie de Stéphane Mallarmé; în schimba, monografia Gustave Flaubert e net superioară volumului despre Creangă. [...] Nici argumentul cantității nu valorează mai mult: căci condensata Istorie a lui Thibaudet respiră da capo al fine la o altitudine pe care Istoria lui Călinescu nu reușește să o atingă decât cu mari intermitențe (datorate citatelor uneori excesive sau amănuntelor biografice de o relevanță critică adeseori îndoielnică)". Or, dacă așa stau lucrurile cu Călinescu, atunci despre ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
umărul stâng și cocoșul de luptă la subțioara dreaptă! Dicționarele de expresii cubaneze au la acest capitol un material bogat, de la "a se purta ca un cocoș'', "a se da cocoș'', "a ti te cuidan mas que a un gallo fino'' ești îngrijit mai ceva decât un cocoș de lupte'', "no hay mas amigo que un peso ni mas diversion que un gallo'' nu există prieten mai bun decât un peso nici distracție mai pe cinste decât un cocoș"!... Un document
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
60 la Santa Clara...). Prohibițiile aveau să fie ridicate în 1909 de președintele José Miguel Gomez, din dorința de a-și atrage masele populare. Acesta a făcut chiar și un gest "politic'', în calitate de șef al Partidului Liberal adoptând un "gallo fino'' un cocoș de luptă, ca emblemă! Luptele de cocoși și creșterea cocoșilor de rasă au continuat să fie o bună afacere în Cuba chiar și în perioada celui de al II-lea Război Mondial, afirmându-se că la terminarea acestuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de demisia lui Ionel și venirea lui Take Ionescu la minister, lucru pe care nu-l puteam crede; că nenumărate avioane bombardau Ber linul; că ofițerii germani primeau de acasă știri așa de rele, încât leșinau la masa mess-ului; în fine, exagerațiuni din care nu primeam decât jumătate, dar care destăinuiau dorințele publicului și atmosfera ce începuse să se formeze în mediul vrăjmașului. poliția la bucurești Soldatul lui Scheibl, șeful poliției internaților, spusese d-nei Cri văț, plângând: „Deutschland ist kaput“. Noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele trei concerte de Bach cu trei piane - însoțite de quartet de coarde. Elevele Leriei cele mai bune, bucăți cu 4 voci, duete; Georgescu ca violoncelist. În fine, elemente de primă ordine. Casa se înfățișa foarte bine, toate saloanele nu formau decât o singură sală de la seră până la biliard, bărbatul meu era încântat, căci dânsul ținuse să aibă o casă mare și frumos mobilată. Totul contribuia pentru a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Gene A., Florentine Politics and Society, 1343-1378, Princeton University Press, Princeton, 1962, pp. 187-193. ---, The Civic World of Early Renaissance Florence, Princeton University Press, Princeton, 1977, pp. 472-507. Buonaccorsi, Biagio, "Sunmario di cose seguite da dì 6 di giugnio 1498 fino a dì X di settembre 1508", în Niccolò Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, vol. I-IV, Fredi Chiappelli (ed.), Laterza, Bari, 1971-1985, I, p. 640. Buselli, Franco, Documenti sulla edificazione della fortezza di Sarzana (1487-1492), Canale, Sarzana, 1970. Cardini
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dunker & Humblot, Leipzig, 1910. Tabacco, Giovanni, "Sulla distinzione fra vicariato politico e giuridico del sacro impero", în Bollettino storico-bibliografico subalpino, 46 (1948), pp. 31-71. Tabarelli, G. M., I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e trasformazione del palazzo pubblico în Italia fino al secolo XVI, Busto Arsizio, Bramante, 1978. Tenenti, Alberto, Stato: un'idea, una logică. Dal comune italiano all'assolutismo francese, Îl Mulino, Bologna, 1987. Tigri, Giuseppe, Intorno al Palazzo pretorio o del Podestà di Pistoia. Memoria storica, Bracali, Pistoia, 1848
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
compensație suplimentară din variate taxe pe care le colecta prin serviciul administrativ care îi cădea în sarcina. 53 Un caz interesant în ASF, PR, 190, fols. 61r-v. 54 Biagio Buonaccorsi, "Sunmario di cose seguite da dì 6 di giugnio 1498 fino a dì X di settembre 1508", în Niccolò Machiavelli, Legazioni. Commissarie. Scritti di governo, vol. I-IV, Fredi Chiappelli (ed.), Laterza, Bari, 1971-1985, I, p. 640; și, de asemenea, Niccolò Machiavelli, Discorsi sopra la prima deca di Tito Livio, III
