2,088 matches
-
În defilare (pompieri, poliție, elevi etc.), artiști (cântăreți, dansatori, muzicieni, oameni de circ). Mulțimea participanților este dublată de multitudinea simbolurilor care exprimă entitatea colectivă: obiecte sacre (relicve, statui, icoane) sau Însemne ale identității colective (steaguri, pancarte, construcții alegorice și aranjamente florale, costume colorate - care trimit cel mai adesea la imaginile consacrate de tradiție ale reprezentanților „arhetipali” ai comunității). Această mobilizare dezvăluie „puterea demonstrativă a spectacolului unei colectivități puse Într-un contact fizic cu simbolurile autorității” (Ihl, 1996, p. 349). În al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Tema se contaminează totuși de clișeele epocii: exaltare găunoasă a „dacilor liberi”, a Basarabilor, Mușatinilor și a „nației române” etc., iar versurile alunecă uneori în convențional și circumstanțial. În al doilea rând, D. e un poet al suavității și purității florale (volumul Noapte de grație, 1982, este relevant), temă îngemănată cu aceea a feminității, al cărei devot este himericul. Fantastul rupe trandafiri din parcuri, „Pe care îi împart femeilor frumoase / Cu mers legănător, cu gene somnoroase”, în vreme ce „eu supus sunt să
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
Eugen Constant, nume care în 1950 devine oficial. Alte cărți de poezie sunt Galerii de ceară (1924), Cu dalta pe lespezi (1928), Punte peste veacuri (1929), Socluri devastate (1933), Crater scufundat (1936), Versuri (1937), Sărutul însingurărilor (1940), Melancolii sub arcade florale (1942), Elanuri răstignite (I, 1943). Amurg prin vitralii este un ciclu din placheta Poezii (1926), la care coautori sunt Paul și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub arcade florale, Focșani, 1942; Elanuri răstignite, I, Craiova, 1943; Poezii. Articole, pref. Mihail Cruceanu, București, 1964; Gravuri și rezonanțe, București, 1967; Vibrații republicane, Craiova, 1973; Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980. Repere bibliografice: Pericle Martinescu, „Condicar de lume nouă”, „Reporter”, 1935, 75-77
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
sunt și atropina, papaverina ș.a.). Este o plantă foarte folosită în medicina populară românească, inclusiv ca analgezic și sedativ (17, p. 220). Dar, în principiu, ar putea fi vorba de o altă plantă psihotropă, inclusiv de cânepă, ale cărei vârfuri florale sunt mult mai bogate în alcaloizi decât semințele. în fine, ca să încheiem capitolul privind inhalarea fumului de plante psihotrope și medicinale de către populațiile antice din estul continentului, să îi dăm cuvântul și lui Plinius cel Bătrân. Naturalistul roman din secolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
naștere se bea ceai de semințe de cânepă (90, p. 8 ; 17, p. 72), iar în Oltenia, cu astfel de ceai se vindecă „frântura de vis” (87, p. 81). Rutenii din Bucovina și bulgarii din Dobrogea făceau băi de vârfuri florale de cânepă (Cannabis sativa) împotriva anemiei, convulsiilor și atrofiei musculare (85, p. 29). Românii din Bucovina uscau floarea de cânepă de vară și o fierbeau „cu miere în holercă tare și curată, ca medicament pentru vătămătură” (13, p. 418). Dr.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără a afecta producția; introducerea în rotația legumicolă a unei sole înierbate, bogată în specii dicotiledonate, care reprezintă un habitat puțin perturbat, ce poate atrage insectele dăunătoare și favorizează dezvoltarea auxiliarilor; instalarea pe benzile înierbate de grămezi de pietre, benzi florale, suporturi din lemn, cuiburi, care favorizează instalarea insectelor utile și a păsărilor. B. Utilizarea plaselor de protecție Plasele de protecție împiedică invadarea culturilor legumicole de către dăunători și sunt frecvent utilizate în legumicultura biologică, în special la culturile din câmp de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
