995 matches
-
de ceafă: se examinează cu bolnavul în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor pe coapse și a coapselor pe bazin; - fotofobia: bolnavul are tendința de a sta cu ochii închiși deoarece lumina îl deranjează [1-3]. Atitudini particulare Anumite afecțiuni determina poziții particulare ale corpului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
în decubit dorsal, flexia capului fiind dureroasă, limitată sau imposibilă; - semnul Kernig: la bolnavul în decubit dorsal, flexia coapselor pe bazin la 90° și genunchi relaxați, extensia genunchilor este dureroasă și limitată; - semnul Brudzinski: flexia gâtului pacientului este urmată de flexia reflexă a genunchilor pe coapse și a coapselor pe bazin; - fotofobia: bolnavul are tendința de a sta cu ochii închiși deoarece lumina îl deranjează [1-3]. Atitudini particulare Anumite afecțiuni determina poziții particulare ale corpului sau extremităților unele fiind foarte sugestive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
opistotonus; - atitudinea de decorticare apare prin dezinhibiția neuronului motor periferic de sub acțiunea tractelor piramidale prin leziuni deasupra mezencefalului. Constă într-o hiperflexie a membrelor superioare (brațe, antebrațe, carp și degete) și aducția membrelor superioare asociată cu hiperextensia, rotația internă și flexia plantară a membrelor inferioare uneori cu extensia spontană a halucelui, apare în special la copii cu suferințe cerebrale difuze; 56 - atitudinea de decerebrare apare prin dezinhibiția neuronilor motori periferici de influența nucleului reticular pontin și a tractului vestibulo-spinal care exercită
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
motori, secretori sau vasomotori ale organismului determinate de acțiunea unui excitant. Pot să fie de trei tipuri: monosinaptice - arcul reflex format dintr-un neuron senzitiv și unul motor (reflexele osteotendinoase), polisinaptice (arcul reflex format din mai mulți neuroni - reflexele de flexie), reflexe patologice. Reflexele osteo-tendinoase se examinează prin percuția tendoanelor de inserție a mușchilor, sau pe oasele de inserție a tendoanelor (nu se percută mușchiul). Pot fi normale, abolite (leziuni la nivelul rădăcinilor sau nervilor periferici), accentuate (prin afectarea tractului piramidal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
mâini de jos - mecanism de execuție: Poziția corpului trebuie să asigure, mai întâi, posibilități de deplasare, în diverse direcții, ale executantului și, abia după oprire, putem vorbi de o poziție inițială pentru execuția propriu-zisă. Poziția inițială se caracterizează printr-o flexie medie a articulațiilor membrelor inferioare, prin repartizarea greutății în mod egal pe ambele picioare, prin depărtarea picioarelor la nivelul umerilor, prin fixarea unui picior mai în față și prin aplecarea ușoară spre înainte a trunchiului. Brațele vor fi întinse și
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mingii se face cu porțiunea radială a manșetei și ea presupune o extensie aproape simultană a articulațiilor membrelor superioare, odată cu mișcarea scurtă de anteducție a brațelor. Dacă mingea este servită foarte puternic, toate aceste mișcări se vor efectua invers, prin flexie, încercându-se amortizarea mingii. După preluare, executantul va încerca să se poziționeze în așa fel, încât să poată participa în condiții optime la efectuării acțiunii care urmează 3.1.3. Pasa,/ridicarea pentru atac Pasa este o minge îndreptată cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în așa fel încât să formeze o „cupă” în care va „intra” mingea, contactul cu degetele având loc pe suprafața internă a acestora. Impulsul necesar lovirii mingii începe prin întinderea picioarelor, se continuă cu extensia coatelor și se încheie cu flexia palmară a mâini, mingea luând „drum” spre în sus și spre înainte. În final executantul este întins din toate articulațiile, ajungând pe vârfuri (cu tendință de a păși înainte pentru a nu cădea), sau chiar în aer după desprinderea de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
pentru lovirea mingii, se efectuează în momentul terminării desprinderii de pe sol. În acest timp brațul neîndemânatic care este ușor îndoită din articulația cotului se lasă în jos, iar brațul lovitor continuă mișcarea inițială. Lovirea mingii se face cu palma, prin flexia trunchiului, coborând membrul superior care nu lovește, întinderea și ducerea înainte a brațului lovitor printr-o mișcare de biciuire. Lovirea se face energic printr-o contracție balistică de tip învingere și se completează la nivelul trunchiului și membrelor inferioare. Contactul