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 141-152. Despre palate în general, vezi: Niccolò Rodolico și Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962; G. M. Tabarelli, I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e trasformazione del palazzo pubblico în Italia fino al secolo XVI, Busto Arsizio, Bramante, 1978; și lucrarea fundamentală a lui Jürgen Paul, Die mittelalterlichen Kommunalpaläste în Italien, diss., Freiburg i. B., 1963. Despre folosirea uneori extravaganța a blazoanelor de familie de către florentini, vezi: F. W. Kent, Household and
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fost suficiente voleibalistelor pregătite de Florin Grapă și Melu Manta pentru a-și trece în cont o nouă victorie, în fața unui adversar din a doua jumătate a ierarhiei primei ligi. Dacă în primul set, băcăuancele au condus da capo al fine și au câștigat la 19, cel de-al doilea set a fost controlat de mureșence în prima parte, până la 10-11, după care, odată cu intrarea Nikolinei Kovacic lucrurile au revenit la normal, iar băcăuancele au câștigat la 20, după ce au avut
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
au câștigat la 19. În cel de-al doilea set,clujencele au început furtunos, au condus cu 5-3, dar elevele lui Florin Grapă au revenit și au câștigat categoric, 25-14. În fine, ultimul set a fost controlat da capo al fine de gazde (4-2, 8-4, 16 11, 19-14), care au finalizat partida cu un 25 18. De la gazde a lipsit libero-ul Manu, suplinită de Kovacic, Purice a fost în mare formă, iar mezina Pasnicu a avut o evoluție notabilă. ȘTIINȚA
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
primul set, conducând cu 4 2, băcăuancele au cedat inițiativa treptat, gălățencele au preluat conducerea cu 9-8, s-au desprins apoi puțin câte puțin și au câștigat la 19. Cel de-al doilea set a fost controlat da capo al fine de elevele lui Zoran Terzic: 8-2, 15-5, 21-13 și 25-17. Ultimul set al meciului a fost și cel mai echilibrat, deși campioanele au condus cu 6-1. Știința a revenit până la 15-14, a luat chiar conducerea cu 20-18, dar a cedat
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
politice multe forme și fisuri în care să se strecoare. Așadar vom argumenta că o analiză a corupției politice doar în cadrul structurii statului-națiune nu mai este plauzibilă. În plus, linia dintre ceea ce este sau nu corupt poate fi atât de fină, încât să nu poată fi percepută nici măcar de cei implicați. Acolo unde, dimpotrivă, corupția este clară, este adesea imposibil de deosebit politicul de alte forme de corupție. O cleptocrație 1 ca cea a lui Mobutu în Zair, de exemplu, nu
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
lui, al treilea musafir din acea zi și, după câte mi-am dat seama, dumnealui se cinstise în sănătatea vizitatorilor. Puțin euforic, m-a condus spre un umbrar răcoros unde se aflau o masă și taburete pentru gazdă și oaspeți. Fina, dăscăliță și ea, pensionară, a predat matematica pe care acum o folosește doar la număratul păsărilor, ouălor, firelor de răsad și al paharelor cu care soțul își potolește ocazional arșița interioară. Casa bătrânească în care fina mea s-a născut
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru gazdă și oaspeți. Fina, dăscăliță și ea, pensionară, a predat matematica pe care acum o folosește doar la număratul păsărilor, ouălor, firelor de răsad și al paharelor cu care soțul își potolește ocazional arșița interioară. Casa bătrânească în care fina mea s-a născut și a crescut a căpătat o înfățișare tinerească după ce proaspeții pensionari au părăsit orașul și s-au mutat în ea, coborând pe pământ, după exprimarea lor. Au investit o sumă frumușică pentru mobila trebuitoare celor două
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
arșiței. Nu iese din vizuina lui decât atunci când îl răzbește foamea ori setea. La trecerea pe lângă stabilimentul păsărilor, întins pe o suprafață cam cât acorda ceapeul tinerelor familii pentru construcția caselor, curcile au început să glăsuiască agitate, pe limba lor. Fina, fiind aceea care le hrănește și le bibilește, mi-a explicat că reacția lor gălăgioasă semnalează prezența unei persoane străine în apropierea lor. Și ea, dacă se duce îmbrăcată altfel decât de obicei, curcuțele emit aceleași semnale. Cele trei pisici
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]