2,929 matches
-
joc pentru canonicii sătmăreni (V. Lucaciu, Ioane Marcu, George Marchiș) era aparteneța față de Roma a bisericilor greco-catolice pe care le slujeau. Eminescu parcă prevăzuse (într-o însemnare referitoare la sistemul etimologic al lui T. Cipariu, în ms. 2257, f. 85) fisurile dintre reprezntanții unor confesiuni care scindau unitatea ființei naționale (sau, cu cuvintele lui Ieronim G. Barițiu: "polipul confesional" care "roade inima și măduva românilor", Gazeta Transilvaniei, XXXII, 88, 27/15 nov. 1869): "Blăjenii n-au iubit și cultivat națiunea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din sudul Rusiei, ahtiați după brațe de muncă necesare punerii în valoare a uriașelor suprafețe funciare virgine. Nu intră în obiectul studiului de față analiza detaliată a tratatului din 1774. Vom sublinia doar că, prin reconfirmarea autonomiei Principatelor, prin lărgirea fisurii produsă în monopolul otoman (care n-a fost niciodată total) asupra comerțului exterior, prin reglementarea raporturilor româno-otomane în toată întinderea lor, actul prezuma desprinderea Principatelor Române de Imperiul Otoman chiar dacă n-a fost aplicat integral. Fără să-și fi pierdut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totul în mișcare; dar Otello este cel care actioneaza: el iubește, este gelos, ucide și este ucis. În ce mă privește aș consideră drept ipocrizie să nu numesc opera Otello ”(Budder, 319).. Existau multe neînțelegeri și dezacorduri - de fapt vechea fisură era aproape să se redeschidă în 1884 când Verdi a citit despre un incident care avusese loc la Neapole, unde Boito asistase la premiera operei sale Mefistofeles. La dineul care a fost oferit în onoarea lui, Boito menționase proiectul cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de calitate (aspect), fără resturi (picături, așchii) și deteriorări ale zonelor adiacente. Prin urmare, procesul de ablație este stabil reproductibil. Rezultă că dimensiunile structurii produse nu sunt limitate de către deteriorarea termică sau mecanică, precum topirea, formarea de margini crestate și fisuri etc. Așadar, dimensiunile minime ale structurii ce se poate obține sunt limitate în principal doar de difracția la nivel de o singură lungime de undă [42]. Trebuie admis, de asemenea, că pulsurile laser ultra rapide presupun intensități ridicate, ce declanșează
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
se mențin de-a lungul axei de indentare, chiar și la modificarea profilului paletei. Amprentare cvasiomogenă în procesul de inscripționare a piesei. Secvențialitatea și direcțiile de fisurare formate ca urmare a creșterii forței de amprentare. Mărire X 200 100 Propagarea fisurilor se produce prin alunecare laterală, chiar și la limita de indentare, unde apar maxime de fisurare de material. Se pot individualiza cu ușurință secvențele de microfisurare care apar, precum și caracterul periodic al acestora, care păstrează identitatea cu pasul de inscripționare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și la limita de indentare, unde apar maxime de fisurare de material. Se pot individualiza cu ușurință secvențele de microfisurare care apar, precum și caracterul periodic al acestora, care păstrează identitatea cu pasul de inscripționare. Analizele SEM efectuate au arătat că fisurile laterale se propagă până la ultima secvență de imprentare care se realizează în zona de scriere. magine SEM ce redă caracterul periodic al fisurilor induse după inscripționarea paletei. Detaliu al formării și al direcțiilor de propagare a fisurilor apărute pe suprafața
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
caracterul periodic al acestora, care păstrează identitatea cu pasul de inscripționare. Analizele SEM efectuate au arătat că fisurile laterale se propagă până la ultima secvență de imprentare care se realizează în zona de scriere. magine SEM ce redă caracterul periodic al fisurilor induse după inscripționarea paletei. Detaliu al formării și al direcțiilor de propagare a fisurilor apărute pe suprafața paletei după indentare. Mărire X 1000 Un puternic efect de fisurare ar putea indica o evidentă creștere a tensiunilor interne dezvoltate în această
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
au arătat că fisurile laterale se propagă până la ultima secvență de imprentare care se realizează în zona de scriere. magine SEM ce redă caracterul periodic al fisurilor induse după inscripționarea paletei. Detaliu al formării și al direcțiilor de propagare a fisurilor apărute pe suprafața paletei după indentare. Mărire X 1000 Un puternic efect de fisurare ar putea indica o evidentă creștere a tensiunilor interne dezvoltate în această zonă, ca urmare a inscripționării prin microindentare. Rezultatul accentuării efectului de fisurare poate să