propriul do, calea lor, și de a fi juști. Justețea trimite la noțiunea de adevăr, dar trebuie Înțeleasă și În raport cu timpul, cu ritmul ce se impune, cu adecvarea la circumstanțe care favorizează, În cele din urmă, armonia. Artele marțiale, arta florală sau ceremonia ceaiului reprezintă câteva dintre expresiile sale, iar antrenamentul continuu educă sensibilitatea, desăvârșind-o. Această stare de perfecțiune, care, pentru un spirit occidental mai marcat de transcendență decât de imanență, pare imposibil de atins, se manifestă În Arhipelag prin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În cazul tinerelor femei, tot mai multă libertate și autonomie și care călătoresc și se instruiesc În toată lumea. Vom prezenta exemple precise, În special În cazul societății Eisai, În a doua parte a cărții. Cartea schimbărilor. Arta caligrafiei. Arta aranjamentului floral. Vom reveni asupra acestei noțiuni de ADN, mai cu seamă În cazul creatorilor firmelor Sony și Honda. Intersubiectivitate, in between, cu referire la artele marțiale. Plecînd de la caracteristicile și evoluția acestui Între (in between), se decide rezultatul. Se vorbește atunci
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cel concretizat în decorațiunile interioare. Culorile sunt asortate și designul interior e confortabil, fără a fi împins într-o direcție care să marcheze o ruptură între formă și fond, ori să fie strident printr-un futurism de tip kitsch. Aranjamentele florale proaspete sunt vizibile, oferind o sugestie de mediu dinamic, viu, ce marchează o ruptură față de aspectul „metalic” al activității de zi cu zi. În sensul sistemului de valori, tenta feminină înseamnă că există o preocupare pentru confortabil și familial, înainte de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pe calculator decât să empatizeze cu suferințele unui scriitor! Μ Dacă prezența geniului o apreciem doar după caracteristicile unui produs de excepție, atunci geniul Îl putem găsi și În natură sau În lumea animală, sub diferite forme (de exemplu, perfecțiunea florală a orhideelor sau desăvârșita arhitectonică a fagurelui albinelor). Dacă Îl apreciem Însă după competențele psihice necesare realizării respectivelor caracteristici, atunci trebuie să admitem existența, pe de o parte, a unui geniu pur instinctiv, neconștient de sine, iar pe de altă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
umanității o asigură, în viziunea lui, natura. Demonii veacului vor fi răpuși de „făpturi noi”, născute „din iarba aceasta nefiresc de verde, / De sănătoasă, plină de must” și unde „Maci uriași, cu frunțile de adieri fierbinți coapte, / Vor lumina efigii florale din cea mai îndepărtată noapte”. Asemenea altor poeți ai momentului imediat postbelic, L. anticipează modalități și experiențe lirice care aveau să se afirme începând din deceniul al șaptelea. Repere bibliografice: Emil Manu, Generația literară a războiului, București, 2000, 128-135. D.Mc.
LITUON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
a spleenului. Peisajul devine proiecție interiorizată și evocă tărâmurile visului. Regresia în trecut ajunge la identificarea cu stări vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
Întîmplarea face ca „Amant latin“ să nu se refere, În general, la o persoană care discută cu iubita sa În latinește; sper că aceste cuvinte ale mele vă vor aduce cît de cît pacea În suflet. Denny and George 44 Floral Street Covent Garden Londra, W1 D-nei R. Brandon 37 Maida Vale Mansions Maida Vale Londra, NW6 0YF 4 noiembrie 2003 Dragă Rebecca, Îți mulțumesc pentru scrisoarea ta. Îmi pare foarte rău să aud că te-ai supărat atît de tare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prilej de încântare, sau, dimpotrivă, ca o înaintare spre expresia rigidă, austeră. Notele generale ale acestei poezii sunt candoarea, discreția, aerul auroral, fragilitatea, reveria, toate exprimând disponibilitatea deschiderii ființei lăuntrice spre lume. Tonalitățile de cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea unor conexiuni cu poezia simbolistă, obsesia hibernalului și a albului pur, a increatului sugerând apropieri de G. Bacovia sau de Ion Barbu. SCRIERI: Recital, București, 1976; Nuntă pe ape, București, 1980; Estivale, București, 1980; Piatra soarelui, București, 1982
FILIMON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
elanurile vitale proprii, dar nu e lipsit de gustul imensității mării, unde ,,un cer e totul”. În lirica erotică, sentimentul are densitatea materiei: iubita cântă la clavir ,,între maldăre de flori”, trupul ei condensează toate florile, îmbrățișările au drept ambianță floralul, vegetalul. În Arabescuri, vitalismul cedează melancoliei, la F. devenită boală a exilului. El evocă o prăvălie newyorkeză unde muncitorii români își hrănesc iluziile și speranțele cu veștile de acasă, cu ziare și calendare românești, în atmosfera plină de fum și
