3,199 matches
-
Civilă". În 1939, finlandezii au refuzat să dea curs pretențiilor teritoriale exagerate ale sovieticilor, aceștia dorindu-și controlul total asupra Golfului Finic. Războiul ce a urmat, în iarna 1939-1940, a adus în prim-planul evenimentelor mondiale rezistența miraculoasă a armatei finlandeze, cu o aviație învechită și o flotă practic inexistentă, în fața mașinăriei de război sovietice. Rezistența s-a organizat îndeosebi pe linia Mannerheim, unde soldații pe schiuri ai finlandezilor au obținut victorii istorice. O națiune infimă rezista în fața unui colos agresiv
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Franței și Angliei, aceasta ar fi adus automat puterile occidentale în stare de beligeranță cu Uniunea Sovietică, iar cursul evenimentelor ar fi fost cu siguranță altul pentru întreaga evoluție a războiului. S-a considerat însă la vremea respectivă, de către liderii finlandezi, că suportul puterilor occidentale ar fi fost oricum insuficient și ar fi pus Finlanda într-o poziție ingrată, preferându-se ca țara să își urmeze propriul curs. Din iunie 1941, Finlanda intră în război, de partea Germaniei, în scopul de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sunt interesați și de alte aspecte pe lângă istoria evenimențială, abordând domeniile de istorie a culturii și istorie socială. Cele mai utilizate surse sunt bibliografice, tiparul cel mai întâlnit al referinței fiind acela al unei cercetări/sinteze publicate de un autor finlandez în limba engleză (există totuși și un număr însemnat de autori occidentali luați în evidență). Marele merit al autorilor este însă acela de a prelucra un volum mare de informație (chiar dacă informația rezidă, la rândul ei, în general în lucrări
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de putere protectoare. Oricum, vreme de peste o sută de ani, românii din Basarabia și finlandezii au fost compatrioți, subiecți ai aceluiași imperiu. Contactele româno-finlandeze au continuat să aibă catalizatorul în armata țaristă. În Basarabia a fost semnalată prezența unor ofițeri finlandezi. În războiul din 1877-1878, în armata țaristă intra și Batalionul al 3-lea din Garda Finlandeză de Pușcași, sub comanda colonelului Baron George Ramsay. Alți finlandezi erau răspândiți în diferite unități militare. Unii dintre aceștia au scris impresii de călătorie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost compatrioți, subiecți ai aceluiași imperiu. Contactele româno-finlandeze au continuat să aibă catalizatorul în armata țaristă. În Basarabia a fost semnalată prezența unor ofițeri finlandezi. În războiul din 1877-1878, în armata țaristă intra și Batalionul al 3-lea din Garda Finlandeză de Pușcași, sub comanda colonelului Baron George Ramsay. Alți finlandezi erau răspândiți în diferite unități militare. Unii dintre aceștia au scris impresii de călătorie, oferind imagini interesante ale realităților românești. În general era remarcat amestecul de trăsături orientale și occidentale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de călătorie, oferind imagini interesante ale realităților românești. În general era remarcat amestecul de trăsături orientale și occidentale, era evidențiată frumusețea unor orașe ca Iașii și Bucureștii, natura meridională, bogăția solului, cel mai fertil pe care îl văzuseră acești militari finlandezi, dar și lenea locuitorilor. În ultimele decenii ale veacului al XIX-lea, au loc luări de poziție ale unor politicieni români față de rusificarea din Finlanda. La 17 noiembrie 1890 se deschidea primul consulat onorific românesc de la Helsinki. În fine, relațiile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
reacțiilor românești față de acest eveniment. Sunt analizate rapoartele diplomaților români de la Helsinki (de ex. George Grigore Lecca), în lumina cărora Finlanda era văzută ca o barieră împotriva barbarismului bolșevic. Interesul României vizavi de evenimente a fost unul crescut, iar statul finlandez văzut ca un alter ego. Elitele românești și opinia publică, în general, au reacționat față de agresiunea sovietică. Totuși, România nu s-a aflat printre țările care au donat material, armament sau au asigurat voluntari pentru armata finlandeză. "Dacia" a fost
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
crescut, iar statul finlandez văzut ca un alter ego. Elitele românești și opinia publică, în general, au reacționat față de agresiunea sovietică. Totuși, România nu s-a aflat printre țările care au donat material, armament sau au asigurat voluntari pentru armata finlandeză. "Dacia" a fost primul ziar românesc care a trimis un corespondent la Helsinki, în noiembrie 1920 (în persoana lui R. Constantinescu). La acea vreme, Finlanda părea încă "exotică" publicului românesc, fiind prezentată ca relativ dezvoltată. Mai târziu apar știri și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și mai apoi conflictele finlandezo-sovietice din 1939-1940. Organele de presă se arată reticente în a ofensa Moscova, dar tonul general al presei este unul de înțelegere și simpatie față de situația dificilă a Finlandei. Numeroase scrisori de sprijin sunt trimise Legației finlandeze de la București. De asemenea, reprezentanții României la Liga Națiunilor vor vota pentru condamnarea Uniunii Sovietice pentru agresiune neprovocată împotriva Finlandei. Pentru România, conflictul URSS cu Finlanda a însemnat timp câștigat în fața iminentei agresiuni sovietice asupra teritoriului său, chiar dacă, spre deosebire de Finlanda
