1,339 matches
-
întîlneau pe coridoare erau chiar fericiți dacă îi învrednicea cu o privire. Însemna că-i văzuse! Pe de altă parte, îi recunoșteau însă spiritul practic și energia pe care o desfășura de dimineața până seara ca să rezolve o mie de fleacuri necesare; fără ea, azilul s-ar fi dus probabil de râpă. Nu scăpa nimic, nu neglija nimic, n-avea încredere în nimeni. Orice treabă lăsată în seama altuia reprezenta, poate, în gândul ei o primejdie, un ochi rupt în plasă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
oameni care să aibă gustul măreției, că nu mai există minți îndrăznețe care să priceapă că timpul trebuie provocat, sfidat, altfel ne umple gura cu țărână, ștergîndu-ne din evidența lui. Din păcate, oamenii se grăbesc să-și risipească viața în fleacuri, în loc să aibă curajul să înfrunte eternitatea. Eram gata să mă las de sculptură, convins că nu mai există nimeni care să înțeleagă astfel arta, când am aflat cu emoție de proiectul cimitirului de marmură. Și sânt fericit că am venit
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe care o atinsese El? Era de la sine înțeles că refuzasem. Și am încheiat patetic și idiot: Niciodată nu voi proceda altminteri". Bătrânul mă ascultase fără să-i tresară un mușchi. Când am terminat a azvârlit cărțile. 29 De câte fleacuri a depins viața mea! Uneori, mă întreb dacă destinul nu se exprimă prin fleacuri. E forma lui de perversiune. Nu apare ca în măștile înalte așezate pe fundalul scenei în tragediile grecești. Apare, de pildă, sub forma unei muște. O
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
patetic și idiot: Niciodată nu voi proceda altminteri". Bătrânul mă ascultase fără să-i tresară un mușchi. Când am terminat a azvârlit cărțile. 29 De câte fleacuri a depins viața mea! Uneori, mă întreb dacă destinul nu se exprimă prin fleacuri. E forma lui de perversiune. Nu apare ca în măștile înalte așezate pe fundalul scenei în tragediile grecești. Apare, de pildă, sub forma unei muște. O muscă sâcâitoare care te bâzâie intr-o după-amiază, împiedecîndu-te să-ți faci siesta. Încerci
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
potrivit pentru a-l impresiona. Doctorul Dinu îți aduce aminte, discret, că bătrânii n-au voie să treacă balta, așa sună consemnul. Tu râzi. Așa e, dar în situația ta îți poți permite să treci peste acest mic obstacol. Un fleac. Vecu știe însă și el ceea ce doctorul Dinu ți-a spus discret. Scutură din cap. Nu vrea. Ceea ce te irită. Ești atât de mărinimos și-l inviți, iar el face nazuri? La întoarcere n-ai decât să pretinzi că te-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pierit cheful de vânătoare. Rămâi cu doctorul Dinu la văduva unde-și ține el pușca, o femeie tăcută, și ceri ceva de băut. Mai simți încă pe obraz scuipatul lui Vecu, îți e silă de tine, ca să uiți bei, un fleac și ăsta, până ce te pomenești cuprins de o veselie nătângă. "Dacă renunți și la asta, îi zici lui Dinu, arătîndu-i sticla, nu mai ai decât o șansă. Să trăiești ca un călugăr până ce ajungi în pământ, cu țărână în gură
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
serios: "Ce ușor ajunge omul porc, Dinule". Îți vâjâie capul, ai un gust rău în gură, ai vrea să te culci, însă doctorul s-a ridicat în picioare... Cam așa aș vorbi dacă aș fi dispus să dau vina pe fleacuri și să persiflez destinul care a colaborat, ironic, cu defectele mele mereu; de câte ori n-am avut puterea să greșesc singur, m-a ajutat el să greșesc și mai grav decât aș fi îndrăznit să greșesc din proprie inițiativă. Dar acesta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
aș fi îndrăznit să greșesc din proprie inițiativă. Dar acesta n-ar fi decât un truc. Și există o limită a rezistenței în fiecare. Când e atinsă, nu mai ai poftă să te justifici. Dureri de cap, proastă dispoziție, ghinion, fleacuri. Nu. Destinul e un sac de antrenament pentru atâția lași și neputincioși, m-ar lăsa și pe mine în marea lui nepăsare să-l insult, dând vina pe el și pe fleacuri, dar nu vreau să profit de asta. Prefer
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