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
învingere și se completează la nivelul trunchiului și membrelor inferioare. Contactul cu mingea se realizează în podul palmei cu degetele desfăcute pe seama unei mișcări a brațului care se întinde spre în sus și înainte în timp ce palma pleznește mingea printr-o flexie puternică, urmată de coborârea brațului cu palma și degetele spre podea. Lovitura de atac trebuie realizată din săritură la punctul maxim pentru ca palma să întâlnească mingea într-un punct cât mai înalt. IV. Aterizarea - se execută elastic pe ambele picioare
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
față de plasă).. Săritura. În urma unei flexări mai accentuate urmează o extensie a membrelor inferioare cu o împingere în vârful picioarelor, concomitent cu ducerea membrele superioare peste banda superioară a fileului și plasarea palmelor cu degetele depărtate și contractate în ușoară flexie în direcția mingii. Contactul cu mingea se execută cu ambele palme și de cele mai multe ori în terenul advers. În momentul contactului cu mingea se execută o flexie accentuată a palmelor spre în jos. Aterizarea:. Se execută elastic, cu fața spre
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
superioară a fileului și plasarea palmelor cu degetele depărtate și contractate în ușoară flexie în direcția mingii. Contactul cu mingea se execută cu ambele palme și de cele mai multe ori în terenul advers. În momentul contactului cu mingea se execută o flexie accentuată a palmelor spre în jos. Aterizarea:. Se execută elastic, cu fața spre minge și retragerea brațelor fără a atinge fileul, aceasta pentru a putea intra imediat în acțiunea următoare. Greșeli la execuția blocajului - executarea cu întârziere a blocajului; - executarea
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
lui se întâlnește destul de des în voleiul de plajă, mai ales la atacul mingilor ridicate foarte aproape de fileu. Mecanism de execuție. Mingea este lovită cu vârful degetelor, care se țin lipite și flectate de la rădăcină, (sau toată palma este în flexie palmară), printr-o mișcare bruscă, care seamănă cu mișcarea cobrei, atunci când vrea să muște. În cazul „ridicătorilor”, se folosește brațul stâng și execuția acestui procedeu este precedată de o fentă de ridicare din săritură, eficiența având de câștigat. Procedeul „minge
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
4.2. Lovirea cu două mâini de jos Această acțiune de apărare se realizează cu participarea membrelor superioare la contactul cu mingea, pe principiul pârghiilor mobilizate la nivelul articulațiilor scapulo-humerale. Poziția centrului de greutate este determinată de traiectoria mingii prin flexia mai mare sau mai mică și realizată la nivelul membrelor inferioare. Lanțul muscular implicat în aceste poziții este cel al triplei extensii, aflat într-o activitate dinamică de cedare. Contactul cu mingea se face pe manșetă (pe antebrațe) după o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
mingea mai sus, flexat ușor din articulația cotului, iar celălalt la nivelul umărului asigură poziția echilibrată în aer. Această poziție este asigurată de mușchii extensori ai trunchiului și coapsei cât și de extensorii gambei și antebrațului. Lovirea se face prin flexia trunchiului, coborând membrul superior care nu lovește, întinderea și ducerea înainte a brațului lovitor printr-o mișcare de biciuire. Lovirea se face energic printr-o contracție balistică de tip învingere a unui lanț muscular - extensorii cotului, retroductorii și adductorii articulației
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
peretelui abdominal, la membrele inferioare cu flexorii coapsei, extensorii gambei. Contactul cu mingea se realizează în podul palmei cu degetele desfăcute pe seama unei mișcări a brațului care se întinde spre în sus și înainte în timp ce palma pleznește mingea printr-o flexie puternică, urmată de coborârea brațului cu palma și degetele spre podea. Lovitura de atac trebuie realizată din săritură la punctul maxim pentru ca palma să întâlnească mingea într-un punct cât mai înalt. Lovitura de atac presupune elan și bătaie pe