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a deformării plastice a aliajului de la suprafața paletei. Se pare că, datorită procedeului de indentare aplicat pentru inscripționare, deformarea suprafețelor aliajelor din care sunt realizate paletele se produce prin apariția unor benzi de alunecare, în prima fază 101 producându-se fisuri intracristaline. Reproducerea și formarea benzilor de alunecare se pare că ar constitui în acest caz un fenomen general care apare înainte de a se produce inițierea fisurării materialului, însă acest aspect al mecanismului de deformare și fisurare este dificil de pus
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM ce pune în evidență repetabilitatea morfologiei amprentei realizată prin microdislocări de material. Mărire X 100 Imagine SEM de detaliu pentru amprentă. Nu se observă în zona inferioară a amprentei fisuri. Imagine SEM a secțiunii transversale a amprentei. Cu excepția diverselor depuneri de material, nu apar în imagine defecte provenite din marcaj. Mărire X 400 104 În Figura 3.40, se poate observa că, în cavitatea rezultată, apar diverse depuneri de material
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
desprins din zona de suprafață a paletei și care s-au dispus cu predilecție pe circumferința amprentei. Alături de acestea, apar și incluziuni preluate în diferitele etape de manipulare și prelucrare a probei. Pe conturul inferior al amprentei nu se observă fisuri sau alte tipuri de defecte ce ar pune în pericol integritatea sau funcționarea paletei, Fig 3.41. Marcaj pe paleta baza nichel, de tip NIMONIC 86 Imagine SEM a zonei de marcaj obținută prin indentare sferică serială a suprafeței paletei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prin indentare sferică serială a suprafeței paletei. Imagine SEM cu secționare transversală prin amprentă. Se observă diverse depuneri de material ductil. Mărire X 400 În Figura 3.44 se poate observa că în zona inferioară a amprentei nu sunt evidențiate fisuri. În cavitatea rezultată apar diverse depuneri de material ductil ce s-au desprins din zona de suprafață a paletei. Alături de acestea, apar și incluziuni preluate în diferitele etape de manipulare și pregătire a probei, situație vizibilă și în Figura 3
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
electronic. Mărire X 200 Fig. 3.51. Detaliu al imaginii anterioare în care se poate remarca deformarea ușoară a suprafețelor aflate în imediata vecinătate a zonelor amprentate. Mărire X 400 Fig. 3.52. Detaliu al amprentelor realizate. Nu sunt identificate fisuri de material nici pe circumferința amprentei și nici pe zona cavitară. Mărire X 800 107 Se poate remarca deformarea ușoară a suprafețelor aflate în imediata vecinătate a zonelor amprentate, dar nu sunt identificate fisuri de material nici pe circumferința amprentei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
al amprentelor realizate. Nu sunt identificate fisuri de material nici pe circumferința amprentei și nici pe zona cavitară. Mărire X 800 107 Se poate remarca deformarea ușoară a suprafețelor aflate în imediata vecinătate a zonelor amprentate, dar nu sunt identificate fisuri de material nici pe circumferința amprentei și nici pe zona cavitară. Sunt evidențiate variațiile de dimensiuni și relief ale secțiunii zonei indentate. Mărire X 800 Imagine SEM de detaliu în care se poate observa cu ușurință lipsa fisurilor sau a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sunt identificate fisuri de material nici pe circumferința amprentei și nici pe zona cavitară. Sunt evidențiate variațiile de dimensiuni și relief ale secțiunii zonei indentate. Mărire X 800 Imagine SEM de detaliu în care se poate observa cu ușurință lipsa fisurilor sau a oricăror altor tipuri de defecte pe zona inferioară a indentării. Mărire X 1.600 În concluzie, marcarea prin micropercuție este indicată doar în cazul în care amprentele capului de marcare nu se suprapun și sunt clar distanțate unele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
X 1000 zona 1 EDX ZAF Quantification (Standardless) Element Normalized În figura 5.26 se poate observa care a fost direcția de avans a fasciculului și respectiv a gradientului termic, pe baza texturii obținute în urma solidificării aliajului. Nu se observă fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Fig. 5.27. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului inferior al șanțului de marcaj. Se observă profilurile de solidificare determinate de gradienții termici formați la impactul fasciculului cu suprafața paletei. Mărire