te justifici. Dureri de cap, proastă dispoziție, ghinion, fleacuri. Nu. Destinul e un sac de antrenament pentru atâția lași și neputincioși, m-ar lăsa și pe mine în marea lui nepăsare să-l insult, dând vina pe el și pe fleacuri, dar nu vreau să profit de asta. Prefer să spun că eu însumi am transformat fleacurile în catastrofă, din vanitate. Într-o existență ca aceea pe care o duceam trebuie să te adaptezi mereu; să știi pe cine să saluți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pentru atâția lași și neputincioși, m-ar lăsa și pe mine în marea lui nepăsare să-l insult, dând vina pe el și pe fleacuri, dar nu vreau să profit de asta. Prefer să spun că eu însumi am transformat fleacurile în catastrofă, din vanitate. Într-o existență ca aceea pe care o duceam trebuie să te adaptezi mereu; să știi pe cine să saluți tu și pe cine să lași să te salute el, să știi cui să-i spui
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de talentul meu. Dinu mai făcu o încercare: ― Nu crezi că un bărbat n-are voie totuși să se poarte ca un bădăran cu o femeie? Numai că a stricat totul vrând să întărească efectul vorbelor sale. ― Daniel, e un fleac. Îi ceri scuze și, gata, ai închis incidentul. Nu mai ai dureri de cap. Am fost gata să-i amintesc lui Dinu povestea cu bătaia pe care o primise ca să se însoare cu Augusta și să-l pun la zid
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
mi-a zis Dinu, după care omul acesta care nu fusese niciodată iubit mi-a declarat cu o mare căldură că el socotea dragostea un noroc, unul din puținele prilejuri ce le avem pentru a nu ne risipi viața în fleacuri și ambiții neroade. Crezi că întîmplător s-au pornit cu tot felul de scorniri scârboase împotriva Laurei?" m-a întrebat. Avea chiar o teorie despre forța subversivă a dragostei care, zicea el, se cuibărește în adevărul ei ca într-o
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
oțel. După o secundă sau două, acesta începu să se ridice, acționat parcă de un mecanism electric. Înăuntru străluceau lumini fluorescente, dezvăluind ceea ce părea a fi un magazin de suvenire: vitrine mari de sticlă și, în spatele lor, o grămadă de fleacuri. Haide, haide. Niște ceai? Mahmud încuviință din cap în timp ce studia marfa. Cadrane de ceas pe fâșii de lemn fin lustruite; borcane cu nisip colorat și sticle cu apă „Garantat din râul Iordan“. Numai prostii, cumpărătorii fiind cu siguranță pelerinii creștini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
s-ar fi putut ghici că era un cercel care a fost îngropat cu patru mii cinci sute de ani în urmă, împreună cu o prințesă din Sumer. Pe masa de lucru a lui Jaafar, printre toate nimicurile alea, părea un fleac. Urmau sigiliile, cilindri mici, de piatră, cu un model cuneiform unic. Acum cinci mii de ani, acestea erau rotite peste plăcile de argilă și lăsau o semnătură. Ingenioase pentru vremea lor, dar nu mai ingenioase ca ascunzătoarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nici un fir de praf neverificat. Directorul fusese extrem de explicit: „A fost nevoit să ascundă obiectul ăsta în grabă. N-a avut timp să-l pună la loc sigur. Dacă e acolo, o să-l găsești“. Ziad verifică mai întâi sertarele biroului. Fleacurile obișnuite: curele de cauciuc, cărți de vizită, bandă adezivă, plicuri. Găsi o cutie veche de metal, de genul celor în care se ține tutunul de pipă, care părea să aibă potențial: cântărea cam cât trebuia. Dar înăuntru era doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
principal sfeșnice, printre care multe exemplare din cele cu opt brațe, menora tradițională folosită de evrei în timpul sărbătorii Hanuka. Întotdeauna l-a izbit pe Guttman, ca ultimul nivel de pragmatism în comerț, această silință a negustorilor arabi de a vinde fleacuri evreiești. Inspectă rafturile aproape sperând să nu găsească nimic demn de văzut, ca să se poată întoarce mai repede la programul lui. Bună ziua, profesore. Ce plăcere să te revăd. Era proprietarul, Afif Aweida, ieșind din spatele tejghelei bijutierului, care se afla în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ești? Soția. — Da, nu stau mult. Voi fi în camera de lucru. —Ai mâncat? Shimon n-o luă în seamă și se duse direct în biroul său, închizând ușa după el. Dădu la o parte cu brațul o grămadă de fleacuri - camera video, recorderul digital și teancuri de hârtii -, ca să-și facă loc. Scoase încet tăblița de lut pe care i-o dăduse Afif Aweida cu o oră mai devreme. În ultima parte a drumului său o ținuse înfășurată într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