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
și D abordate endovascular (1). În esen ă, comorbiditățile, preferința pacientului și, foarte important, experiența operatorului trebuie luate în considerare. O a doua regulă a terapiei endovasculare se referă la faptul că plasarea stenturilor ar trebui evitată în zonele supuse flexiei marcate (deși există generații noi de stenturi dedicate) și în segmentele care pot servi ca zonă de anastomoză pentru un bypass potențial (39). Dacă leziunile responsabile de simptomatologia BAP permit revascularizarea și se estimează că metodele de revascularizare au un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
vena poplitee). Edemul unilateral din tromboza venoasă profundă necesită măsurarea gambei afectate în punctul de circumferință maximă, atât pentru compararea imediată cu cealaltă gambă, cât și ca referință pentru urmărirea scăderii edemului sub tratament. Manevra Homans (durere în molet la flexia pasivă a piciorului pe gambă) nu are specificitate și sensibilitate crescute, care să poată justifica riscul de a mobiliza un tromb la efectuarea sa (76). 34.2.4. Diagnostic imagistic Deși în cazuri particulare poate fi utilă venografia clasică sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
noi au fost: (Fig.2),, a. scala vizuală analogică (EVA, VAS); b. arthritis impact measurement scale (AIMS). În baza experienței căpătate, estimăm că pentru cotația unui șold operat cu proteză, următorii parametri clinici sunt indispensabili: • durerea; • mobilitatea articulară (în special flexia); • răsunetul funcțional. Rezultatul global final trebuie să țină imperativ cont de nivelul atins de fiecare parametru în parte. În aprecierea globală finală, pacienții trebuie grupați pe nivel de activitate și tranșe de vârstă, iar avizul pacientului, obținut prin una sau
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median; - flexia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul; - extensia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are loc modificarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mișcarea prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
altul mai mare despărțite de un șanț cu direcție anteroposterioră, oblic de jos în sus și din interior spre exterior; - deasupra condilului humeral și anterior se aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin prezența sa permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
aăsește foseta supracondiliană sau radială (fossa radialis) care prin prezența sa permite mișcările de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei humerale și anterior se aăsește foseta coronoidiană (fossa coronoidea) care permite pătrunderea apofizei coronoide a cubitusului în timpul mișcărilor de flexie ale antebrațului față de braț; - deasupra trohleei și posterior se descrie fosa olecraniană (fossa olecrani); - între trohleea și codilul humeral se descrie șanțul condilo-trohleean, mai evident anterior; -epicondilul humeral (epycondilis lateralis) reprezentat de tuberozitatea externă a humerusului pe care se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
4. Tuberozitatea ulnară 5. Marainea anterioară 6. Fața anterioară 7. Marainea interosoasă 8. Capul ulnar 9. Procesul stiloid medial -apofiza coronoidă (processus coronoideus), inferioară și orizontală prezintă: - baza ce face corp comun cu osul; - vârful ce intră în mișcările de flexie ale antebrațului față de braț în aropița coroniodă a humerusului; - fațeta inferioară ce prezintă ruaozitatea pe care se inseră tendonului mușchiului brahial anterior; - fațeta superioară articulară; - marame internă pe care se inseră fasciculul anterior al liaamentului lateral intern al articulației cotului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
membrele în totalitate se apropie de planul saaital al corpului. -abducția este mișcarea prin care două seamente de membru sau membrele în totalitate se îndepărtează de planul saaital al corpului. - circumducția este mișcarea de trecere succesivă prin abducție - extensie - adducție - flexie cu revenire în punctul de plecare. - pronația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se apropie de planul saaital al corpului. -supinația este mișcarea de rotație a membrului, astfel încât policele sau halucele să se îndepărteze de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]