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
topirea materialului paletei pe o adâncime de circa 40 50μm. Mărire X 1.000 După textura obținută în urma solidificării aliajului, se poate observa care a fost direcția de avans a fasciculului și respectiv a gradientului termic. Nu s-au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Fig. 5.45. Imagine SEM de detaliu pentru vizualizarea profilului inferior al șanțului de marcaj precum și al pereților laterali. Se observă profilurile de solidificare ca urmare a gradienților termici formați după impactul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pe direcția săgeții). Mărire X 500 Fig. 5.56. Profilul inferior al șanțului realizat de către fasciculul laser prin topirea materialului paletei este pe o adâncime de circa 25-30μm. Mărire X 1.000 154 Fig. 5.57. Nu s-au evidențiat fisuri pe niciuna din suprafețele marcajului analizat în secțiune. Mărire X 1.000 Fig. 5.58. Detaliu SEM al suprafeței de fund al marcajului realizat. Mărire X 8.000 În figura 5.58 se observă textura rezultată în urma solidificării aliajului, fără
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în secțiune. Mărire X 1.000 Fig. 5.58. Detaliu SEM al suprafeței de fund al marcajului realizat. Mărire X 8.000 În figura 5.58 se observă textura rezultată în urma solidificării aliajului, fără a se evidenția defecte de tip fisuri sau microretasuri pe suprafața parcursă de fasciculul laser. Se observă o trecere graduală de la materialul topit și resolidificat la materialul de bază al paletei pe zona inferioară a profilului marcajului obținut. Nu apar zone cu microfisuri sau alte tipuri de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Fig. 5.67. Secțiune transversală în zona de inscripționare cu vizionarea profilului de secționare, precum și a depunerilor rezultate. Mărire X 2.000 Fig. 5.68. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 4.000 158 Fig. 5.69. Detaliu din zona de marcare, pentru evidențierea adâncimii și profilului rezultat ca urmare a topirii materialului. Mărire X 2.000 Se observă întreaga zonă de degajarea a materialului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate. Rezultă o mică zonă de circa 5-8 microni pe care se află depuneri, ele fiind localizate de o parte și de alta a ”șanțului” de inscripționare. Nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 75 La examinarea probei, apar foarte multe similitudini ale marcajului cu acelea obținute pentru paletele fabricate din aliaj de aluminiu. În cazul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
femtolaser precum și craterele create. Fig. 5.79. Secțiune transversală în zona de inscripționare, cu vizionarea profilului de secționare, precum și a depunerilor rezultate. Fig. 5.80. Detaliu din secționarea profilului și a zonei de fund a marcajului. Nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 Fig. 5.81. Detaliu din zona de marcare, pentru evidențierea adâncimii și „profilului” rezultat ca urmare a topirii materialului. Fig. 5.82. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
evidențiate fisuri în zona de investigare. Mărire X 2.000 Fig. 5.81. Detaliu din zona de marcare, pentru evidențierea adâncimii și „profilului” rezultat ca urmare a topirii materialului. Fig. 5.82. La baza craterului de topire nu se regăsesc fisuri sau alte tipuri de defecte induse. Mărire X 4.000 162 Rezultatele experimentale obținute pe paleta din superaliaj baza nichel de tip NIMONIC 86 Viteza mare de topire și solidificare a materialului, fenomen rezultat ca urmare a expunerii la fasciculul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500 Fig. 5.95. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a paletei: nu există fisuri în zona de investigare
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
nu au fost evidențiate fisuri în zona de investigare. Fig. 5.94. Imagine SEM a zonei de inscripționare a paletei prin utilizarea fasciculului femtolaser. Mărire X 500 Fig. 5.95. Imagine a secțiunii zonei de marcaj a paletei: nu există fisuri în zona de investigare. Mărire X 1.000 166 Fig. 5.96. Secțiunea transversală a zonei de inscripționare, cu vizualizarea unor depuneri de material rezultate la topirea în fascicul. Mărire X 2.000 Fig. 5.97. Detaliu din secțiunea profilului
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]