renunțat. Vor să-i conducem la ea. —Păi, spuse Uri, citind notița lui Maggie și scuturând din cap. Ouăle nu sunt rele. Și cafeaua. O servesc în căni mari. Aproape cât niște castroane. Continuară în felul ăla, discutând tot felul fleacuri. Vorbiră despre ce s-a întâmplat, știind că ar părea ciudat dacă nu ar face-o. Dar nu rostiră nici un cuvânt despre ce aveau să facă în continuare. Cel puțin, nu cu voce tare. Erau mai puține mașini pe drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fiert, gata să explodeze. Te sfătuiesc să schimbi destinația unei părți din banii pe care îi verși în industria alcoolului. — Să-ți fie rușine, Ignatius! Am luat și eu câteva sticle de Muscat Gallo în timp ce tu arunci bani pe toate fleacurile. — Vrei, te rog, să definești cuvântul fleacuri? se răsti Ignatius. — Toate cărțile alea. Gramofonu’. Trompeta pe care ți-am cumpărat-o luna trecută. — Eu consider trompeta o investiție bună, deși vecina noastră, domnișoara Annie, nu este de acord. Dacă îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
schimbi destinația unei părți din banii pe care îi verși în industria alcoolului. — Să-ți fie rușine, Ignatius! Am luat și eu câteva sticle de Muscat Gallo în timp ce tu arunci bani pe toate fleacurile. — Vrei, te rog, să definești cuvântul fleacuri? se răsti Ignatius. — Toate cărțile alea. Gramofonu’. Trompeta pe care ți-am cumpărat-o luna trecută. — Eu consider trompeta o investiție bună, deși vecina noastră, domnișoara Annie, nu este de acord. Dacă îmi mai bate în jaluzele, am să arunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai repede. Nu începe din nou cu chestia asta, Ignatius. Am primit două’j’ de dolari de la tine săptămâna asta, ș-am fost silită să te rog aproape-n genunchi ca să mi-i dai. Uită-te mai bine la toate fleacurile pe care ți le-ai cumpărat. Uită-te la aparatu’ de filmat pe care l-ai adus azi. — Aparatul de filmat va fi în curând folosit. Armonica am luat-o ieftin. — Nu-l plătim pe omu’ ăla în vecii vecilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
grijă marfa de pe fiecare raft, deși nu avea prea multe opțiuni. Carnețele În formă de cactus, brelocuri În formă de cactus, magneți În formă de cactus, pahare de tequila cu imagini cu cactuși pe ele - o grămadă de mărunțișuri și fleacuri cu imagini, dacă nu de cactuși, fie de șopârle, fie de coioți pictate pe ele. În cele din urmă, Rose a cumpărat câte un cadou pentru fiecare femeie din familia Kazanci - exact același, ca să fim drepți - compus dintr-un creion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de unde-l adusese cu un an În urmă. CÎnd călătorea, Îi plăcea să achiziționeze obiecte practice: la Întoarcerea la Paris, s-ar fi folosit de ele zilnic, iar asta i-ar fi adus aminte, Într-un mod mai subtil decît fleacurile de care se lăsa mai Întîi ispitit, de călătoria pe care o făcuse. În Mexic, Își amintise că nu mai avea prea multe lingurițe acasă, astfel că Își cumpărase trei duzini. La aeroport, lingurițele rînduite În bagajul de mînă declanșaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pe mama că a aruncat toate scrisorile pe care i le-am trimis tatei! O Înțelepciune de femeie sfîntă! Nu-i place să răscolească trecutul. Îi dau dreptate. Are optzeci de ani. N-am de gînd s-o necăjesc cu fleacurile astea. Înțeleg să-i fi cerut socoteală unui Heidegger octogenar asupra trecutului său nazist, dar mamei! Pentru că mi-a aruncat scrisorile! Parcă Îi aud vocea fermecătoare, vocea unei fete care a primit În mod regulat premiul Întîi la politețe Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Că era pitic nici nu mai conta. ă și ce s-a întâmplat când i-ai spus? ă Ha! Draga de ea. A fost bolnavă. Dar ce zic, a vărsat toată cina. și tot ce avea să-și reproșeze erau fleacuri. Unele femei nu fac față la asemenea situații. Abia acum înțelegea cum se uita el la micuța ei Sofia. Avea ceva drăcesc în el, nimic de zis. Ceva mai mult de răutate oridnară. ă Crezi că ea l-a omorât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]