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Irmeli Mustonen, au ținut câte un discurs pentru a marca acest eveniment. În prima parte a discursului său, Bogdan Mazuru amintește evenimentele care au adus România și Finlanda mai aproape. Relațiile diplomatice au fost inițiate de Edvard Evensen, un negustor finlandez, care la data de 14 iunie 1890 îi trimite lui Emil Ghika, la vremea aceea ministru al României în Sankt Petersburg, o scrisoare prin care îi propune crearea unei reprezentanțe consulare în acel oraș, asumându-și în același timp și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Sfârșitul Primului Război Mondial aduce două evenimente importante pentru cele două state: formarea României Mari și proclamarea independenței Finlandei (6 decembrie 1917) care devine republică pe 17 iulie 1919, România numărându-se printre primele state care au recunoscut independența și suveranitatea statului finlandez în primăvara anului 1920. Bogdan Mazuru mai precizează că, pentru a marca această aniversare, la Târgoviște va avea loc lansarea cărții O concepție românească a nordului, sec. XIX-XX, avându-i ca autori pe Silviu Miloiu, Oana Lăculiceanu și Elena Dragomir
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care să fructifice această colaborare culturală dintre România și Finlanda. Discursul lui Bogdan Mazuru continuă cu precizarea că, din punct de vedere politic, relațiile dintre cele două state sunt foarte bune. La invitația președintelui Traian Băsescu, Tarja Halonen, președinta statului finlandez, vizitează România în 2008. Cei doi șefi de stat au decis să intensifice dialogul dintre cele două țări, dorindu-se în felul acesta sporirea relațiilor economice, politice, diplomatice și culturale. În ceea ce privește sectorul economic, se încearcă atragerea investitorilor finlandezi, dar totodată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
președinta statului finlandez, vizitează România în 2008. Cei doi șefi de stat au decis să intensifice dialogul dintre cele două țări, dorindu-se în felul acesta sporirea relațiilor economice, politice, diplomatice și culturale. În ceea ce privește sectorul economic, se încearcă atragerea investitorilor finlandezi, dar totodată și păstrarea unui dialog între camerele de comerț, a asociațiilor profesionale etc. Se amintește, de asemenea, că schimburile economice dintre România și Finlanda au adus la sfârșitul anului 2009 suma de 206 milioane de euro, evidențiindu-se că
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
context este amintită compania de telefonie mobilă Nokia care, pe 26 martie 2007, a semnat la București un acord cu Consiliul Județean Cluj, acord care viza construirea unui parc industrial în comuna Jucu. Alături de Nokia sunt amintite și alte companii finlandeze care au investit în România: Rautaruukki (Ruukki) la Giurgiu, UPM-Kymmene Corporation, OMX Group, Automaster OY, the Finnish Group Consolis manufacturer of prefabs. În încheierea discursului său, Bogdan Mazuru ține să reamintească faptul că România a găsit în Finlanda un real
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al Doilea Război Mondial, adică după ce au survenit unele schimbări geopolitice, înainte de acest eveniment contactele fiind destul de rare. Irmeli Mustonen mai menționează că România s-a numărat printre primele state care au găzduit un sediu al Ambasadei Finlandei, primul ambasador finlandez în România fiind Väinö Tanner, pe care l-a amintit și Bogdan Mazuru în discursul său. Legăturile dintre România și Finlanda au devenit și mai strânse după ce, la Helsinki, în 1999, s-au aprobat demersurile ca România să adere la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
publicări de cărți, traduceri (traducerea operei Kalevala de Barbu Brezianu, în 1942), vizite jurnalistice, vizite ale unor artiști români, precum pianistul și dirijorul Sergiu Celibidache, pianiștii Silvia Șerbescu și Dinu Lipatti, dansatorul Iris Barbura și violonistul Virgil Pop. Dintre personalitățile finlandeze care au vizitat România îl amintește pe renumitul dirijor Georg Schneevoight, profesorul V. J. Mansikka sau Ragmar Numelin. Mai mult, în data de 10 septembrie 1943, a avut loc, la Teatrul Național Finlandez, premiera piesei de teatru Veste Bună, semnată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Barbura și violonistul Virgil Pop. Dintre personalitățile finlandeze care au vizitat România îl amintește pe renumitul dirijor Georg Schneevoight, profesorul V. J. Mansikka sau Ragmar Numelin. Mai mult, în data de 10 septembrie 1943, a avut loc, la Teatrul Național Finlandez, premiera piesei de teatru Veste Bună, semnată de Mircea Ștefănescu. Din distribuție a făcut parte și fiica lui Jean Sibelius, Ruth Snellman, în rolul principal. De asemenea, Silviu Miloiu mai precizează că numeroasele decorații care s-au oferit personalităților finlandeze