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
viață: obiectele vorbesc, prin ele însele, despre timp, oameni și obiceiuri (Casa cu no. 10). M. este între primii noștri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al Bucureștilor. Preferințele sale se îndreaptă spre colțurile cu o viață tihnită, copleșite de invazii florale (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor). În descriere introduce ordinea artificialului prin comparații savante, aluzii mitologice, ornamente stilistice. Viziunea asupra naturii este cea a estetului și a citadinului obosit. M. este și autorul unor pagini de umor negru (Între cotețe) și
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
la metaforizări, sintagme de efect și cuvinte rare. Se simte uneori artificiul care ia locul spontaneității, aspirația stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Economie la Skopje, unde locuiește și azi. S.-M. scrie în grai aromân, ca și în slavo-macedoneană. În aromână i-au apărut mai multe culegeri, între care Lilice (1988), titlu ce trimite la ideea că poezie înseamnă evanescență, fluiditate, delicatețe florală. Poemele de aici, ca și din alte plachete, le-a publicat mai întâi în revista „Zborlu a nostru” din Freiburg, însă mai cu seamă în „Deșteptarea” și „Dimândarea” din București. Spre deosebire de Dina Cuvata, autor cu talent mai degrabă folcloric, S.
STERVIU-MIHANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii simboliste: regia misterului, a mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase, Pierrotul alb etc. Nou e
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
într-o miniatură, Doamna Elena a lui Matei Basarab poartă pantofi cu tocul înalt de evidentă proveniență apuseană. în rest - spune Corina Nicolescu 328 - datele costumului îmbrăcat de soția voievodului - conteș de serasir îmblănit, cu mâneci până la cot, cu motive florale înscrise în ogive, având pe piept șapte rânduri de găitane cu nasturi mici, rochie de culoare albastru-gri cu flori, având în partea e jos benzi drepte și în zigzag și cămașă de pânză albă cu mânecile răsucite pe mâini - se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Iară pre Ștefan-Vodă - zise Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contemporanilor noli me tangere”, având conștiința absurdei „neînțelegeri”, dar și credința că „Numai cine moare nu strigă” (Ascunsa rană). Lirica erotică a lui T. este încărcată de o senzualitate voit brutală, violent indiscretă, permanent în dispută cu o gingășie aproape florală, iar misterul carnal pare învăluit de un sentiment mistic ce apropie versul de primitivitatea pură, grea de sublimități, a Cântării Cântărilor, din care aici ajung câteva ecouri. Acest contrast între expresia directă, aspră și delicatețe se află și în publicistica
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
swing, joint Mexican, Indian, Jamaican, Roșu de Panama,, Aur de Panama, pot, caban, ragweed, ceai, batoane tailandeze, buruiană, etc. (Cox et al, 1983). Marijuana constă dintr-un melanj de produse ale plantei Canabis, cum ar fi frunzele (cele superioare), inflorescențele florale și tijele. Hașișul este cel mai puternic, incluzând aici și rășina de canabis uscată și florile comprimate. Uleiul de canabis este produsul cel mai concentrat, și se obține prin extragerea THC din hașis (sau câteodată marijuana) cu ajutorul unui solvent organic
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Decese”, singura lizibilă, era citită cu pasiune necrofilă de milioane de oameni) și, mai ales, Sportul (cu al său Supliment fotbal), dar și Flacăra sau Săptămâna. Îmi amintesc foarte bine cozile infernale de la bomboane cubaneze, niște bomboane ovoidale, cu model floral care, supte, deveneau translucide, cu aromă de lămâie, căpșuni, portocale sau mentă. Diferențierea aromelor, aroma în sine, erau „atracții” foarte prețioase - un lux de import. Bomboanele românești erau rudimentare, tari ca piatra și aveau același gust - uniformizarea, omogenizarea, urâțenia, lipsa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]