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Finlandez, premiera piesei de teatru Veste Bună, semnată de Mircea Ștefănescu. Din distribuție a făcut parte și fiica lui Jean Sibelius, Ruth Snellman, în rolul principal. De asemenea, Silviu Miloiu mai precizează că numeroasele decorații care s-au oferit personalităților finlandeze și române de către cele două state întăresc și mai mult legătura și schimbul cultural creat între România și Finlanda 57. În cadrul aceluiași număr al "Revistei Române de Studii Baltice și Nordice", Mihaela Mehedinți publică articolul Relations between Transylvania and the
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
este rezervată perioadei de după 1989, o perioadă plină de evenimente culturale, libera circulație a artiștilor și oamenilor de cultură fiind facilitată de noua legislație europeană cu privire la libertatea de mișcare intra-europeană. Alexandru Popescu atașează și o bibliografie selectivă a scrierilor finlandeze despre români și a celor românești despre finlandezi. Atât bibliografia cât și conținutul articolului apar in extenso într-o altă lucrare publicată în 2005 al cărei coordonator este și pe care, de altfel, o și menționează în finalul articolului 60
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al Ministerelor de externe ale celor două țări. Evenimentul a avut loc la Helsinki și a fost găzduit de Arhivele Naționale ale Finlandei. Deschiderea s-a făcut în data de 24 octombrie 2000, de către Riitta Uosukainen, important membru al Parlamentului finlandez. Conform articolului, expoziția "constituie cea mai substanțială prezentare de documente diplomatice - note verbale, scrisori de acreditare, telegrame cifrate, rapoarte diplomatice, articole din presa vremii, jurnale personale (...)"62. Documentele au purtat semnăturile unor personalități precum Regele Ferdinand, Regele Carol al II
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
presa vremii, jurnale personale (...)"62. Documentele au purtat semnăturile unor personalități precum Regele Ferdinand, Regele Carol al II-lea, Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Generalul Averescu, președinții Republicii Finlanda Lauri Relander și J. K. Paasikivi, Väinö Tanner, șeful primei reprezentanțe diplomatice finlandeze în România, după cum menționam anterior, și Mareșalul Mannerheim. Relațiile diplomatice dintre cele două state au început odată cu anul 1920, când România a fost printre primele țări care au recunoscut independența acestui popor. De atunci, aceste legături diplomatice continuă până în zilele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să facă sacrificii teritoriale pentru a-și păstra statutul de stat independent. Ambele amenințate de URSS, au fost nevoite să facă o serie de alianțe cu Germania. Pentru a susține într-o oarecare măsură această luptă pentru cauza comună, autoritățile finlandeze îl trimit la București pe Eduard Hjalmar Palin 64. Silviu Miloiu precizează, însă, că pe parcursul celui de-al Doilea Război cele două state au manifestat și atitudini diferite față de abordarea problemei războiului. Dacă Finlanda a suferit o experiență dureroasă în urma
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pentru câștigarea teritoriilor pierdute. Acest lucru a motivat într-un fel apropierea atât de strânsă cu Germania și îl motivează de altfel să semneze documentele de aderare la Axă în 1940, pe 23 noiembrie. Eduard Palin rămâne șef al diplomației finlandeze până în 1945, retragerea acestuia marcând sfârșitul etapei de schimburi diplomatice directe româno-finlandeze65. În cadrul aceluiași număr, Silviu Miloiu prezintă un interviu luat domnului Neagu Udroiu, Ambasadorul României în Finlanda și Estonia. Interviul a fost luat la sediul Ambasadei României la Helsinki
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
economic, inexistente la nivelul schimbului turistic și al traficului cetățenesc nonguvernamental, non-business"66. Printre planurile sale se află și dezvoltarea relațiilor stabilite între cele două țări prin mijlocirea vizitelor unor demnitari români, dar și a întâlnirii acestora cu oameni politici finlandezi. De asemenea, misiunea diplomatică își propune să încurajeze și relațiile economice dintre cele două popoare, cu accent pe promovarea turismului românesc, dar și a culturii țării noastre 67. Lucian Fătu, Ambasador al României în Finlanda și Estonia între 2006-2011, preia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
eveniment a fost expoziția de pictură și grafică Bun Venit care a fost deschisă în perioada 13 august - 10 septembrie 2006 la Centrul de Artă Hovinkartano, cu sprijinul Fundației Finroart. În cadrul acestei expoziții au fost incluse lucrări ale artiștilor români, finlandezi și germani. Tot în luna august a mai avut loc Festivalul filmului românesc la Tampere, Oulu și Helsinki. Acest eveniment a reprezentat primul festival de film românesc după 1989 și s-a realizat cu sprijinul Asociației Românilor din Finlanda, a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]